Connect with us

Eveniment

Măcelul pornit de la propagandă, două înmormântări și o crâșmă închisă. Cronica sfâșietoare a uciderii evreilor din Dorohoi

Publicat

acum 4 săptămâni

Publicitate

Pe 1 iulie 1940, târgul Dorohoiului a fost martorul unui masacru greu de imaginat. O unitate a armatei române, umilită și intoxicată cu propagandă antisemită, s-a dezlănțuit ucigând zeci de evrei nevinovați, devastând și dedându-se la atrocități, relatează Adevărul. 

Era 1 iulie 1940. În târgul Dorohoiului, un orășel cochet și destul de prosper din ținutul Botoșanilor, viața părea că-și urmeză cursul. Era luni, zi de lucru. Negustorii își deschideau prăvăliile, copiii mergeau la școală, funcționarii la birouri, iar băieții de prăvălie se străduiau să-și îndeplinească bine sarcinile. Dorohoiul era un oraș dominat de comerțul evreiesc. Aici trăia o comunitate de aproape 6.000 de evrei, adică aproape 40% din populația târgului, după cum arată statisticile din anii ’30.

În ciuda aparențelor și a impresiei de firesc, nori negri începeau să se adune deasupra orașului. De două zile era vânzoleală mare la frontieră. România Mare încetase să mai existe. Prin pactul Ribbentrop-Molotov, nazismul și comunismul și-au dat mâna, începând împărțirea Europei după preferințe și interese. Bucovina de Nord și Basarabia au căzut primele, fiind invadate la 29 iunie de Armata Roșie. Regimente românești, cu soldați frustrați, debusolați și umiliți, se retrăgeau de la posturile lor din ținuturile ocupate, mânați de la spate de oamenii lui Stalin Odată cu ei, cârduri de refugiați, flămânzi, speriați, îngrijorați de ziua de mâine. De două zile, Dorohoiul devenise locul prin care toți acești oameni mânați de teamă sau cuprinși de furie oarbă se răspândeau care încotro. Pe 1 iulie 1940, în deal, la cimitirul evreiesc, era înmormântare. Un simbol lugubru a ceea ce avea să se întâmple către sfârșitul zilei.

De la cimitir la cârciumă

Pe 29 iunie 1940, prin Dorohoi trecuse deja un convoi de unități militare retrase din zona Hotinului și din nordul Basarabiei. Pe 30 iunie, la Dorohoi a ajuns și Regimentul 3 Grăniceri din Basarabia, Regimentul 8 Vânători de la Cernăuți, Regimentul 29 Infanterie, dar și Regimentul 16 Artilerie din zona Herței. Aceștia din urmă erau cei mai frustrați și mai umiliți. Tocmai fuseseră hărțuiţi și atacaţi de trupele sovietice care intraseră în Herța. Statutul regiunii era incert, fiind disputat atât de partea română, cât și de cea sovietică. Până la urmă, sovieticii s-au impus cu forța. La 29 iunie 1940, tancurile rusești au intrat în Herța, însă soldații români au refuzat să predea orașul. Rușii au deschis focul.

Printre cei uciși se afla și căpitanul Ioan Boroș, comandantul Bateriei I din Regimentul 16 Artilerie. În apărarea lui a sărit soldatul evreu Iancu Solomon, care a fost și el ucis. „Iancu Solomon s-a așezat din proprie inițiativă, în fața căpitanului, ca să-l apere“, precizau documentele vremii. Ambii au fost aduși pentru a fi înmormântați la Dorohoi. Căpitanul Boroș avea să fie înmormântat în cimitirul creștin, iar soldatul Iancu Solomon, în cel evreiesc. Cele două cimitire erau față în față, unul peste drum de celălalt. Lucrurile păreau să meargă normal – doar aparent.

Evreii au fost atacați în mai multe părți ale Europei FOTO getty images
Evreii au fost atacați în mai multe părți ale Europei FOTO getty images

La Trestiana, pe atunci un cartier situat la intrarea în oraș, un grup de soldați supărați încercau să intre într-o cârciumă deținută de o familie de evrei, Fișel și Etty Cărbunaru. Frustrați că localul era închis, soldații au intrat cu forța și l-au luat pe proprietar la bătaie. „În acest timp, în stânga drumului Dorohoi-Trestiana, unde ne aflam noi, la o cârciumă am auzit zgomote și țipete. Cum eu eram călare, m-am dus imediat acolo și fără a intra în cârciumă am văzut cum ostași grăniceri de la unitățile ce cuprindeau pe toți acei răzlețiți din retragere devastau cârciuma și câțiva loveau pe cârciumar scoțându-l afară din cârciumă“ , arată un martor, citat și de Radio France International. Câțiva soldați trag câteva focuri de armă. Acele împușcături răzlețe au declanșat iadul de la Dorohoi.

Publicitate

„Bagă-i baioneta în partea stângă”

Fișel Cărbunaru, proprietarul cârciumii din Trestiana, a fost omorât în bătaie. Soldații din Regimentul 3 Grăniceri și cei din Regimentul 8 Artilerie vor fi implicați în ceea ce va urma, arată rapoartele oficiale. După ce l-au bătut pe cârciumar, soldații se răspândesc prin oraș și încep să ia la bătaie și chiar să împuște pe toți evreii pe care-i întâlneau pe stradă. Focurile de armă de la Trestiana i-au alertat și pe soldații din cimitir, cei aflați la înmormântarea căpitanului Boroș. Așa cum arată raportul procuraturii, aceștia s-au speriat că sunt atacați de ruși, scrie Adevărul.

„ În ziua de 1 iulie 1940, se făcea la cimitirul creștinesc înmormîntarea rămășițelor pămîntești ale căpitanului Boroș, iar evreii erau la cimitirul lor și înmormîntau pe un ostaș evreu. La un moment dat s-a auzit o detunătură de armă, urmată de o salvă. Asistența, fiind la înmormîntarea unui ofițer, a crezut că este salva de onoare dată ofițerului căzut la datorie; dar focurile începură să se înmulțească și atunci dîndu-se seama că nu e o simplă salvă, s-a produs o panică de nedescris, lumea crezînd că au venit rușii“, se arată în raportul procurorului delegat Filaret Săhleanu către procurorul general, privind incidentele de la Dorohoi.

Năuciți de propaganda care-i desemna pe evrei drept oamenii sovieticilor, ostașii au crezut că cei din cimitirul evreiesc sunt mână în mână cu rușii. Mai ales că la înmormântarea tânărului soldat evreu se aflau și câțiva militari de origine evreiască, veniți să-i acorde ultimul onor. Așa că au pus mâna pe arme și au năvălit în cimitirul evreiesc. I-au dezarmat pe cei câțiva soldați evrei. I-au mânat la marginea unui gard și i-au împușcat fără milă. Apoi s-au apucat să omoare și pe toți civilii din cimitir.

„Eram circa 30 de evrei. Pe la ora 19 a venit un grup de ostași în fruntea cărora era un ofițer ce purta pelerină de ploaie și favoriți, cu un pistol în mână, ne-a întrebat dacă avem armament și apoi ne-au scos afară prin poarta de la deal care dă în șoseaua Dorohoi-Vârful Câmpului. Ajunși în șosea, un ostaș a întrebat pe un ofițer unde să ne culce și atunci dânsul a spus: «Peste drum». Am fost mânați până peste drum pe zonă și focurile au început asupra noastră“, a precizat Iosif Davidovici, un martor rămas în viață, citat la rândul său de Radio France International.

Au fost uciși inclusiv bătrâni și femei. „Atunci, cu lovituri de armă, am fost împinși peste șanț. Eu văzând că ne omoară cu loviturile de armă peste cap, l-am luat pe bătrânul Leibiș Blonder de mână și am trecut șanțul. Cum am ajuns pe partea cealaltă s-a auzit o împușcătură și bătrânul lovit din spate a căzut jos. Văzând că bătrânul a căzut și că soldații au început să tragă în grămadă, m-am aruncat jos lângă Blonder. Am auzit un soldat spunând: «Uite, jidovu’, dă din picioare». Altul a răspuns: «Bagă-i baioneta în partea stângă!»“, continua mărturisirea Iosif Davidovici.

„Violențe, jafuri și chiar violuri”

Așa cum mărturisesc rapoartele comunității evreiești de la acea vreme, dar și cele ale procuraturii, a început o adevărată vânătoare de oameni la Dorohoi. Dezlănțuiți, soldații din grupurile 3 Grăniceri și 8 Artilerie au intrat prin casele evreilor, spărgând, jefuind, ucigând pe cine găseau fără apărare. Au fost omorâți inclusiv copii. Cea mai afectată zonă a fost cea de nord-vest. „Focul s-a întins imediat la periferia de N.V. a orașului, soldații pătrunzînd prin casele evreiești și împușcînd tot ce erau prin ele“, se arată în raportul procuraturii din 4 iulie 1940. Reprezentanții comunității evreiești spun că au avut loc și violuri îndreptate împotriva evreicelor. „A început o vânătoare de oameni, în care au fost uciși atât unii dintre evreii care se adăposteau în cimitir, cât și dintre cei care se aflau în oraș. Toate aceste execuții sumare au fost acompaniate de alte violențe, jafuri și chiar violuri“, precizează reprezentanții comunității evreiești.

Nici copiii nu erau cruțați FOTO getty images
Nici copiii nu erau cruțați FOTO getty images

Sunt mărturii de coșmar. Se spune că Eli și Feica Rizel, doi evrei în vârstă, au fost omorâți după ce le-au fost tăiate urechile. Soldaților li s-au alăturat și antisemiții din oraș, derbedei care doreau să jefuiască. Bercu Aclipei, un evreu despre care știau că are ceva avere, a fost prins și pus să le arate unde ascunde banii. După ce le-a predat întreaga avere, a fost împușcat. O tânără evreică a fost împușcată după ce a scos capul la geam, în așteptarea logodnicului. Mulți evrei au scăpat cu viață fiindcă au fost ascunși sau protejați de vecinii lor, români. Plutonierul Cehan a salvat familia Salzberg, iar Julieta Comănescu pe Lupu Jager, scrie Adevărul.

Ofițerii și românii de bună credință din Dorohoi erau scandalizați de ceea ce se întâmpla. Trăiau de două generații alături de evrei, în pace și armonie. Tocmai de aceea, locotenentul Isăceanu de la Regimentul 29 Infanterie a luat atitudine. A strâns un detașament mixt și a intervenit pentru a stopa măcelul. La rândul său, căpitanul Herghelegiu a organizat o patrulă și a amenințat cu pistolul pe cei care continuau jafurile. În cele din urmă, atitudinea acestor ofițeri, dar și organizarea detașamentelor de apărare a orașului au reușit să oprească jafurile și distrugerile. La sfârșitul zilei, zeci de evrei zăceau uciși. Numeroase case au fost jefuite, distruse, vandalizate. Cifrele diferă. În raportul procurorului Filaret-Săhleanu se arată că au fost uciși 52 de evrei pe 1 iulie 1940. La rândul său, procurorul militar de pe lângă Curtea Marțială a Comandamentului Garoafa, căpitanul Mihail Dulcă, alături de medicul Enăchescu dar și alți oficiali au consemnat că au fost identificate 50 de cadavre dintre care: 34 de bărbați, 11 femei și 5 copii.

La adăpost, cu icoana pusă-n geam

La prima vedere, măcelul de la Dorohoi pare un act spontan. Soldații și-au vărsat frustrarea retragerii umilitoare, fără luptă, pe evreii nevinovați. În raportul procurorului Săhleanu se precizează însă că a existat bănuiala că pogromul a fost premeditat. Mai precis, cu o zi înainte, românii au fost sfătuiți să pună icoane în geam, tocmai pentru a fi evitate acele case. În plus, ar fi existat localnici din Dorohoi care le-ar fi arătat soldaților casele evreilor, mai ales ale celor cu stare. Focurile de armă ale soldaților de la Trestiana ar fi fost doar un semnal, pentru începerea măcelului. În plus, mărturiile arată că autoritățile locale nici nu și-au bătut capul să intervină în vreun fel în favoarea localnicilor evrei. La rândul lor, jandarmii din Dorohoi au fost acuzați că nu s-au implicat, ba mai mult, ar fi avut o atitudine de încurajare a soldaților dezlănțuiți. În plus, în rândul armatei s-a zvonit că timp de 24 de ore au voie să ucidă evreii, fără repercusiuni.

„Probabil că fusese oarecare înțelegere între soldați, deoarece focul s-a întins imediat la periferia de N.V. a orașului, soldații pătrunzînd prin casele evreiești și împușcînd tot ce erau prin ele. Semnificativ este faptul că unele case creștinești aveau în geamuri icoane creștine sau aveau pe pereți cruci făcute de diferite boieli, acestea ca indiciu că acolo locuiesc creștini și în consecință să nu se tragă. Probabil că au venit înainte vreo cîțiva soldați și au anunțat ce se va întîmpla. Ne lipsesc date precise pentru această împrejurare, deoarece primele cercetări au fost făcute de către Comandantul Militar prin Președintele Curții Marțiale, care a fost însoțit la această cercetare numai de către Domnul Procuror Alexandru Scripcă și organele Poliției. În urma acestei cercetări, constatîndu-se că învinuiții erau militari, cercetările au rămas în sarcina organelor militare“, preciza Filaret Săhleanu.

Există însă o serie de întrebări fără răspuns. Dacă toți românii erau înțeleși cu armata, de ce mulți evrei au fost salvați tocmai de vecinii lor? Mai mult decât atât, ofițerii români, împreună cu localnici, civili sau militari au intervenit pentru oprirea atacurilor. Probabil adevărul este undeva la mijloc. Probabil doar trupele aflate în retragere s-au înțeles pentru un atac, cu complicitatea doar a unei părți infime a comunității dorohoiene, relatează Adevărul.

Propagandă, antisemitism și frustrarea unui stat eșuat

Pogromul de la Dorohoi a făcut parte dintr-o serie neagră de incidente grave antisemite în România anilor ’40. La un an distanță, au fost măcelăriți evreii din Iași. Mai apoi, în timpul rebeliunii legionare au fost uciși evreii din București. În 1941, evreii din Dorohoi au fost deportați în Transnistria.

Cum s-a ajuns la măcelul de la Dorohoi? În primul rând, din cauza propagandei antisemite în rândul armatei. Dictatura lui Carol al II-lea se afla într-o criză profundă. România pierduse două teritorii importante fără luptă, în timp ce un rege slab și o camarilă pusă pe căpătuială se țineau cu dinții de putere. Pentru a reuși să se mențină în fruntea statului, dar și pentru a nu dispărea România de pe hartă, Carol al II-lea a încercat să intre pe sub pielea lui Hitler. Pentru a deflecta atenția soldaților, în special, de la umilințele încasate, fără luptă, de statul român, regimul carlist a găsit „țapul ispășitor“: evreii. Au fost prezentanți de propagandă drept oameni ai bolșevicilor.

În Telegrama către Marele Stat Major din 2 iulie este explicat ce s-a întâmplat la Dorohoi. Grănicerii îndoctrinați au căutat să se răzbune pe evrei. „Telegrama Nr. 11310 Gorun Către Marele Stat Major, Secția II În dimineața de 2 iulie, Reg. 3 grăniceri pază, venind din Basarabia, unde a avut dificultăți foarte mari cu evreii de la nord de Prut, trecând prin Dorohoi, s-au răzbunat. Au împușcat mortal 40 și au rănit 15. S-au devastat câteva prăvălii. Liniștea a fost restabilită imediat cu ofițerii și trupa. Regimentul 3 pază nu are nici o pierdere. Comunicarea o face colonelul Haluga, șeful de stat major al lui Ghiocel. D.O. Șeful de stat major Generalul Tătăranu“, se arată în document. Comandanții trupelor vinovate de pogromul de la Dorohoi nu au fost niciodată deferiți Curții Marțiale. Soldații și ofițerii implicați au primit doar pedepse administrative, de scurtă durată.

Sursa: Adevărul

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

FOTO: Biserica vie a Sfintei Teodora de la Sihla. A doua prăznuire a hramului în Botoșani. Popas duhovnicesc cu zeci de preoți și credincioși

Publicat

acum 3 ore

miercuri, 06.08.2025

de

Publicitate

La Botoșani, o nouă parohie prinde viață în mijlocul unei comunități care dă semne că se întoarce la valorile credinței. Parohia „Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla”, aflată la al doilea hram, strânge în jurul său credincioși hotărâți să ridice din temelii un nou lăcaș de cult, simbol al rezistenței prin credință.

Părintele Cătălin Ailenei, tânărul preot aflat în fruntea acestei misiuni, cheamă botoșănenii să devină ctitori ai unei biserici care, deocamdată, trăiește doar în inimile celor ce o visează. Botoșaniul trăiește o mângâiere duhovnicească, ridicarea unui nou altar de rugăciune, sub ocrotirea Sfintei Cuvioase Teodora de la Sihla. Este o lucrare care nu se măsoară în cărămizi și beton, ci în evlavie și jertfelnicie, în încrederea că Dumnezeu lucrează prin oameni, iar oamenii devin unelte vii ale harului.

Parohia „Sfânta Teodora de la Sihla” din Botoșani, desprinsă anul trecut din Parohia „Pacea”, a sărbătorit, ieri, cel de-al doilea hram, nu într-o biserică de zid, ci într-o biserică vie, formată dintr-o obște de credincioși care și-au făcut din suflet altar. Și chiar dacă locul de rugăciune încă nu s-a înălțat din temelii, sărbătoarea a fost prilej de mare bucurie duhovnicească.

La Biserica „Buna Vestire”, prin bunăvoința părintelui paroh Dan Afloarei, care a oferit adăpost acestei tinere parohii, s-a săvârșit, miercuri seară, Slujba Vecerniei cu Litie, oficiată de un sobor de preoți condus de părintele protopop Petru Fercal. Cuvintele părintelui Dan Afloarei, rostite cu blândețe, au întărit sufletele celor prezenți: „Temerarii trebuie respectați. Părintele Cătălin a venit să construiască o biserică în vremuri foarte grele. Dar o lucrare a lui Dumnezeu nu se poate face decât în echipă.”

Și ce echipă mai frumoasă poate exista decât aceea a credincioșilor care, seară de seară, își unesc rugăciunea pentru ca un vis să prindă contur? Deși nu există încă o biserică de piatră, biserica vie, formată din credincioșii închinători ai Sfintei Teodora, s-a dovedit a fi mai mare decât orice catedrală, încât la slujbă nu aveai unde să arunci un ac, mulți oameni stând afară, dar legați prin suflet de altarul dinăuntru.

La strană, cântăreții bisericești au umplut sufletele de pace și nădejde. Cântarea „Acum slobozește pe robul Tău, Stăpâne…” a fost ca o revărsare de lumină peste inimile celor prezenți, într-un moment de rugăciune ce va rămâne întipărit în istoria acestei parohii.

Publicitate

În cuvântul său, părintele protopop Petru Fercal, acest arhiereu al cuvântului, a subliniat frumusețea acestei lucrări de început: „Să păstrăm dragostea de Biserică, așa cum ne-au învățat strămoșii noștri. Prin osteneala părintelui Cătălin și prin ajutorul lui Dumnezeu, Botoșaniul va avea încă un altar al luminii, unde sufletele să se mântuiască”.

În fața unei asemenea provocări, părintele Cătălin Ailenei a mărturisit cu emoție că această cale nu poate fi urmată decât cu sprijinul celor care iubesc Biserica: „Sfânta Teodora nu ne va lăsa. Știu că fiecare rugăciune, fiecare mână de ajutor, fiecare jertfă se va întoarce în dar duhovnicesc pentru toți cei care pun suflet în această lucrare”.

Este important de precizat că Biserica „Buna Vestire” nu are ca al doilea hram sărbătoarea Sfintei Teodora de la Sihla, ci doar găzduiește temporar slujbele oficiate de părintele Cătălin, până când, cu ajutorul lui Dumnezeu, parohia își va vedea ridicat propriul paraclis și apoi biserica mult dorită.

Astăzi, credincioșii Botoșaniului sunt chemați nu doar să privească, ci să devină ctitori ai unei lucrări sfinte. Să urmeze pilda înaintașilor care, în vremuri poate mai grele decât cele de acum, au zidit biserici ca semn al dragostei față de Dumnezeu și al mărturisirii credinței.

A fi ctitor nu este doar un gest de donație, ci o chemare la împreună-lucrare cu Hristos. Numele ctitorilor va fi zugrăvit în pronaosul bisericii, dar va fi scris și în Cartea Vieții. Rugăciunile rostite pentru ctitori la fiecare Sfântă Liturghie sunt mărturie că binefacerea nu se pierde niciodată înaintea lui Dumnezeu.

Parohia „Sfânta Teodora de la Sihla” nu ridică doar ziduri, ci o biserică vie împodobită cu florile minunate ale credinței adevărate.

Joi, credincioșii sunt așteptați la Sfânta Liturghie în cinstea Sfintei Cuvioase Teodora, la Biserica „Buna Vestire”

Citeste mai mult

Eveniment

Bacalaureat 2025, sesiunea de toamnă: Probele scrise încep pe 11 august. Ghid pentru candidați și modele de subiecte

Publicat

acum 3 ore

miercuri, 06.08.2025

de

Publicitate

Bacalaureat 2025, sesiunea a doua: probele scrise încep din 11 august. Până atunci, în perioada 4-8 august se desfășoară probele de competențe. Primele rezultate vor fi comunicate în 18 august, până la ora 12.00. Candidații vor putea cere să-și vadă lucrările corectate, înainte să depună contestații, informează alba24.ro.

Rezultatele finale vor fi cunoscute în 26 august.

Candidații mai au câteva zile să-și consolideze cunoștințele pentru a participa la probele scrise.

Bacalaureat 2025 sesiunea a doua. Probele scrise

Proba obligatorie este la:

  • matematică – pentru profilul real din filiera teoretică, toate profilurile din filiera tehnologică şi profilul militar şi profilul pedagogic – specializarea învăţători-educatoare, din filiera vocaţională
  • istorie – pentru profilul umanist din filiera teoretică şi pentru toate profilurile şi specializările din filiera vocaţională, cu excepţia celor menţionate mai sus

Proba la alegere este la:

  • fizică, chimie, biologie sau informatică – pentru profilul real din filiera teoretică, pentru profilul tehnic şi profilul resurse naturale şi protecţia mediului din filiera tehnologică şi pentru profilul militar din filiera vocaţională
  • geografie, filosofie, logică şi argumentare, economie, psihologie şi, după caz, sociologie – pentru profilul umanist din filiera teoretică, pentru profilul servicii din filiera tehnologică şi pentru toate profilurile şi specializările din filiera vocaţională, cu excepţia celui menţionat

Bacalaureat 2025 sesiunea a doua: reguli la examen

În sălile în care se vor desfășura probele scrise, candidații nu vor avea voie să intre cu obiecte (ghiozdane, rucsacuri, sacoșe, poșete etc.), mijloace electronic de calcul, de stocare de informații sau de comunicare (stickuri de memorie, telefoane, tablete etc.). De asemenea, nu pot avea în săli manuale, dicționare, notițe sau însemnări. Toate acestea le vor lăsa într-o sală special amenajată în centrul de examen.

Publicitate

Accesul în săli se face până la ora 8.30, iar proba începe de la ora 9.00, după distribuirea subiectelor. Candidații au la dispoziție trei ore pentru rezolvarea subiectelor.

Aceștia vor folosi numai cerneală sau pastă de culoare albastră, iar pentru executarea schemelor și a desenelor vor utiliza numai creion negru.

Pentru probele scrise la Matematică și Geografie candidații pot apela doar la instrumente de desen.

La probele scrise, hârtia folosită este doar cea distribuită în sălile de examen.

Bacalaureat 2025 sesiunea a doua: ce este interzis

Candidaților le este interzis să comunice între ei sau cu exteriorul, să transmită ori să schimbe între ei foi din lucrare, ciorne, notițe sau alte materiale care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, pentru comunicare în interior sau cu exteriorul.

Candidații surprinși în aceste situații vor fi eliminați din examen, indiferent dacă materialele/obiectele interzise au fost folosite sau nu, indiferent dacă au fost introduse de aceștia ori de alți candidați, de cadre didactice din comisie sau de alte persoane și indiferent dacă ei au primit ori au transmis materialele interzise. Drept urmare, acești candidați nu mai au dreptul de a participa la următoarele două sesiuni ale examenului de bacalaureat.

Pe durata desfășurării probelor, toate sălile de examen sunt supravegheate audio-video.

Bacalaureat 2025 sesiunea a doua. Cum se poate corecta o greșeală

Candidaţii care doresc să corecteze o greşeală taie fiecare rând din pasajul greşit cu o linie orizontală. În cazul în care unii candidaţi, din diferite motive, doresc să-şi transcrie lucrarea, fără să depăşească timpul stabilit, primesc alte coli tipizate.

Acest lucru este consemnat de către asistenţi în procesul-verbal de predare-primire a lucrărilor scrise. Colile folosite iniţial se anulează pe loc de către asistenţi. Se menţionează pe ele „Anulat”, se semnează de către asistenţi şi se păstrează în condiţiile stabilite pentru lucrările scrise.

Bacalaureat 2025 sesiunea a doua: cum pot fi vizualizate lucrările. Cum se depun contestații

Candidații pot cere să-și vadă lucrările proprii, după afișarea rezultatelor inițiale.

Depunerea contestațiilor nu este condiționată de vizualizarea lucrărilor. Iar vizualizarea lucrărilor nu obligă candidatul la depunerea contestației.

Candidații care contestă rezultatul inițial al evaluării trebuie să completeze, să semneze și să depună/transmită prin mijloace electronice și o declarație-tip în care se menționează faptul că au luat cunoștință că nota acordată ca urmare a soluționării contestației poate modifica, după caz, nota inițială, prin creștere sau descreștere.

Bacalaureat 2025 sesiunea a doua: Comunicarea rezultatelor

Comunicarea rezultatelor se face anonimizat, utilizându-se codurile individuale care înlocuiesc numele și prenumele candidaților. Aceste coduri sunt distribuite candidaților, pe bază de semnătură de primire, la prima probă pe care o susțin.

Pentru comunicarea notelor obținute, înainte de etapa de depunere și soluționare a contestațiilor, comisiile din unitățile de învățământ/centrele de examen tipăresc lista rezultatelor examenului de bacalaureat, care cuprinde: codul candidatului, unitatea de învățământ de proveniență, județul, promoția, forma de învățământ absolvită, specializarea, notele obținute la fiecare probă scrisă, media sau mențiunile „reușit”/„respins”/„neprezentat”/„eliminat din examen”, după caz.

Comisiile din unitățile de învățământ/centrele de examen afișează/postează, utilizând codurile individuale ale candidaților care au depus contestații, notele obținute în urma rezolvării contestațiilor, la loc vizibil, la avizier și pe website-ul unității de învățământ.

Rezultatele examenului național de bacalaureat ale candidaților anonimizați sunt afișate atât pe pagina dedicată examenului, cât și pe site-urile inspectoratelor școlare pentru o perioadă de 2 ani.

Bacalaureat 2025 sesiunea a doua: Promovarea examenului

Pentru a promova examenul, un absolvent de liceu trebuie să îndeplinească următoarele condiții (cumulat):

  • susținerea tuturor probelor de evaluare a competențelor lingvistice și digitale;
  • susținerea tuturor probelor scrise și obținerea notei 5 (cel puțin) la fiecare dintre acestea;
  • obținerea cel puțin a mediei 6 la probele scrise (media notelor obținute la probele scrise).

Calendar Bacalaureat 2025 sesiunea a doua

  • 14—21 iulie 2025 Înscrierea candidaților la a doua sesiune de examen, inclusiv a candidaților care au promovat examenele de corigențe
  • 4—5 august 2025 Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română — proba A
  • 5 august 2025 Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă — proba B
  • 6 august 2025 Evaluarea competențelor digitale — proba D
  • 7—8 august 2025 Evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională — proba C
  • 11 august 2025 Limba și literatura română — proba E.a) — proba scrisă
  • 12 august 2025 Proba obligatorie a profilului — proba E.c) — proba scrisă
  • 13 august 2025 Proba la alegere a profilului și specializării — proba E.d) — proba scrisă
  • 14 august 2025 Limba și literatura maternă — proba E.b) — proba scrisă
  • 18 august 2025 Afișarea rezultatelor la probele scrise (până la ora 12.00), vizualizarea lucrărilor scrise și depunerea contestațiilor (în intervalul orar 14.00—18.00)
  • 19—20 august 2025 Vizualizarea lucrărilor scrise și depunerea contestațiilor
  • 26 august 2025 Afișarea rezultatelor finale

Bacalaureat 2025: subiectele și baremele din prima sesiune

Bacalaureat 2025: bareme și subiecte – proba scrisă de Limba și literatura ROMÂNĂ – 10 iunie

Bacalaureat 2025: Subiecte și bareme Matematică – 11 iunie

Bacalaureat 2025: Subiecte și bareme Istorie – 11 iunie

Bacalaureat 2025. Subiecte și bareme proba la alegere – 13 iunie

Bacalaureat 2025: subiecte și bareme Anatomie

Bacalaureat 2025: subiecte și bareme Biologie

Bacalaureat 2025: subiecte și bareme Chimie

Bacalaureat 2025: subiecte și bareme Fizică

Bacalaureat 2025: subiecte și bareme Informatică

Bacalaureat 2025: subiecte și bareme Geografie

Bacalaureat 2025: subiecte și bareme Logică

Bacalaureat 2025: subiecte și bareme Economie

Bacalaureat 2025: subiecte și bareme Psihologie

Bacalaureat 2025: subiecte și bareme Sociologie

Bacalaureat 2025: subiecte și bareme Filosofie

Citeste mai mult

Eveniment

Bărbatul de 34 de ani, din Vorniceni, care a intrat cu mașina în gardul unei gospodării, a fost plasat în arest la domiciliu

Publicat

acum 3 ore

miercuri, 06.08.2025

de

Publicitate

Polițiștii botoșăneni au dat dovadă de împlicare în scopul prinderii persoanei bănuite de comiterea acestor infracţiuni la regimul rutier și tragerea acestuia la răspundere penală .

La data 06 august 2025, polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală nr. 9 Vlăsinești au emis ordonanță de reținere , pe numele unui tânăr, de 34 de ani, din comuna Vorniceni .

În fapt, la data de 5 august 2025, polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală nr.9 Vlăsinești au fost sesizați cu privire la faptul că un șofer, în timp ce conducea pe drumul public din comuna Vorniceni, ar fi impactat gardul unei bătrâne, de 68 ani, din aceeași localitate iar după impact, tânărul ar fi părăsit locul producerii evenimentului .

Polițiștii au procedat la căutarea conducătorului auto pe raza localității Vorniceni, iar la scurt timp, au identificat conducătorul auto, un tânăr, de 34 ani, din comuna Vorniceni, iar în urma testării acestuia cu aparatul etilotest, a rezultat o valoare de 1,24 mg/l alcool pur în aerul expirat.

Acesta a fost condus la o unitate medicală, unde i-au fost prelevate mostre biologice de sânge, în vederea stabilirii alcoolemiei. Ulterior, conform buletinului de analiză toxicologică, la prima proba recoltată a rezultat o imbibaţie alcoolică de 2,67 g/l alcool pur în sânge.

Totodată, în urma verificărilor efectuate de către polițiști, s-a constat faptul că acesta nu deține permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule, iar utilajul agricol nu este înmatriculat.

Publicitate

În urma probatoriului administrat, la data de 06 august 2025, tânărul a fost prezentat Judecătoriei Săveni cu propunere de arestare preventivă, iar judecătorul de drepturi şi libertăţi a respins propunerea de arestare preventivă și a dispus arestul la domiciliu pentru 30 de zile pentru sâvârşirea infracţiunilor de conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe, conducerea pe drumurile publice a unui vehicul de către o persoana fără permis de conducere și punerea în circulație sau conducerea unui vehicul neînmatriculat și distrugere.
!!!
Reținem faptul că Inspectoratul de Poliție Județean Botoșani manifestă toleranță zero pentru cei care conduc autovehicule sub influența băuturilor alcoolice sau a altor substanțe.

Nu conduceţi autovehicule dacă nu dețineți permis de conducere corespunzător categoriei din care face parte vehiculul ori dacă aveți dreptul de a conduce suspendat sau anulat!

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (375)

Publicat

acum 5 ore

miercuri, 06.08.2025

de

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

DICȚIONAR SPECIAL

 

 

 PREDICA PĂSĂRILOR: Aparţine lui Francesco d`Assisi şi a fost găsită de Constantin Ţoiu pe o uşă interioară a bisericii Saint Germain des Pres. A fost publicată în „România literară” nr. 50 din 2003: „Surori ale mele, păsări. Dumnezeu vă susţine fără ca voi să semănaţi şi să seceraţi. El vă dă izvoare şi gârle ca să beţi din ele când sunteţi însetate, coline şi munţi ca să vă găsiţi adăpost, în ele arbori, înalţi ca să vă faceţi acolo cuiburile.; şi fiindcă nu ştiţi nici să coaseţi, nici să toarceţi, tot EL vă procură veşmintele trebuincioase atât vouă cât şi odraslelor voastre. Creatorul v-o fi iubind pe voi mult de tot, dacă vă face atâtea favoruri. Astfel, dragele mele surori, nu fiţi ingrate, ci sărbătoriţi neîncetat, aduceţi laude celui ce vă copleşeşte cu atâtea faceri de bine…”.

Publicitate

Constantin Ţoiu adaugă: „Unul din cele mai simple, mai sincere, mai frumoase texte citite de mine în viaţa mea”.

 

TELEFONUL VÂNTULUI: Explicaţia am întâlnit-o în „România literară” nr. 16 din 2021: „În nord-estul Japoniei, în zona regiunii Iwate, a fost instalată în urmă cu câţiva ani o cabină telefonică în curtea unei case. Amplasată undeva la poalele Muntelui Kujira-yama (Mintele Balenei, în traducere), cabina telefonică este în imediata apropiere a oraşului Otsuchi – localitatea fiind una dintre cele mai grav lovite de tsumami-ul din 11 martie 2011 (cu un bilanţ infiorător cel puţin 15800 de morţi şi peste 3900 de dispăruţi). În interiorul cabinei telefonice mai înainte menţionate se găseşte un telefon vechi, negru – care însă nu este conectat la nicio linie telefonică şi care poartă în văzduh glasurile celor care vin să vorbească la acest aparat. Cu o faimă mondială – i se spune „TELEFONUL VÂNTULUI”. Anual, multe mii de persoane vin în pelerinaj în acest loc”. Mai nou, această cabină telefonică şi telefonul care tronează în centrul acesteia, au devenit subiecte de roman şi film.”

 

SOCIETATEA CA O FRACŢIE: Formularea aparţine doctorului în psihiatrie Aurel Romilă şi a fost enunţată în 2014 într-un interviu acordat revistei „Formula As”. Petre Guran îl reia într-un eseu al său din „Dilema veche” nr. 888 din 2021: „Dacă socoţi societatea ca o fracţie, atunci o să observi la mijloc un strat subţire, care e al oamenilor normali. Crucea normalilor e că sunt foarte puţini, au devenit o minoritate fragilă, din care se tot desprind în sus şi în jos. Cei de sub acest strat, de dedesubt, sunt depresivii. Aproape o treime din populaţie suferă într-o formă sau alta de depresie. Însă nu pentru ei mă îngrijorez eu, ci pentru cei de deasupra stratului fin al normalităţii, pentru psihopaţi, care au ocupat toate posturile cheie în ţară.”

 

JOCUL RADU JORGENSEN: Scriitorul şi matematicianul român Radu Jorgensen, acum conferenţiar universitar în domeniul matematicii în SUA, acordă un interviu lui Cristian Pătrăşconiu, publicat în „Orizont” nr. 4 din 2021. La un moment dat Cristian Pătrăşconiu îl întreabă: „Mai cad statui?”. Răspunde Radu Jorgensen: „Ştii cum e… dacă scoatem FULGUL din prima strofă a lui Coşbuc, ai acolo răspunsul perfect: „A-nceput de ieri să cadă / Câte-un FULG, acum a stat, / Norii s-au mai răzbunat / Spre apus, dar stau grămadă / Peste sat.”

Eu am scos cuvîntul FULG şi am pus pe rând MINISTRU, PRIM-MINISTRU, POLITICIAN, ŞEF etc., intrând în „Jocul Radu Jorgensen”. E un joc cu o trimitere reală şi amuzantă.

 

OBLOMOVISMUL: Proiecţia lui în prezent aparţine lui Iacob Florea. El a fost generat de anul pandemiei care a alienat lumea. L-am întâlnit în „România literară” nr. 30 din 2021, într-o descriere făcută de Horia Gârbea în urma lecturii studiului/eseului autorului amintit: „Un halat pentru un secol. Oblomovism în răspăr” (Editura „Tracus Arte”, Bucureşti, 2021). Oblomovismul, ca şi bovarismul sau quijotismul, a devenit, prin eseul lui Iacob Florea, un substantiv comun. Sistematizează Horia Gârbea: 1. „Personajul este unul din secolul XIX, Ilia Ilici Oblomov, când a fost creat de părintele său literar I. A. Goncearov”; 2. „Oblomov, spre deosebire de alte personaje ilustre ale activităţii şi întreprinderilor, precum Jean Valjean, Rastignac, Vitoria Lipan, Scarlett O’Hara, nu este măreţ prin ceea ce face, ba dimpotrivă. El e faimos prin ceea ce nu face”; 3. „Fraza cheie a eseului lui Iacob Florea este scrisă şi pe copertă: „Oblomovismul meu înseamnă capacitatea omului de a întoarce spatele lumii şi de a se salva ca om”; 4. „Oblomov este un precursor emblematic al „lumii noi”; 5. „Un personaj la fel de important ca Oblomov însuţi şi pe care îl regăsim în titlul eseului este halatul lui Oblomov. Halatul oriental, vast, uzat este simbolul oblomovismului”.

 

ROMANUL COMPOZIT: Reprezintă o nouă tipologie de roman, una foarte recentă, propusă de Adrian Lesenciuc încă din 2019. Ideea i-a fost pusă în faţă/propusă lui Nicolae Manolescu pentru a o lua în considerare în completarea tipologiei romaneşti. Explică Adrian Lesenciuc în „România literară” nr. 30 din 2021: „…romanul compozit pleacă de la numele ordinului omonim al arhitecturii clasice. Este tipul de roman actual în care volutele ionicului sunt combinate cu referinţele livreşti, exotismul şi ironia romanului corintic. Ultimii ani au oferit exemplele potrivite pentru umplerea cu conţinut semnificat a alveolei conceptului de „roman compozit”. Pentru înţelegere, Adrian Lesenciuc ne recomandă romanul Mariei Stepanova, „În amintirea memoriei”.

GRANDFATHER PARADOX: În traducere înseamnă „paradoxul bunicului”. L-am întâlnit explicat de Constantina Raveca Buleu în eseul „Călătoria în trecut”, publicat în „Contemporanul. Ideea europeană” nr. 8 din 2021. Explică autoarea: „Potrivit acestuia, un călător în trecut care îşi „ucide” bunicul biologic înainte de conceperea unuia dintre părinţii săi face imposibilă propria sa existenţă”.

 

HIPERNOMADISMUL: Concept introdus de Jacques Attali în cartea sa „Scurtă istorie a viitorului”. El defineşte astfel noul tip de migrare pe care Adrian Majuru, în „Contemporanul. Ideea europeană” nr. 8 din 2021, îl explică astfel: „Dezvoltarea socială va avea ca impact sfârşitul geografiei ca delimitări obiective şi de aici nomadismul istoric va prelua caracteristica fluidă a noului continent unde va migra”. Adrian Majuru extrage următoarele caracteristici ale hipernomadismului: 1. „virtual mai degrabă decât clasic, va avea un caracter de ubicuitate”; 2. „calităţile de călător vor fi un atuu la angajare, iar noile meserii care vor apărea vor fi reglementate de noul nomadism”; 3. „competiţia va fi tot mai severă”; 4. ” cunoştinţele vor deveni un factor major de remodelare profesională”; 5. „perfecţionarea continuă va determina logistica performanţei”; 6. „timpul va deveni cea mai preţioasă marfă”; 7. „turismul va însemna căutarea liniştii şi a singurătăţii”; 8. „lipsa de timp va fi singura criză reală”; 9. „pentru generaţiile viitoare vor rămâne aceleaşi numai timpul pentru a dormi şi timpul pentru a iubi”; 10. „tehnologiile vor duce durata medie a vieţii la 120 de ani, iar săptămâna de lucru va avea 25 de ore”.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending