În România sunt adevărate „județe ale bugetarilor”, unități administrativ teritoriale unde numărul angajaților la stat este la fel sau chiar mai mare decât al celor din privat. Tot în aceste județe numărul pensionarilor și al celor fără ocupație îl depășește cu mult pe cel al salariaților, scrie ADEVĂRUL.

Într-o Românie cu un puternic deficit bugetar, cu o populație supusă unor măsuri draconice de redresare economică, există realități bizare, aproape greu de crezut. De exemplu, în țară există județe în care pensionarii depășesc cu mult numărul angajaților, statul este principalul angajator iar numărul celor care lucrează oficial nu depășește un sfert din populație. De obicei sunt printre cele mai sărace zone din România dar și cele care vor resimți cel mai mult pachetele de austeritate ale Guvernului. Unul dintre aceste județe este Botoșaniul, o unitate administrativ teritorială situată la capătul de nord al României.

Județul în care numai 15% din populație muncește oficial

Județul Botoșani este o adevărată perlă a nordului mai ales din punct de vedere al frumuseților naturii, a bogăției vestigiilor istorice dar și a valorii agricole extraordinare. La care se adaugă rezerve minerale deosebite dar și rezerve consistente de apă. Cu toate acestea, Botoșaniul figurează drept unul dintre cele mai sărace județe din România cu probleme sociale și economice scoase în evidență de statistici halucinante. Conform datelor de la Direcția Județeană de Statistică mai puțin de un sfert din populația județului muncește cu forme legale.

„La nivelul județului Botoșani din balanța forței de muncă, avem date înregistrate pentru 1 ianuarie 2024 cu o populație în vârstă de muncă de 245 600 iar efectivul salariaților, la sfârșitul lunii aprilie  a anului 2025, era de 62 143 de persoane”, precizează Valentin Popa, directorul Direcției Județene de Statistică Botoșani. Propriu-zis din totalul populației apte de muncă doar 30% lucrează. La aceștia se adaugă un procent de 4% șomeri aflați în căutarea unui loc de muncă. Ce se întâmplă cu 66% dintre botoșănenii apți de muncă care nu se află în nicio categorie, adică nici angajați, nici șomeri? O parte sunt plecați în străinătate, alții trăiesc din munca cu ziua, dar sunt și cei care încasează ajutor social. Nimeni nu știe cu exactitate însă câți muncesc în străinătate și câți cu ziua.

În cătunele sărace mai există un contingent de persoane care, oficial, nu au nicio formă de venit. Toți acești oameni nu au nici asigurare medicală și nici nu contribuie la fondul de pensii. Statisticile sunt cunoscute și la nivelul autorităților județene care consideră situația inacceptabilă. Mai ales prin prisma faptului că dintr-o populație de câteva sute de mii de locuitori și o forță activă de 200.000 de oameni, doar câteva zeci de mii duc greul economic. „Suntem în jur de 400.000 de locuitori și sunt doar 60 și ceva de mii de angajați. Este absolut incredibil. Unde sunt restul de persoane? Lucrează la negru? Sezonieri prin străinătate? Eu nu înțeleg de ce nu i-a cineva taurul de coarne să aflăm măcar răspunsuri la întrebările astea. Dar noi stăm și tolerăm această situație și ajungem în situația în care suntem acum”, precizează Valeriu Iftime, președinte al Consiliului Județean Botoșani.

Mai mulți pensionari decât angajați

Situația este la fel de gravă din punct de vedere al îmbătrânirii populației. Numărul pensionarilor, conform statisticilor naționale, îl depășește cu 25.2% pe cel al angajaților. Adică sunt mai mulți pensionari decât oameni în câmpul muncii. Această realitate este vizibilă cu ochiul liber în satele județului. Dar situația este aceeași în toată Moldova. Populația satelor scade vertiginos, iar în cătune precum Adășeniul, de exemplu, oamenii de peste 70 de ani, ajung să depășească 70% din numărul total al locuitorilor. Evident, în contextul în care numărul angajaților se mențin mai redus decât al pensionarilor apare întrebarea legitimă „cine va mai plăti pensiile?”. În grija bătrânilor au rămas mulți dintre copiii celor care au plecat în străinătate. Cu alte cuvinte, aproape jumătate din populația județului este formată din pensionarii și copii.

Statul, cel mai mare angajator la Botoșani

Din populația angajată, adică din cei peste 60.000 de salariați, jumătate sunt bugetari. Iar unii, recunosc chiar șefii de la județ, se ocupă mai mult cu privitul. „Dintre cei 60 și ceva de mii de angajați jumătate sunt la stat și jumătate la privat ceea ce este, din nou, absolut incredibil. La noi sunt disproporționate niște funcții. Adică foarte puține funcții tehnice, de execuție, și foarte mulți privitori”, adaugă Valeriu Iftime.

De exemplu, la Botoșani nici marile companii nu pot concura cu instituțiile statului când vine vorba de numărul de angajați. Cel mai mare angajator al județului este chiar Spitalul Județean „Mavromati” Botoșani cu aproape 2000 de angajați. Asta nu înseamnă că la Spitalul Județean sunt și suficienți angajați, existând un deficit de personal pe unele secții. Statistica arată doar faptul că statul român este cel mai mare angajator mai ales în județele sărace.

„Visul multor angajați din Botoșani este să lucreze la stat”

Un botoșănean de 42 de ani care a dorit să-și păstreze anonimatul a fost angajat atât în sectorul de stat, în învățământ, dar și în cel privat, mai ales după perioada de austeritate din  2008-2010. Acesta mărturisește că visul majorității botoșănenilor este să prindă un loc de bugetar. Unii s-ar mulțumi chiar și cu un post de șofer, portar sau magazioner.

„Să obții un post la stat este un vis pentru cei mai mulți. Iar explicația este simplă: toți sunt absolut convinși că este un post pe viață, de acolo ies la pensie. Stabilitatea este cea mai importantă. La patron simt că nu au stabilitatea asta. În plus, salariul este la dată fixă, același. La privat se întârzie salariile, patronul poate hotărî să mai taie dacă nu merg bine afacerile. La stat nu există probleme de genul acesta. Cred că stabilitatea este ceea ce atrage pe toți să lucreze la stat. Mai sunt și cei care văd un avantaj în weekend-urile libere, multe zile de liber legal, evident de domeniu, că la pompieri sau ambulanță nu poate fi vorba de așa ceva”, mărturisește botoșăneanul. Și Botoșani nu este singurul județ din România în această situație. Sunt județe unde numărul angajaților la stat este mai mare, la mia de locuitori.

De exemplu, în 2023, Gorjul, Hunedoara, Tulcea și Caraș Severinul aveau cei mai mulți bugetari raportați la populație. Totodată județe precum Teleormanul, Giurgiu sau Vasluiul înregistrează un număr mai mare de pensionari decât angajații și se confruntă deasemenea cu sărăcia și depopularea în mediul rural. Aceste județe vor fi printre cele mai afectate de pachetele de măsuri de austeritate propuse de Guvern. Și prin prisma faptului că populația deja cu probleme economice și sociale va încasa greu scumpirile provocate de creșterea TVA-ului. Nu mai vorbim de faptul că fiind „județe bugetare” măsurile administrative și plafonarea sporurilor vor afecta o bună parte a salariaților. „Vor fi afectați cu siguranță. Sunt cei care vor pierde acel sport de condiții vătămătoare. Rămân fără bani de o rată. Sigur le va da calculul peste cap”, adaugă botoșăneanul.

Sursa: ADEVĂRUL

Premierul Ilie Bolojan a declarat, luni, că va analiza posibilitatea de a adopta o măsură privind interzicerea cumulului pensiei cu salariul în sectorul public, menționând că este ‘inevitabil’ ca în anumite instituții să se facă reduceri de personal și ar fi mai corect, moral, ca acela care pleacă să fie un om care deja beneficiază de o pensie, ca urmare a pensionării anticipate, în locul unui tânăr.

‘Cred că în condițiile în care, în anumite instituții, se vor face reduceri de personal, și acest lucru îl văd ca inevitabil în perioada următoare, ar fi cel puțin mai corect, din punct de vedere moral, ca cel care pleacă să fie un om care deja beneficiază de un câștig, de o pensie, ca urmare a pensionării anticipate, în loc să plece, să spunem, un tânăr care ar putea să rămână acolo. Și vom analiza această posibilitate de a adopta o măsură care să interzică cumulul pensiei cu un salariu în sectorul public’, a afirmat Bolojan, la B1 TV, întrebat în legătură cu cumulul pensiei cu salariul la stat.

El a adăugat că, înainte de a anunța astfel de măsuri, trebuie să se asigure că ele respectă deciziile Curții Constituționale și ‘rămân în picioare’.

‘Altfel, dacă faci măsurile și după aceea verifici, riști să fie anulate și nu mai ai niciun fel de credibilitate când se întâmplă astfel de decizii. Și eu nu sunt adeptul să facem declarații sau lucruri de formă, ci să analizăm și, atunci când se ia o decizie în sensul acesta, să o ducem până la capăt’, a menționat Bolojan.

Potrivit premierului, sunt aproximativ 10.000 de persoane care se află în această situație de a cumula pensia cu salariul.

În opinia lui Bolojan, dacă va fi menținut ritmul măsurilor de reformă și o stabilitate politică, de anul viitor o să se înceapă să se vadă efectele și se va putea ieși din perioada dificilă.

‘Știu că ar trebui să le spun niște lucruri românilor dătătoare de speranțe de pe o zi pe alta, dar nu o să o fac, știind că această situație dificilă nu poate fi rezolvată de pe o lună pe alta. Dacă ar fi să fac niște estimări, dacă vom ține ritmul în care vom lua aceste măsuri, care la final să aibă aceste efecte cumulate pe care le-am prezentat, creșteri de venituri, reduceri de cheltuieli și eliminarea risipei, accesarea de fonduri europene, măsuri de bună guvernare care să genereze comportamente corecte, descentralizarea multor decizii către autoritățile locale și politici economice care să genereze din nou creștere, asta înseamnă că, dacă ținem un ritm bun, menținem o stabilitate politică, abia de anul viitor o să se înceapă să se vadă aceste efecte și vom putea să ne gândim la ieșirea din această perioadă dificilă. Aceasta este realitatea din punctul meu de vedere’, a apreciat Bolojan. AGERPRES

Această Marie, numită Magdalena, a fost ucenică şi mironosiţă a lui Hristos, cea dintâi şi cea mai mare dintre toate ucenicele şi purtătoarele de mir. Era din Galilea, din cetatea Magdala, de la hotarele Galileii cu Siria, de unde şi numele ei de Magdalena.

Fiind bântuită de patimi şi de necurate duhuri, ea ducea o viaţă de desfrâu şi de ticăloşie. Auzind, însă, de Hristos şi de puterea propovăduirii Lui, cea aducătoare de mântuire, pentru tot neamul omenesc, în sufletul ei s-a născut, ca o flacără sfioasă nădejdea că va fi izbavită de Iisus. Deci, mergând El, s-a învrednicit de milostivirea Lui şi El a tămăduit-o de toată stricăciunea luminându-i cugetul cu lumina unei noi vieţi, din dumnezeiască dragoste. Din clipa aceea, Maria s-a făcut ucenică şi următoare a lui Hristos şi, împreună cu alte sfinte femei, a slujit Domnul pe tot drumul greu al vieţii Lui.

În clipa cea mai grea, a răstignirii, când Apostolii erau departe, Maria a rămas lângă crucea Mântuitorului ei şi al nostru. Iar atunci când Sfântul trup al Domnului a fost aşezat în mormânt, Maria Magdalena l-a uns cu miresme, vărsând multe lacrimi. În sufletul ei ardea puternic dorinţa de a fi lângă Hristos, de a-I arăta, şi după moarte, dragostea şi recunoştinţa ei neclintită, împlinind toate datinile şi rânduielile ce se făceau pe atunci morţilor. Cu nerăbdare a aşteptat trecerea sâmbetei.

Pentru multa ei credinţă, Maria Magdalena s-a învrednicit a fi cea dintâi, care a primit de la înger vestea învierii Domnului. Şi tot ea a fost cea dintai fiinţă omenească, care L-a văzut pe Hristos, după dumnezeiasca Lui înviere din morţi. Ea este cea dintâi vestitoare a învierii şi cel dintâi martor al deplinei noastre mântuiri prin înviere.

După înălţarea la cer a Domnului, Maria Magdalena a pornit alături de Sfinţii Apostoli în lupta plină de primejdii, pentru răspândirea credinţei semănând în suflete cuvântul dumnezeiesc, pe care-l auzise din însăşi gura lui Hristos. În apostoleasca ei strădanie, Maria Magdalena a ajuns până la Roma, unde l-a învăţat pe împăratul Tiberiu despre Domnul Iisus, iar în drumul ei de intoarcere de la Roma s-a oprit la Efes, slujind Sfântului Apostol Ioan, în ostenelile lui de răspânditor al cuvântului lui Dumnezeu. Şi aşa, nevoindu-se aici, a adormit în Domnul.

Guvernul Bolojan a prezentat luni un set de măsuri menite să reformeze sistemul sanitar. Inițiativa vizează creșterea transparenței în utilizarea fondurilor publice, combaterea fraudei, optimizarea rețelei de spitale și facilitarea accesului pacienților la servicii medicale de calitate, scrie alba24.ro.

În cadrul unei conferințe de presă susținute la Palatul Victoria, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a spus că reforma vizează atât sistemul public, cât și cel privat. Se urmărește o mai bună coordonare și responsabilizare a tuturor actorilor din sănătate.

”Ne propunem o schimbare profundă de abordare: banii din sănătate trebuie să meargă către pacient și către tratamente de calitate, nu către scheme financiare netransparente. Reforma nu înseamnă tăieri de fonduri, ci eliminarea risipei și a abuzurilor”, a declarat Alexandru Rogobete, citat de Mediafax.

UPDATE: Rogobete a anunțat că primele măsuri de reformă în sistemul sanitar prezentate luni vor fi aplicate începând cu 1 august, după consultări cu sindicatele, asociațiile de pacienți, organizațiile profesionale și instituțiile-cheie din domeniu.

Reforma sistemului sanitar. Măsuri propuse

Una dintre direcțiile esențiale ale reformei vizează schimbarea modului de finanțare a spitalelor. Tarifele pentru servicii vor fi corelate cu activitatea reală a unităților sanitare, în funcție de numărul de cazuri și gradul de ocupare al secțiilor. De asemenea, internările care nu sunt justificate medical vor fi limitate, urmând să fie înlocuite cu tratamente în regim de spitalizare de zi sau ambulatoriu.

Tot în zona spitalicească, autoritățile pregătesc introducerea unor sancțiuni clare pentru personalul medical care nu respectă programul de lucru, iar în cazurile grave și repetate, contractul de muncă ar putea fi chiar desfăcut.

Eliminarea unor practici frauduloase

În paralel, se urmărește eliminarea unor practici frauduloase. Spitalele – fie ele publice sau private – care decontează servicii medicale neefectuate vor putea fi sancționate cu până la 10% din valoarea contractului cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate. În plus, dacă nu pot justifica cheltuieli legate de medicamente sau materiale sanitare, vor suporta o penalizare suplimentară de 20%.

Ministrul a anunțat și o măsură corectivă pentru situațiile în care sistemul privat tratează cazuri complicate superficial. Dacă un pacient tratat într-un spital privat revine într-o unitate publică cu complicații în mai puțin de 48 de ore, unitatea privată va fi obligată să suporte costurile intervenției ulterioare.

Fără coplată pentru unii pacienți

Un alt pas important este eliminarea coplății pentru pacienții tratați în cadrul programelor naționale de sănătate, fie că aceștia sunt internați în spitale publice sau private.

„Este inacceptabil ca un pacient dintr-un program național, deja aprobat și susținut de stat, să fie obligat să mai plătească ceva”, a precizat Rogobete.

Reorganizare a rețelei de spitale

Reforma propune și o reorganizare a rețelei de spitale, prin definirea unei noi categorii de spitale strategice, capabile să răspundă prompt în cazuri grave sau situații de urgență. Unitățile sanitare cu adresabilitate redusă vor fi regândite pentru a oferi servicii relevante pentru comunitățile locale.

Pe termen mediu, Ministerul Sănătății dorește și stimularea asigurărilor private, segment care rămâne slab dezvoltat în România, după cum a declarat ministrul. Măsurile vor fi completate de parteneriate între sistemul public și cel privat, pentru a construi un sistem coerent, fără zone gri.

Rectificare bugetară de 10 miliarde lei

Pentru sistemul sanitar este necesară o rectificare suplimentară de 10 miliarde de lei, a afirmat, luni, premierul Ilie Bolojan, care a adăugat că această sumă reprezintă, în condițiile actuale, ”o presiune mare” pe bugetul de stat.

”Anul acesta avem un buget alocat de 77 de miliarde de lei, la care colegii noștri ne-au solicitat o suplimentare obligatorie, în așa fel încât, pe de o parte, să putem să aducem facturile restante la zi – pentru că din martie nu am mai avut capacitatea financiară de a achita integral sumele – și, de asemenea, să putem funcționa până la finalul anului. Pentru asta, ne trebuie cel puțin 10 miliarde rectificare suplimentară, ceea ce reprezintă, în condițiile actuale, o presiune mare pe bugetul de stat”, a declarat Bolojan, potrivit Agerpres.

El a menționat că sistemul de sănătate a acumulat ”probleme mari” în ultimii ani, iar unul dintre aspectele care îi afectează buna funcționare este creșterea accelerată a cheltuielilor.

”Un aspect major este creșterea accelerată a cheltuielilor și nu mai putem să susținem această creștere în anii următori, raportat la veniturile pe care le avem la buget. Cheltuielile care sunt alocate prin Casa Națională de Sănătate sistemului sanitar au ajuns la o pondere de 16% din veniturile curente de la bugetul de stat, față de o pondere de aproximativ 11%, cât am înregistrat în anii trecuți. Doar în pandemie am mai ajuns la această pondere. Pe cale de consecință, există o presiune puternică asupra bugetului pentru acoperirea acestor cheltuieli”, a explicat prim-ministrul.

Criterii de performanță pentru salarizarea medicilor

”Avem o lipsă a criteriilor de performanță în sistem din punct de vedere al salarizării medicilor, nu există sisteme care să încurajeze medicii să lucreze în spitale mai mult, să facă mai multe operații. Și ceea ce am discutat cu domnul ministru este să susținem câteva proiecte-pilot, în care să introducem salarizarea funcției de performanță, în așa fel încât, dacă rezultatele vor apărea, să putem generaliza acest lucru în întreg sistemul, iar medicii să fie plătiți în principal în funcție de performanța pe care o fac”, a explicat Ilie Bolojan.

Premierul a punctat cazurile de șefi de secții din spitale care nu sunt numiți de managerii unităților sanitare. ”Iar dacă sunt numiți de alte instituții, cum sunt universitățile de medicină, de exemplu, sau facultățile de medicină, și nu au un raport de performanță încheiat fără echivoc, cu indicatori clari, cu cei care conduc spitalul, vă puteți da seama că un manager de spital nu are instrumentele necesare dacă nu îi are, în echipele de management, pe șefii de secție, presați de indicatori să facă performanță, să livreze servicii de calitate și eficiente”, a explicat Ilie Bolojan.