Connect with us

Eveniment

Mâine, creștini din toată țara, în pelerinaj la Crăiniceni. Este prăznuit Sfântul Ioan Iacob de la Neamț, născut la Botoșani

Publicat

Publicitate

Casa natala a Sfantului Ioan Iacob de la Neamt, numit si „Hozevitul”, dupa locul petrecerii sale in sfinte nevointe, se afla in localitatea Horodistea, comuna Paltinis, pe Drumul National 29A, in judetul Botosani, la o distanta de numai 15 kilometri de Radauti Prut, pe drumul spre Dorohoi. Casa sfantului este astazi casa memoriala si muzeu, informează crestinortodox.ro.

Tanarul Ilie, devenit mai apoi Parintele Cuvios Ioan Iacob de la Neamt, numit si „Hozevitul”, s-a nascut in satul Crainiceni, in data de 23 iulie 1913, intr-o familie de tarani simpli si evlaviosi, pe numele lor Ecaterina si Maxim Iacob. In anul 1968, satul Crainiceni s-a unit cu localitatea Horodistea, iar astazi Horodistea face parte din comuna Paltinis.

Intru Tine Parinte, cu osardie s-a mantuit Cel dupa Chip, caci lasand lumea si patria Ta, ai luat Crucea lui Hristos si in Valea Iordanului Te-ai asezat, spre nevointa. Pentru aceasta si cu ingerii impreuna se bucura Prea Cuvioase Parinte Ioane, Duhul Tau. Roaga-te Lui Hristos Dumnezeu sa se mantuiasca sufletele noastre!

Crainiceni – satul Sfantului Ioan Iacob de la Neamt

Satul Crainiceni are o vechime de mai bine de 500, el fiind initial asezat pe valea raului Prut. Denumirea satului vine de la acei „crainici” pe care Sfantul domnitor Stefan cel Mare i-a asezat pe dealuri inalte, pentru a da de stire cand veneau tatarii.

Satul a fost imprejmuit cu gard inalt, iar intrarea si iesirea din sat se facea numai pe o poarta mare. Din cauza unor alunecari masive de teren dar si datorita improprietaririi taranilor, satul s-a extins pe deal, de o parte si de alta a Drumului National 29A, ce leaga orasele Dorohoi si Radauti Prut.

Publicitate

 

Satul, neavand locas de cult a fost inzestrat cu biserica de lemn inchinata Sfantului Ioan Botezatorul. Din cauza alunecarilor de teren, biserica a fost mutata pe deal, pe partea dreapta a soselei nationale. Biserica, zidita din piatra, este masiva avand numerosi contraforti la exterior, si o turla deasupra naosului. Este compartimentata in pronaos, naos si altar. Altarul, la miazanoapte si la miazazi are proscomidiarul si diaconiconul scobite in zid. Catapeteasma bisericii este din lemn de brad cu pictura in ulei.

Biserica in forma actuala a fost sfintita in anul 1931, cu hramul Sfanta Treime, prin osardia preotului paroh Aristotel Popescu, cu ajutorul localnicilor. Biserica este lipsita de pistura murala, cu exceptia boltei. Clopotnita bisericii se afla la exterior, la poarta, fiind refacuta prin efortul localnicilor, in anul 1984.

Ioan Iacob de la Neamt – Sfantul din Crainiceni

La numai sase luni de la nastere, pruncul Ilie va ramane orfan de mama, iar in toamna lui 1916, el va ramane orfan si de tata, acesta murind pe front, in cadrul Primului Razboi Mondial. Ramas orfan inca de mic, tanarul Ilie a fost crescut de bunica lui, Maria, care l-a deprins cu rugaciunea si cu vietuirea curata. In anul 1924, cand copilul a implinit varsta de 11 ani, bunica lui a trecut la cele vesnice.

 

In anul 1920, copilul va incepe scoala primara, in satul Crainiceni. Dupa ce termina scoala generala, la Lipcani, in Hotin, si liceul, la Cozmeni, in Cernauti, in anul 1932, tanarul Ilie isi va indrepta pasii spre viata monahala din tinutul Neamtului.

In data de 15 august 1933, la numai 20 de ani, tanarul Ilie intra in obstea monahala de la Manastirea Neamt, unde va face ascultare la farmacie si la biblioteca. Staretul il trimite pe tanar la Bucuresti, spre a studia la Facultatea de Medicina. Terminand studiile, sfantul a petrecut o perioada la Manastirea Turnu, in Episcopia Argesului, dupa care s-a intoars iarasi la Manastirea Neamt, urmand ca in anul 1936, dupa terminarea stagiului militar, sa fie tuns in monahism.

In toamna anului 1936, tanarul nevoitor Ioan Iacob va pleca spre Tara Sfanta, impreuna cu alti doi monahi, Claudie Derebreanu si Damaschin Ignat, costul calatoriei fiind suportat de Cuviosul Ioan, din mostenirea ramasa de la parintii sai.

 

Cuviosul Ioan se va retrage intr-o pestera din pustia Iordanului, unde va sihastri timp de doi ani. Dupa aceasta perioada de timp, santul va intra in Manastirea Sfantul Sava cel Sfintit, de langa Betleem. Sfantul se va nevoi aici vreme de opt ani, ajutand manastirea ca paraclisier, bibliotecar, ajutor de econom si infirmier.

Intre anii 1939-1940, cuviosul Ioan va petrece in pustiul Qumran, intr-o pestera din apropierea Marii Moarte, impreuna cu alt calugar roman. Din cauza razboiului, intre 1940-1941, cuviosul Ioan va patimi intr-un lagar de pe Muntele Maslinilor, dupa care se va reintoarce la Manastirea Sfantul Sava.

In anul 1952, impreuna cu ucenicul sau, Ioanichie, se va retrage in pustiul Hozeva, la Manastirea Sfantul Gheorhge Hozevitul, iar din anul urmator, vor vietui intr-o pestera din apropiere, numita Chilia Sfanta Ana, unde vor ramane pana la sfarsitul vietii Cuviosului Ioan. Astfel vietuind, in data de 5 august 1960, in varsta de 47 de ani, Cuviosul Ioan isi va incredinta sufletul in mainile Domnului, fiind inmormantat in pestera in care a vietuit in ultima parte a vietii sale.

 

Vreme de 20 de ani, trupul sfantului a stat in pestera, nestiut de nimeni. Apoi, din mila lui Dumnezeu, minunile au inceput sa izvorasca in jurul sfantului. La cererea obstii manastirii, adresata patriarhului Benedict al Ierusalimului, Moastele sfantului Ioan Iacob au fost asezate in biserica centrala, langa cele ale Sfantului Gheorghe Hozevitul. Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane l-a trecut in randul sfintilor in anul 1992, sub numele de Sfantul Ioan cel Nou de la Neamt „Hozevitul”, avand ca zi de praznuire data trecerii sale la cele vesnice, anume 5 august.

Procesiunea cu Moastele Sfantului Ioan Iacob de la Neamt – satul Crainiceni

In anul 2010, in satul Crainiceni, a avut loc un pelerinaj (procesiune) cu Moastele Sfantului Cuvios Ioan Iacob de la Neamt, cu ocazia implinirii a 50 de ani de la trecerea la cele vesnice a sfantului si a 97 de ani de la nasterea sa.

Moastele Sfantului au plecat de la Biserica Sfantul Ioan Iacob de la Neamt, aflata in curtea Seminarului Teologic Liceal Ortodox „Veniamin Costachi”, de la Manastirea Neamt, catre satul natal, Crainiceni.

 

Cinstitele moaste au fost aduse de un sobor de preoti, care a fost insotit de un grup de credinciosi, fiind intampinate de preotii din Protopopiatul Darabani, dar si din parohia Sfanta Treime, Crainiceni. In curtea bisericii s-a citit Acatistul Sfantului Ioan Iacob de la Neamt, apoi s-a savarsit Sfanta Liturghie, la finalul careia s-a rostit un cuvant de invatatura.

Moastele si icoana Sfantului au pornit intr-o procesiune la cimitirul satului de pe malul Prutului. Aici s-a oficiat o slujba de pomenire pentru rudele Sfantului Ioan Iacob. Atat dupa Sfanta Liturghie, cat si dupa slujba de parastas s-au citit mai multe poezii ale Sfantului. De la cimitir, procesiunea a continuat catre casa Sfantului Cuvios Ioan, iar apoi catre Biserica Sfanta Treime din Crainiceni, unde pelerinii au participat la o agapa frateasca.

Particica din Mostele Sfantului Ioan Iacob de la Neamt (anume, degetul cel mic) a fost daruita Preafericitului Parinte Daniel, de catre Patriarhia Ierusalimului, in data de 14 octombrie 1992, atunci cand s-a facut proclamarea solemna a canonizarii sfantului in Romania. Sfintele moaste intregi ale Sfantului Ioan Iacob, cu exceptia degetului mic, se afla la Manastirea Sfantul Gheorghe din Hozeva.

Sursa: Teodor Danalache, crestinortodox.ro

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

FOTO: Cum vor arăta noile legitimații de control fiscal ale ANAF. Vor fi folosite în inspecții fiscale și controale inopinate

Publicat

Publicitate

Inspectorii ANAF vor primi legitimații de control fiscal noi, având în vedere actualizarea legislației. Modelul acestora a fost publicat miercuri, în Monitorul Oficial, scrie alba24.ro.

Potrivit documentului, pentru desfășurarea inspecției fiscale și a controlului inopinat, precum și pentru efectuarea unei constatări la fața locului, se vor elibera legitimații de control fiscal organelor de inspecție fiscală.

Legitimațiile de control fiscal atestă împuternicirea specială a titularului în fața contribuabilului, ce implică exercițiul autorității de stat, acordată pe timpul îndeplinirii atribuțiilor ce îi revin, potrivit Codului de procedură fiscală.

Legitimația de control fiscal este valabilă numai însoțită de ordinul de serviciu semnat de conducătorul organului de inspecție fiscală.

Legitimațiile de control fiscal au regim special, sunt nominale și se distribuie de către ANAF.

Legitimațiile de control fiscal vor fi semnate de către directorul general al organului fiscal.

Publicitate

Numerotarea legitimațiilor de control fiscal se face de către ANAF, prin repartizarea unei serii și a unei plaje de numere fiecărei direcții generale regionale a finanțelor publice și a direcției generale de administrare a marilor contribuabili.

Legitimațiile de inspecție fiscală vechi, emise în baza Ordinului președintelui ANAF nr. 1156/2009, rămân valabile și se utilizează pentru efectuarea acțiunilor de control fiscal de către organele de inspecție fiscală până la emiterea noilor legitimații de inspecție fiscală.

Citeste mai mult

Eveniment

Marșul Normalității și Bucharest Pride 2025 au adunat mii de oameni, în Capitală

Publicat

Publicitate

Câteva mii de persoane au participat sâmbătă, în Capitală, la Marșul Normalității și la ediția aniversară a Bucharest Pride 2025.

Cele două marșuri, autorizate de autorități, au avut loc la ore diferite – Marșul Normalității începând în jurul prânzului, iar cel dedicat persoanelor LGBTI – în cursul după-amiezii.

Marșul Normalității, împotriva parteneriatelor civile homosexuale, căsătoriilor între persoane de același sex și adopțiilor de copii de către cuplurile homosexuale, s-a desfășurat pe traseul Piața Victoriei – Piața Romană – Piața Universității – Piața Unirii – Dealul Patriarhiei, iar printre participanți s-a numărat și președintele S.O.S. România, Diana Șoșoacă.

Foto: SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO


Unii manifestanți au purtat cruci, icoane sau steagul României. Participanții la marș au rostit rugăciuni, au scandat între altele ‘România, țară ortodoxă’, ‘Noi suntem cu Dumnezeu!’, ‘România, trezește-te!’, ‘Dumnezeu a dat femeie și bărbat!’, ‘România e creștină!’, ‘România nu-i Sodoma!’, ‘Ieșiți din casă, dacă vă pasă!’, ‘Biblia în școli!’ și au purtat pancarte cu mesaje precum: ‘Marșul Normalității. Luați labele de pe inocența copiilor noștri!’, ‘Strămoșii noștri s-au jertfit pentru România Mare, nu pentru căsătorii homosexuale’, ‘Nu trădați poporul român’, ‘Banii UE nu cumpără conștiințe’ și ‘Avortul este crimă’.

Publicitate

Foto: SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO


În zona Pieței Universității, Diana Șoșoacă le-a propus participanților la marș să țină un moment de reculegere. ‘Aici și-au dat viața, au fost omorâți oameni, pentru ca noi să avem libertate, pentru ca noi să rămânem creștini. (…) Tot aici, în ’90, 15 – 16 iunie, Iliescu a chemat minerii, numai mineri nu erau aceia care au omorât în bătaie intelectualitatea română. (…) Trebuie să dăm un pios omagiu oamenilor care au murit pentru ca copiii noștri să poată să fie liberi, să poată să creadă în Dumnezeu, să nu se mai demoleze bisericile. (…) Homosexualitatea e anormalitate, e deviație, avem obligația să ne apărăm copiii, avem obligația să le păstrăm inocența neîntinată’, a susținut Diana Șoșoacă.

În cursul după-amiezii de sâmbătă, în București s-a desfășurat și marșul ‘Bucharest Pride’, organizat de Asociația ACCEPT, pe Calea Victoriei, de la Piața Victoriei la Parcul Izvor.

Unii dintre manifestanți au avut steaguri, umbrele sau evantaie în culorile curcubeului, simbolul diversității.

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO


Participanții la Bucharest Pride 2025 au avut pancarte cu mesaje precum ‘Om, nu ideologie’, ‘România educată, nu discriminată!’, ‘Nu lupt pentru privilegii, ci pentru schimbarea legii’, ‘Fricile voastre = Cenzura ca politică de stat’ și au scandat printre altele: ‘Nu discriminare, drepturi egale!’ și ‘Homofobia distruge România!’.

Jandarmeria Capitalei a informat, într-un comunicat de presă, că în zona desfășurării manifestației ‘au fost identificate persoane cu intenții de a-și exprima nemulțumirea față de desfășurarea acestuia’.

‘La intersecția Căii Victoriei cu strada Gheorghe Manu, în jurul orei 16:30, dispozitivul de prefiltrare adoptat de jandarmi a identificat un grup de cinci persoane care aveau asupra lor un cofraj cu ouă. Subliniem faptul că această formă de manifestare, constând în aruncarea cu ouă pentru a exprima nemulțumirea față de o anumită activitate, a mai fost identificată și la alte adunări publice, existând astfel suspiciunea rezonabilă că produsele anterior menționate puteau fi folosite într-o formă de manifestare ilegală. În acest context, persoanele au fost conduse la sediul secției de poliție, în vederea identificării, clarificării situației de fapt și aplicării măsurilor legale, dacă situația o va impune’, a informat Jandarmeria Capitalei.

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO


Conform Asociației ACCEPT, marșul diversității de sâmbătă a marcat 20 de ani de la primul ‘Pride’ organizat în România, cel din 2025 desfășurându-se sub sloganul ‘Douăzeci de ani de curaj’.

Participanții au avut pancarte cu mesaje pentru egalitate și au dansat alături de ‘artiști queer, DJ și performeri invitați’.

Marșul Bucharest Pride 2025 s-a încheiat la Pride Park, în Parcul Izvor, cu concertele live ale artistelor Erika Isac și Eligarf. AGERPRES

Citeste mai mult

Economie

Românii susțin reducerea cheltuielilor statului, dar se opun ferm majorării taxelor pentru firme și reducerii investițiilor-sondaj INSCOP Research

Publicat

Publicitate

Un sondaj realizat de INSCOP Research în perioada 26-30 mai 2025, în cadrul Barometrului Informat.ro, dezvăluie opiniile românilor privind soluțiile de reducere a deficitului bugetar. Realizat lunar la comanda platformei de știri Informat.ro, în parteneriat cu Strategic Thinking Group, sondajul își propune să stimuleze dezbaterile publice pe teme esențiale, aducând în prim-plan vocea cetățenilor.

Datele au fost colectate prin interviuri telefonice (CATI), pe un eșantion de 1.150 de persoane, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României (18 ani și peste). Eroarea maximă admisă este de ±2,9%, la un grad de încredere de 95%.

Potrivit directorului INSCOP Research, Remus Ștefureac, sprijinul pentru măsurile de reducere a deficitului variază în funcție de impactul perceput asupra veniturilor și economiei. Reducerea cheltuielilor de funcționare a statului (altele decât cele cu angajații) este cea mai acceptată soluție, cu 77,1% dintre respondenți total sau parțial de acord (58,4% total de acord, 18,8% oarecum de acord). Aceasta este susținută în special de votanții PNL și USR (aproximativ 90%), dar și de peste 65% dintre votanții PSD și AUR, bărbați, persoane cu educație superioară, locuitori din București și urbanul mare, precum și angajați la stat.

Reducerea personalului din sectorul bugetar întrunește acordul a 67,3% dintre respondenți (46,7% total de acord, 20,7% oarecum de acord), fiind susținută mai ales de votanții PNL și USR (aproximativ 80%), dar și de 68% dintre votanții PSD și 63% dintre cei ai AUR, bărbați, persoane cu educație superioară, locuitori din urbanul mare și angajați la privat.

Reducerea salariilor în sectorul bugetar este mai puțin populară, cu doar 48,4% acord (29,9% total de acord, 18,5% oarecum de acord). Susțin această măsură în special votanții USR și AUR, bărbații și persoanele între 30-44 de ani, în timp ce tinerii sub 30 de ani și angajații la stat se opun ferm.

Reducerea investițiilor este cea mai nepopulară soluție, cu doar 26,8% acord (15,4% total de acord, 11,5% oarecum de acord) și 54,5% total împotrivă. Susținerea este mai mare în rândul votanților AUR, persoanelor cu educație primară și locuitorilor din rural, dar opoziția este puternică în rândul votanților PNL, USR, PSD, persoanelor cu educație superioară și angajaților la privat.

Publicitate

Creșterea taxelor pentru firme este respinsă de 70% dintre respondenți, cu doar 25,4% acord (12,4% total de acord, 13% oarecum de acord). Opoziția este generalizată, fiind percepută ca o frână economică și o sursă de scădere a veniturilor și creștere a prețurilor.

Barometrul Informat.ro – INSCOP Research contribuie la consolidarea democrației prin sondaje științifice care reflectă opinia publicului. Rezultatele subliniază preferința românilor pentru eficientizarea cheltuielilor statului, dar și reticența față de măsuri care ar putea afecta dezvoltarea economică sau veniturile personale.

Detalii complete sunt disponibile pe informat.ro, iar prezentarea grafică a datelor poate fi consultată aici.

Citeste mai mult

Eveniment

Localitățile Curtești, Hudum și o parte din Mănăstirea Doamnei au rămas fără apă pentru două zile

Publicat

Publicitate

Din cauza unei defecțiuni tehnice majore apărute la grupul de pompare care alimentează  rezervoarele din comuna Curtești, județul Botoșani, S.C. Nova Apaserv S.A. a fost nevoită să sisteze furnizarea apei potabile începând de astăzi, 07 iunie 2025.

Sunt afectați consumatorii din localitățile: Curtești, Hudum și o parte din Mănăstirea Doamnei.

Echipele noastre de intervențieale Nova Apaserv sunt deja pe teren și lucrează pentru remedierea cât mai urgentă a avariei. Durata estimată a întreruperii este de 48 de ore, în prima fază, în funcție de complexitatea intervenției tehnice.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending