Connect with us

Eveniment

Mărțișorul, micul simbol care vestește primăvara. Legenda firului alb cu roșu

Publicat

Publicitate

De 1 martie este în țară existăobiceiul de a oferi mărțișoare celor dragi, un simbol, care este strâns legat de tradițiile străvechi de pe teritoriul Europei, relatează alba24.ro. 

Mărțisorul cum mai este cunoscut, micul simbol al primăverii, legat cu fir împletit roșu și alb, purtat în piept sau la mână de către fete și femei are o istorie veche pe aceste tărâmuri și este menit să facă trecerea dinspre iarnă spre primăvară. Credinţele româneşti străvechi investesc mărţişorul cu puteri deosebite. Mărţişorul este asemenea unui talisman, ce poartă.

Prima a zi a lunii martie aduce cu sine o serie întreagă de obiceiuri și tradiții de Mărțișor, o sărbătoare închinată înnoirii timpului în pragul primăverii. La baza acestei cutume românești stă o gamă întreagă de simboluri referitoare la tranziția anotimpurilor și la ritualurile de atragere a norocului pentru anul în curs.

În calendarul vechi, 1 Martie marca începutul unui Nou An. Mărțișorul, o podoabă de mici dimensiuni cu șnur alb-roșu, a fost creat cu rol de talisman menit să poarte noroc și să însoțească urările de dragoste, sănătate, bucurie și bunăstare.

Încă de pe timpul romanilor, venirea primăverii era un prilej de cinstire a zeului Marte, stăpânul forțelor naturii și al agriculturii.

În vechime, pe data de 1 martie, mărțișorul se dăruia înainte de răsăritul soarelui, copiilor și tinerilor – fete și băieți deopotrivă.

Publicitate

Șnurul de mărțișor, alcătuit din două fire de lână răsucite, colorate în alb și roșu, sau în alb și negru, reprezintă unitatea contrariilor: vară-iarnă, căldura-frig, fertilitate-sterilitate, lumină-întuneric. Șnurul era fie legat la mână, fie purtat în piept.

El se purta de la 1 martie până când se arătau semnele de biruință ale primăverii: se aude cucul cântând, înfloresc cireșii, vin berzele sau rândunelele. Atunci, mărțișorul fie se lega de un trandafir sau de un pom înflorit, ca să aducă noroc, fie era aruncat în direcția de unde veneau păsările călătoare, rostindu-se: „Ia-mi negrețele și dă-mi albețele”.

Mărțișor se numește însă și cadoul făcut de 1 martie. În ceea ce privește modul de confecționare, mărțișorul ține de tradiția Dochiei.

Acesta este făcut din două fire colorate și răsucite, simbolizând iarna și vara, de care se agață o monedă de aur, argint sau din alt metal.

După unele informații etnografice, în vechime șnurul se împletea din lână albă și neagră, fără să mai fie înnobilat cu monede sau, în condițiile contemporane, cu obiecte artizanale.

Șnurul reprezenta „funia anului” care împletea zilele celor două anotimpuri de baza, iarna și vara.

Toate tradițiile despre Dochia întăresc ideea ca romanii au avut un an structurat pe eterna opoziție a contrariilor: lumina – întuneric, vara – iarna, cald – frig, fertilitate – sterilitate, viata – moarte.

În legendele Dochiei sunt amintite, aproape fără excepție, vara și iarna. De altfel, simbolul anotimpului cald erau fragii care se coc vara și nu primăvara.

De ce este bine să porți mărțișor toată luna?

Mărțișorul era pus la mâinile sau la gâtul copiilor pentru a le purta noroc în cursul anului, pentru a fi sănătoși și curați ca argintul la venirea primăverii. În unele zone, copiii purtau mărțișorul 12 zile la gât, iar apoi îl legau de ramura unui pom tânăr.

Dacă în acel an pomului îi mergea bine însemna că și copilului îi va merge bine în viață. În alte cazuri, mărțișorul era pus pe ramurile de porumbar sau păducel în momentul înfloririi lor, copilul urmând să fie alb și curat ca florile acestor arbuști.

În prezent, mărțișorul este purtat întreaga lună martie, după care este prins de ramurile unui pom fructifer. Se crede că aceasta va aduce belșug în casele oamenilor. Se zice că dacă cineva își pune o dorință în timp ce atârnă mărțişorul de pom, aceasta se va împlini.

La începutul lui aprilie, într-o mare parte a satelor României și Moldovei, pomii sunt împodobiți de mărțişoare. În Transilvania, mărțișoarele se atârnă de uși, ferestre, de coarnele animalelor domestice, întrucât se consideră că astfel se vor speria duhurile rele.

Care sunt originile mărțișorului

La originile mărțișorului a stat o monedă de aur sau de argint, după alte surse, la care se atașa o sfoară făcută din două fire răsucite, una roșie și alta albă ( sau alb și negru), ce semnificau lupta vieții asupra morții, a sănătății împotriva bolii și care era purtată în general de persoanele sensibile (copii și fetele tinere).

Exista credința, conform căreia, această amuletă aducea noroc și fericire.

Dacă prinzi şnurul la încheietura mâinii, ai grijă să îl închei într-un nod. Nodul este înzestrat cu funcţie protectoare şi, în perioada în care porţi firul de mărţişor, are puterea de a ţine răul departe de ţine.

La rândul lor, împletiturile te feresc şi ele de ghinion şi împrejurări nefavorabile.

În perioada 1-9 martie se aleg şi Babele pentru a vedea cum îţi vor fi zilele în anul respectiv. Legende străvechi ne spun că de zilele Babelor, baba Dochia obişnuieşte să toarcă şi să îşi scuture cele nouă cojoace, unul câte unul, în fiecare din cele nouă zile.

În zonele din Ardeal, femeile nu trebuie să lucreze cu fusul cât timp durează “Babele” pentru a nu atrage asupra lor mania şi blestemele Babei Dochia.

În anumite zone bucovinene sau zone ale Moldovei, se mai păstrează şi astăzi un obicei frumos: persoanele de sex feminin trebuie să poarte la gât, agăţate de un şnur în roşu şi alb, monede de aur sau de argint.

În vremurile de odinioară însă, această moneda trebuia purtată timp de 12 zile după care era folosită pentru a cumpără o felie de brânză albă, dulce şi frumoasă.

Astfel, faţă care a purtat acea moneda drept mărţişor avea să fie dulce şi frumoasă tot timpul anului. Totodată, tenul sau rămânea luminos şi neted pentru o perioada îndelungată de timp.

Şi astăzi, în anumite zone ale ţării, datina spune că mamele trebuie să prindă la mâna copilului sau la gât o moneda de argint. Copilul care va purta acest mărţişor va fi precum argintul: curat şi sănătos, fiind ferit de friguri totodată.

Mamele care agaţă mărţişorul în pieptul copilului sau la încheietura mâinii trebuie să se ferească să nu fie văzute de femeile însărcinate. Ori altfel, copilul care se va naşte va avea un semn pe chipul său.

Gestul dăruirii mărţişorului este încărcat şi el de sacralitate şi semnificaţii. A dărui un mărţişor cu inima curată unei persoane la care ţii cu adevărat înseamnă, conform anumitor credinţe din bătrâni, să îndupleci soarele să-ţi dea sănătate, frumuseţe, veselie, poftă de viaţă, iubire.

În acelaşi timp, gestul bărbaţilor de a înmâna mărţişoare femeilor este de fapt un îndemn la armonie, uniune şi bună înţelegere.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Blocada la Hlipiceni! Polițiștii au dat amenzi pe capete

Publicat

Publicitate

Polițiștii din Hlipiceni au organizat o acțiune pentru prevenirea și combaterea faptelor antisociale și pentru impunerea unui climat de ordine și siguranță publică în zona de competență, în cadrul planului de activitate Blocada.

 

Astfel, la data de 22 ianuarie 2024, în intervalul orar 16:00-22:00, au fost desfășurate activități de verificare a conducătorilor auto, cu privire la legalitatea documentelor și pentru identificarea celor care nu respectă regulile de circulație. Totodată, au fost verificate cinci localuri publice, precum și zonele din proximitatea acestora și cele în care se formeză aglomerări de persoane, pentru identificarea celor care tulbură ordinea și liniștea publică.

 

În cadrul activităților desfășurate au fost aplicate 18 sancțiuni contravenționale, în valoare totală de peste 13.000 de lei, 13 dintre acestea fiind aplicate pentru nerespectarea prevederilor legale privind circulația pe drumurile publice, (conducere agresivă, depășirea limitei legale de viteză, folii neomologate etc.), iar cinci sancțiuni au fost aplicate pentru nerespectarea normelor de conviețuire socială (tulburarea ordinii și liniștii publice, provocare de scandal).

FOTO: arhivă

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

O femeie și un bărbat, din municipiul Botoșani, ar fi furat un telefon din geanta unei femei. Polițiștii i-au reținut

Publicat

Publicitate

Polițiștii din cadrul Biroului de Investigații Criminale au emis ordonanță de reținere pentru 24 de ore, pe numele a două persoane, o femeie și un bărbat, din municipiul Botoșani, cercetate sub aspectul comiterii infracțiunii de furt.

 

Din cercetări, a reieșit faptul că aceștia, la data de 14 ianuarie 2024, în timp ce se aflau în zona Pieței Centrale, profitând de neatenția victimei, o femeie de 70 de ani, i-ar fi sustras acesteia din poșeta pe care o purta pe umăr, un telefon mobil, creându-i un prejudiciu în valoare de aproximativ 1.000 de lei.

 

Cei doi au fost introduși în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă al I.P.J Botoșani, urmând ca în cursul zilei de astăzi să fie prezentați în fața instanței de judecată cu propunere de arestare preventivă.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Botoșani: Ceața persistă! Meteorologii au prelungit avertizarea de COD GALBEN. Vizibilitatea redusă sub 50 de metri, pe alocuri

Publicat

Publicitate

Din această cauză, pe drumurile din județ se reduce vizibilitatea sub 200 de metri, izolat sub 50 de metri.

Meteorologii au actualizat prognoza și au prelungit Codul galben de ceață, până la ora 13:00, pentru județul Botoșani.

Pentru evitarea producerii unor evenimente rutiere, adresăm conducătorilor auto recomandarea de a adapta viteza la condițiile de drum. Circulați prudent pentru siguranța dumneavoastră și a celorlalți participanți la trafic!

Citeste mai mult

Eveniment

Mica Unire: Slujbe religioase în toate lăcașurile ortodoxe de cult, la 166 de ani de la Unirea Principatelor Române

Publicat

Publicitate

Mica Unire: Slujbe religioase în toate lăcașurile ortodoxe de cult din România, la 166 de ani de la Unirea Principatelor Române, anunțate de Patriarhia Română. 

”Conform Legii 215/2016 privind ceremoniile oficiale și Hotărârii Sfântului Sinod nr. 6.312/2022, slujbele liturgice vor fi săvârșite de clerici, iar depunerile de coroane la monumente vor fi realizate de către autoritățile civile și militare.

În ziua de 24 ianuarie 2025, ierarhii, preoții și diaconii Bisericii Ortodoxe Române vor oficia slujba de Te Deum în toate bisericile parohiale și lăcașurile de cult ale mănăstirilor din Patriarhia Română. La sfârșitul acestei slujbe vor fi trase clopotele timp de un minut.

Celebrarea Unirii Principatelor Române și comemorarea făuritorilor acesteia constituie un act solemn de recunoștință, care are menirea să mențină aprinsă candela unității și demnității noastre naționale” au transmis reprezentanții BOR.

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: Ziua de 24 ianuarie a rămas în istoria românilor ca data la care s-a înfăptuit Unirea Principatelor Române, în anul 1859, la foarte scurt timp după numirea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei și Țării Românești.

Unirea Principatelor Române, cunoscută ca Mica Unire (Marea Unire fiind cea de la 1 Decembrie 1918, de la Alba Iulia), reprezintă unificarea vechilor principate, Moldova și Țara Românească, într-un Principat unit.

Publicitate

La mijlocul secolului al XIX-lea, soarta principatelor Moldovei și Țării Românești era în mâinile Rusiei și ale Imperiului Otoman, care se opuneau unirii lor.

Situația s-a schimbat în urma războiului Crimeii, dintre 1853 și 1856, când Rusia a fost învinsă de Marile Puteri, formate din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei, Imperiul Francez, Regatul Sardiniei și Imperiul Otoman.

Mai multe detalii legate de ceea ce s-a întâmplat atunci, puteți citi AICI.

Foto: Arhivă

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending