Connect with us

Actualitate

Luna aceasta: ANGAJĂRI la SRI. Înscrierile se fac până în 30 noiembrie. Iată GHIDUL cu condiții pentru candidați

Publicat

Publicitate

SRI anunță că recrutează candidați. Înscrierile se fac până în 30 noiembrie. Instituția pune la dispoziția celor interesați Ghidul candidatului, pentru încadrare în Serviciul Român de Informații, relatează alba24.ro.

Candidaţii interesaţi se pot înscrie în procesul de selecţie prin transmiterea unui CV la adresa de mail hr.bat@sri.ro cu precizarea, în corpul e-mail-ului, a localităţii unde le este mai facilă contactarea de către un reprezentant HR al SRI.

Serviciul secret din România caută ”persoane care să analizeze situații complicate și să ofere soluții simple”

Serviciul Român de Informații desfășoară activități de culegere și valorificare a informațiilor privind securitatea națională în mai multe modalități, din care rezultă și multitudinea de specializări din instituție.

  • Surse secrete umane: esențiale pentru culegerea și verificarea informațiilor de securitate națională; reprezintă cea mai complexă parte a activității unui serviciu de informații.
  • Surse deschise: Mass-media, comunitățile virtuale sau rețelele de socializare sunt un instrument esențial pentru completarea și îmbogățirea cunoașterii dobândite prin metodele clasice, specifice unui serviciu de informații.
  • Surse tehnice: culegerea de informații este completată de utilizarea surselor tehnice. SRI apelează în mod legal și excepțional la aceste mijloace, numai după epuizarea tuturor celorlalte mijloace și metode specifice.

”Credem în oameni inteligenți, bine pregătiți, discreți și integri. Corectitudinea, seriozitatea și responsabilitatea sunt valori pe care SRI le cultivă în fiecare zi și pe care le caută la viitorii săi ofițeri”, arată SRI.

SRI este o instituție publică, dar bună parte din activitate este secretă. Pentru un serviciu de informații discreția este vitală, iar SRI nu face excepție de la această regulă.

Publicitate

”Cu toate acestea, mai ales în ultimii ani, am manifestat deschidere către cetățeni pentru a ne face cunoscute misiunea și valorile, atât cât ne permite cadrul legal și specificul activității”, mai arată instituția.

Angajări la SRI: Profilul angajatului

Criterii pentru angajare la SRI:

  • cetățenie română și domiciliul stabil în România
  • candidatul să nu fie în curs de cercetare, urmărire sau judecată sau să nu fi fost condamnat penal
  • candidatul să nu facă parte din partide, formațiuni sau organizații politice, din momentul încadrării în SRI
  • candidatul să nu fie asociat unic sau direct la administrarea ori conducerea unei organizații sau societăți comerciale, din momentul încadrării în SRI
  • absolvent de studii universitare, cu licență, al unei instituții de învățământ superior acreditată; pentru anumite posture sunt necesare și studii post-universitare, iar pentru altele se cer doar studii liceale
  • să nu fie consumator de substanțe stupefiante, psihotrope sau susceptibile a avea efecte psihoactive ori dopante, aflate sub control național ori prevăzute în convențiile internaționale la care România este parte sau să nu fi desfășurat activități ilegale cu astfel de produse
  • să fie dispus ca, după încadrare, să desfășoare activități în orice zonă a României, potrivit nevoilor instituției.

”Lipsa sincerității cu privire la orice aspect, pe parcursul oricărei etape de selecție, reprezintă motivulprincipal al respingerii candidaturilor”, notează SRI.

Criterii specifice pentru angajare la SRI (în funcție de postul vacant):

  • pregătire profesională într-un domeniu de interes actual pentru Serviciu (experiența efectivă de lucru în domeniul respective reprezintă, după caz, un avantaj sau o cerință obligatorie)
  • inteligență peste medie
  • nivel de cultură generală peste medie
  • competențe lingvistice
  • interes pentru dezvoltare continuă și capacitate ridicată de învățare
  • stare de sănătate, atât fizică, cât și psihică, bună (apt medical și psihologic, conform baremelor stabilite de SRI).
  • abilități ridicate de relaționare și comunicare, de analiză și sinteză, adaptare, creativitate, spontaneitate, responsabilitate, rezistență crescută la condiții de stres
  • deținerea unei pregătiri universitare/ postuniversitare strict în domeniul corespunzător postului, a unor atestate de liberă practică care permit exercitarea unor profesii și/sau a unor certificări care indică atestarea competențelor specifice într-un anumit domeniu.

Angajări la SRI: categorii de posturi

Activitatea principală a SRI presupune culegerea și analiza informațiilor care indică riscuri, vulnerabilități sau amenințări la adresa securității naționale.

SRI caută continuu ofițeri operativi, ofițeri analiști, specialiști tehnici și, punctual, selecționează specialiști în diverse domenii de activitate, care asigură suport dedicat misiunilor Serviciului.

Ofițerul operativ

  • identifică persoanele, relațiile sau organizațiile ce pot genera vulnerabilități pentru securitatea națională și își creează acces în aceste medii
  • la baza activității, abilitatea de a dezvolta și menține relații validate de încredere, pentru a gestiona surse secrete umane (agenți) deja existente sau de a recruta unele noi
  • Condiții/ abilități/ aptitudini/ competențe: inteligență socială și comunicațională superioară, atenție distributivă, calm, echilibru, curiozitate, creativitate, atenție la detalii, cunoaștere a limbajul non-verbal și o înțelegere fină a psihologiei umane.

Ofițerul analist

  • evaluează datele culese de ofițerii operativi ori din alte surse secrete sau deschise, din perspective relevanței lor
  • sesizează schimbări și tendințe în manifestarea amenințărilor
  • schițează scenarii alternative de evoluție
  • evidențiază implicații și îi informează pe beneficiarii legali în raport cu fiecare scenariu prognozat, astfel încât să se prevină manifestarea riscurilor și să se adopte măsuri adecvate pentru gestionarea acestora
  • Condiții/ abilități/ aptitudini/ competențe: inteligență peste medie, capacitate dezvoltată de înțelegere, gândire critică și creativitate, capacitatea de a identifica ușor esențialul, relevantul, dar și o foarte bună cunoaștere și înțelegere a domeniului analizat
  • Recrutare: după îndeplinerea condițiilor de încadrare în SRI și promovarea etapelor de sleecție, candidatul va susține examen de admitere pentru a urma cursurile de licență, master profesional sau cursuri postuniversitare de formare și dezvoltare continuă organizate de către Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul”, care vor asigura formarea competențelor specifice rolului/postului

Specialistul IT&C

  • identifică, în funcție de rolul pe care îl îndeplinește, soluții pentru o serie de provocări tehnologice, de la dezvoltarea unor instrumente software, a sistemelor informatice enterprise și oferirea de soluții bazate pe platforme hardware, până la proiectarea, administrarea și întreținerea rețelelor de comunicații în conformitate cu cele mai noi standarde existente pe piață
  • lucrează în echipe mixte constituite din dezvoltatori, administratori de infrastructuri, specialiști în securitate IT&C și beneficiari, pentru toate liniile de activitate ale Serviciului, precum și pentru parteneri externi.
  • se adaptează și inovează permanent, contribuția lui fiind vitală într-un angrenaj sofisticat și eficient, așa cum este Serviciul Român de Informații, cu implicații directe în protejarea securității naționale.

Specialistul lingvist

  • își folosește cunoștințele și curiozitatea prin implicarea în activități de analiză a unor evenimente, culturi și tradiții sau activități de traducere a unor material (audio, video, scrise) dintr-o limbă străină în limba română
  • după caz, oferă suport lingvistic colegilor din alte structuri
  • Condiții: cunoașterea unei limbi străine de interes (pentru SRI) / limbă străină de circulație internațională, nivel minim B2, absolvent studii superioare cu diplomă de licență sau absolvent de studii medii și îndeplinește condițiile de încadrare în SRI; poate opta pentru încadrare directă ca lingvist (ofițer sau subofițer)

Luptătorul antiterorist

SRI este autoritate națională în prevenirea și combaterea terorismului. Luptătorul antiterorist are misiunea de a proteja România de amenințările teroriste, asigurând:

  • securitatea aeroportuară a aviației civile din România
  • intervenția antiteroristă pentru reducerea/ eliminarea vulnerabilităților factorilor umani și materiali, prin desfășurarea unor activități specifice de prevenire și combatere a acțiunilor teroriste
  • intervenție antiteroristă/ contrateroristă pirotehnică ce presupune control tehnic antiterorist, investigarea, ridicarea, securizarea și neutralizarea dispozitivelor explozive improvizate

Activitatea luptătorului antiterorist presupune, pe lângă excelente abilități de natură acțională, și un efort psihologic intens.

Condiții:

  • persoană activă, dinamică, determinată și rezistentă, cu un autocontrol comportamental dezvoltat și cu o capacitate de mobilizare și adaptare rapidă la diverse situații
  • abilități de comunicare dezvoltate, autocontrol al stărilor emoționale, toleranță la stres, responsabilitate
  • spirit de echipă și dorință de autoperfecționare
  • absolvent de cel puțin studii liceale cu diplomă de bacalaureat
  • vârsta maximă 29 ani
  • practică sau a practicat un sport de performanță
  • înălțimea de minimum 165 cm (femeie) / minim 175 cm (bărbat)

Personal cu atribuții administrative (ofițeri, subofițeri, salariați civili)

  • încadrat în compartimente specializate, cu rol de a asigura suport dedicat misiunilor de bază ale SRI
  • specialiști în domeniile: financiar-logistic, juridic, resurse umane, psihologie, medical, transport

Încadrarea în zona administrativă se realizează punctual în funcție de nevoile instituției, pe baza unor criterii specifice ce vizează nivelul de competență profesională în domeniul respective.

Condiții: sunt obligatorii deținerea unei pregătiri universitare/ postuniversitare strict în domeniul corespunzător postului, experiență profesională pe roluri similare și, după caz, deținerea unor atestate de liberă practică ce permit exercitarea profesiei sau deținerea unor certificări care indică validarea competențelor specific domeniului.

Recrutare prin încadrare directă.

Angajări la SRI: procesul de selecție

Procesul durează aproximativ 6-9 luni și presupune parcurgerea mai multor etape:

  • evaluare CV
  • interviuri de selecție
  • evaluarea cunoștințelor și/sau aptitudinilor
  • evaluarea psihologică
  • examinarea medicală
  • verificări de securitate

Vezi integral: GHIDUL candidatului pentru angajare la SRI 2022

Pe site-ul instituției, la secțiunea Cariere, se regăsește lista posturilor disponibile, actualizată periodic, cu detaliile aferente fiecăruia.

Candidatura va fi evaluată. Candidatul va fi contactat doar în situația în care profilul său este potrivit funcției vizate și organizației.

Angajări la SRI – posturi prin încadrare directă (IT&C)

– pentru persoane care dețin competențe tehnice căutate de Serviciu, au absolvit studii superioare cu diplomă de licență, îndeplinesc condiţiile de încadrare în Serviciul Român de Informaţii și promovează toate etapele specifice de selecţie:

  • Administrator infrastructuri de comunicații. Detalii AICI
  • Administrator infrastructuri de domenii. Detalii AICI
  • Administrator infrastructuri de radiocomunicații. Detalii AICI
  • Administrator infrastructuri software. Detalii AICI
  • Administrator sisteme informatice şi de comunicații. Detalii AICI
  • Analist FORENSIC securitate cibernetică. Detalii AICI
  • Analist Malware. Detalii AICI
  • Analist securitate IT&C – L1 SOC. Detalii AICI
  • Analist trafic. Detalii AICI
  • Arhitect aplicații software. Detalii AICI
  • Arhitect infrastructuri software. Detalii AICI
  • Inginer electronist. Detalii AICI
  • Specialist în evaluarea securității IT&C. Detalii AICI
  • System Analyst. Detalii AICI

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

surse: SRI – Serviciul Român de Informații (Facebook), sri.ro

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

21 decembrie, solstițiul de iarnă. Începutul iernii astronomice aduce cea mai scurtă zi a anului. Tradiții și credințe populare

Publicat

Publicitate

21 decembrie- solstițiul de iarnă. Duminică, pe 21 decembrie, la ora 17:03 (ora României) va avea loc solstițiul de iarnă. Fenomenul marchează cea mai scurtă zi și cea mai lungă noapte a anului și reprezintă, din punct de vedere astronomic, începutul sezonului rece în emisfera nordică.

Mai exact, începând cu această și și până la solstițiul de vară din 21 iunie 2026, durata zilelor va începe să crească treptat, în timp ce nopțile se vor scurta, potrivit ritmului natural al succesiunii anotimpurilor.

Deși iarna meteorologică sosește în fiecare an încă de la 1 decembrie, începutul iernii astronomice este marcat de cel al solstițiului de iarnă.  Fenomenul este legat de mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezinta consecința mișcarii reale a Pământului în jurul Soarelui, potrivit site-ului astro-urseanu.ro.

21 decembrie, solstițiul de iarnă. Ce se întâmplă în această zi

Solstițiul de iarnă este ziua cu cea mai scurtă perioadă de lumină naturală din an. În același timp, noaptea este cea mai lungă, marcând oficial începutul iernii astronomice.

La data solstițiului de iarnă, pentru București, durata zilei va fi de doar 8 ore și 50 de minute, în timp ce noaptea se va întinde pe parcursul a 15 ore și 10 minute, precizează sursa citată.

Publicitate

Fenomenul se produce atunci când Soarele atinge cea mai sudică declinație față de ecuatorul ceresc, ajungând la aproximativ 23°27′ sud, deasupra Tropicului Capricornului.

Rezultatul:

  • cea mai scurtă zi a anului,
  • cea mai lungă noapte,
  • un Soare care urcă foarte puțin pe cer la amiază.

Adrian Șonka, cercetător în astronomie la Observatorul Amiral Vasile Urseanu explică fenomenul astfel: „Solstițiul de iarnă marchează începutul iernii astronomice, momentul în care Soarele atinge cea mai sudică poziție pe sfera cerească. În această zi, răsăritul și apusul se deplasează simetric spre sud, determinând astfel cea mai scurtă zi și cea mai lungă noapte a anului”.

Această zi marchează un prag important: de la 21 decembrie și până la solstițiul de vară din 21 iunie 2026, durata zilelor va crește treptat și continuu, în timp ce nopțile vor deveni din ce în ce mai scurte.

De unde provine cuvântul „solstițiu”

Cuvântul solstițiu provine din latinescu „solstitium”. Este format din „sol”, care se traduce prin „soare” și „sitium”, derivat al cuvântului „stiti”, care înseamnă „a se opri”.

Denumirea sugerează ideea de „soare nemișcat”, pentru că în această perioadă poziția Soarelui pare să stagneze înainte de a începe ascensiunea lentă pe cer.

Rădăcinile ancestrale ale tradițiilor solstițiului de iarnă

Solstițiul de iarnă nu este doar un eveniment astronomic, ci și un moment profund simbolic în majoritatea culturilor lumii. De-a lungul istoriei, oamenii au sărbătorit această zi ca pe un moment de renaștere a luminii, de speranță și de reînnoire.

Culturile antice, precum cele din Mesopotamia, recunoșteau doar două anotimpuri: vara și iarna. Solstițiile aveau loc la mijlocul acestor anotimpuri, motiv pentru care sunt uneori numite mijlocul iernii sau mijlocul verii, deși din punct de vedere astronomic marchează începutul fiecărui anotimp.

Cea mai veche mențiune scrisă despre o sărbătoare dedicată revenirii Soarelui datează din Mesopotamia antică, de acum peste 4.000 de ani. Sărbătoarea se desfășura pe parcursul a 12 zile și avea rolul de a-l sprijini pe zeul Marduk – zeul suprem al Mesopotamiei, considerat un apărător al ordinii și echilibrului universului – să restabilească ordinea în regiune pentru încă un an.

Un aspect al tradițiilor solstițiului îl reprezintă structurile megalitice (monumente masive din piatră) construite pentru a urmări traiectoria Soarelui, precum „Stonehenge” din Anglia și „Newgrange” din Irlanda. Potrivit specialiștilor, pietrele de la Stonehenge, care datează din jurul anului 2050 î.Hr., au fost poziționate astfel încât razele soarelui la apus să cadă într-un anumit mod în ziua solstițiului de iarnă.

Pentru popoarele păgâne, solstițiul de iarnă reprezenta renașterea Soarelui, momentul în care Marea Zeiță dădea naștere unei noi forțe solare, reînnoind ciclul anotimpurilor. Romanii celebrau această zi prin cinstirea lui Saturn, zeul recoltelor, și a lui Mithras, zeul luminii, demonstrând importanța acestui eveniment astronomic în diverse culturi.

Solstițiul de iarnă – Tradiții, superstiții și credințe populare

Solstițiul de iarnă este înconjurat de o serie de superstiții și credințe populare. În tradiția populară românească, solstițiul marchează reînnoirea energiei casei și familiei. În unele zone ale țării, oamenii aprind focuri ritualice, curăță gospodăria și pregătesc alimente speciale pentru a alunga spiritele rele și a atrage noroc în noul an.

Se spune că este esențial să nu petreci noaptea solstițiului singur, ci în compania celor dragi – un simbol al unității și sprijinului reciproc în fața întunericului.

Focurile aprinse pe dealuri alungă spiritele rele și celebrează triumful luminii asupra nopții.

Oferirea de pomană celor nevoiași devine un act de compasiune și generozitate, amintindu-ne că lumina pe care o așteptăm trebuie să strălucească mai întâi în inimile noastre.

Aceste practici, deși simple, poartă în ele înțelepciunea unor generații care au înțeles că solstițiul nu este doar un fenomen astronomic, ci un moment de transformare spirituală și socială.

 

Citeste mai mult

Eveniment

Zile libere fără „punte” între Anul Nou și Bobotează. Guvernul scurtează minivacanța bugetarilor de la începutul lui ianuarie 2026

Publicat

Publicitate

Fără „punte” bugetară la început de 2026. Ziua de luni, 5 ianuarie, va fi lucrătoare pentru angajații din sectorul public. Angajații din instituțiile publice vor începe anul 2026 fără tradiționala „punte” dintre zilele libere de Revelion și sărbătorile de Bobotează și Sfântul Ioan, scrie alba24.ro.

Potrivit informațiilor disponibile în acest moment, luni, 5 ianuarie 2026, va fi zi lucrătoare, iar bugetarii se vor întoarce la serviciu după primele două zile libere ale anului. Decizia întrerupe o minivacanță de 7 zile care începea din JOI- 1 ianuarie și se încheia MIERCURI-7 ianuarie.

Bugetarii rămân fără punte între zilele libere din weekend si Bobotează

Ulterior, aceștia vor beneficia din nou de zilele libere legale de marți, 6 ianuarie (Boboteaza) și miercuri, 7 ianuarie (Sfântul Ioan Botezătorul).

În anii anteriori, Guvernul obișnuia să aprobe așa-numitele „punți bugetare”, prin care o zi lucrătoare situată între două sărbători legale era declarată liberă, urmând să fie recuperată ulterior. Această practică permitea mini-vacanțe la începutul anului.

Surse guvernamentale citate de Cotidianul susțin că la începutul anului 2026 nu va fi acordată nicio punte bugetară, decizia fiind motivată de dorința de a limita zilele nelucrătoare suplimentare și de a menține continuitatea activității în sectorul public.

Publicitate

În urma deciziei Guvernului, luni 5 ianuarie, bugetarii vor fi nevoiți să meargă la serviciu, asta deși în anii trecuți aceștia primeau liber, dacă aveau mai multe zile libere adunate iar între ele era și una de muncă.

Pe 5 ianuarie ar fi fost și una din singurele zile în care s-ar fi pus problema unei punți bugetare, celelalte libere legale fiind fie lipite de weekend, ori la sfârșit de săptămână.

Mai puține zile libere legale în 2026 față de 2025

Anul 2026 va avea 16 zile libere legale, cu una mai puțin decât în 2025. Diferența apare deoarece, în 2026, Ziua Copilului (1 iunie) se suprapune cu Lunea de Rusalii, rezultând o singură zi liberă.

Zilele libere legale în 2026 . În ce zi din săptămână pică

  • 1 ianuarie – Anul Nou (joi)
  • 2 ianuarie – A doua zi de Anul Nou (vineri)
  • 6 ianuarie – Boboteaza (marți)
  • 7 ianuarie – Sfântul Ioan Botezătorul (miercuri)
  • 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române (sâmbătă)
  • 10 aprilie – Vinerea Mare (vineri)
  • 12 aprilie – Paștele (duminică)
  • 13 aprilie – Lunea de Paște (luni)
  • 1 mai – Ziua Muncii (vineri)
  • 31 mai – Rusaliile (duminică)
  • 1 iunie – Lunea de Rusalii și Ziua Copilului (luni)
  • 15 august – Adormirea Maicii Domnului (sâmbătă)
  • 30 noiembrie – Sfântul Andrei (luni)
  • 1 decembrie – Ziua Națională a României (marți)
  • 25 decembrie – Crăciunul (vineri)
  • 26 decembrie – A doua zi de Crăciun (sâmbătă)

Citeste mai mult

Eveniment

Ceață persistentă afectează aeroporturile din Moldova: Curse rerutate și anulate la Suceava, Iași și Bacău

Publicat

Publicitate

La Aeroportul Internațional „Ștefan cel Mare” Suceava, în intervalul 19-20 decembrie, au aterizat trei aeronave, însă mai multe zboruri au fost rerutate sau anulate din motive strict legate de siguranța operațiunilor:

  • Wizz Air Londra – Suceava: aterizat la Timișoara (pasagerii transportați cu autocarul la Suceava).
  • Wizz Air Malpensa – Suceava: rerutat la Cluj.
  • Wizz Air Memmingen – Suceava: rerutat la Sibiu.
  • Wizz Air Charleroi – Suceava: rerutat la Cluj.
  • Wizz Air Suceava – Londra: cursă anulată, pasagerii reprogramați.

Consiliul Județean Suceava a reamintit că investiția în sistemul ILS CAT III a fost finalizată cu aproximativ o lună mai devreme decât termenul inițial. Sistemul este instalat, calibrat și validat tehnic, urmând să devină operațional după publicarea în Aeronautical Information Publication (AIP), o etapă standard obligatorie conform reglementărilor internaționale, cu un termen estimat de aproximativ 56 de zile.

„După finalizarea procedurii de publicare în AIP, Aeroportul Internațional „Ștefan cel Mare” Suceava va putea opera fără aceste limitări, inclusiv în condiții de vizibilitate foarte redusă”, a transmis Biroul de Presă al Consiliului Județean Suceava.

Toate operațiunile s-au desfășurat în conformitate cu reglementările în vigoare, prioritatea fiind siguranța pasagerilor și a echipajelor.

Pasagerii afectați sunt rugați să contacteze operatorii aerieni pentru informații privind reprogramări și compensații.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

ANOFM: 66 programe de formare profesională vor începe din ianuarie, la nivel național

Publicat

Publicitate

Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) va organiza în luna ianuarie 66 programe de formare profesională pentru 1.157 persoane care beneficiază, conform legii, de servicii de formare profesională gratuite, organizate de agențiile județene pentru ocuparea forței de muncă și a municipiului București.

Conform unui comunicat al ANOFM, programele de formare profesională cu cele mai multe locuri disponibile vizează calificări precum: lucrător comercial – 140 de persoane; agent de securitate – 123 de persoane; operator introducere, validare și prelucrare date – 118 de persoane; ajutor bucătar – 104 de persoane; coafor – 81 de persoane; contabil – 73 de persoane; referent resurse umane – 70 de persoane; instalator instalații tehnico-sanitare și de gaze – 48 de persoane; maseur – 45 de persoane; bucătar – 39 de persoane.

Cele mai multe cursuri se vor organiza în județul Brașov (pentru 150 de persoane), județul Suceava (pentru 84 de persoane) și județul Dâmbovița (pentru 75 de persoane). AGERPRES

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending