Serviciul de urgență 112 va putea fi apelat și video și chiar dacă nu există o conexiune la rețeaua de telefonie mobilă, a declarat șeful programului de urgență din cadul Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), Florin Feticu. Tehnologia va fi dsponibilă, cel ai probabil, în jurul anului 2027, scrie realitatea.net.

Comunicarea se va face printr-o aplicație actualizată, care va integra funcționalități precum RTT (real-time text), apel video, transmitere de imagini și simboluri de urgență. Primele funcționalități vor fi disponibile în câteva luni sau cel mult într-un an, a susținut Florin Feticu.

„Proiectul va permite transmiterea video direct către serviciul de urgență, oferind echipelor de intervenție informații vitale de la fața locului. Acest serviciu va fi disponibil nativ în rețelele mobile, fără a depinde neapărat de o conexiune de date.

Orizontul de timp ar fi undeva în anul 2027 pentru a avea aceste comunicații. Totuși, aș dori să reamintesc că este important ca acest serviciu să funcționeze pe tot lanțul de alertare. Dacă, de exemplu, noi oferim acest serviciu, dar rețelele mobile nu îl susțin încă, proiectul va fi nefuncțional, deoarece utilizatorii nu vor putea apela de pe telefon”, a declarat Florin Feticu, șeful Departamentului 112 din Serviciul de Telecomunicații Speciale, în cadrul evenimentului Agenda România 4.0 – Viitorul sănătății: Convergența dintre medicină și tehnologie, desfășurat la Timișoara.

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

STEJARII  LUI  ION  ISTRATE

Publicistul, poetul şi editorul Ion Istrate, directorul executiv al Editurii „Agata” din Botoşani şi al revistei „Luceafărul”, îmi trimite recenta sa carte,  „Ovidiu Chelaru vivantul senior” (antologie publicistică, Editura „Agata”, Botoşani, 2024). Volumul apare sub  auspiciile colecţiei „Marcăm stejarii”, fiind al treilea. Primul se intitulează „Gheorghe Burac – 80, seva din rădăcinile gliei strămoşeşti”, iar al doilea „Ilie Pascal – 94, un simbol, un # (diez) al valorilor tradiţionale”. Reţinem din  „Succintele consideraţii despre Ovidiu Chelaru”, rânduri cu care se deschide volumul: 1. „La o vârstă nu departe de 94 de ani (născut pe 10 februarie 1931), Ovidiu Chelaru prin vivacitatea Domniei sale, mă bucură de fiecare dată când ne întâlnim pentru a depăna amintiri şi a ne bate prin opinii”; 2. „Profunzimea şi sensibilitatea dialogurilor noastre nu se destramă în timp, se coagulează şi ating trăiri şi atitudini care aduc la viaţă amintiri şi sentimente uitate”; 3. „Trăind şi muncind într-o perioadă când încă se mai apreciau valorile noastre tradiţionale, specifice românului, când în relaţiile interpersonale şi cele sociale (familie, sat), ce se LĂSA CU LIMBĂ DE MOARTE era cel mai puternic testament, este mereu revoltat că lumea este afectată de progresul tehnic, de fenomenul globalizării”; 4. „Domnia sa gândeşte, creează, munceşte şi trăieşte pentru a scrie despre tot ce-l înconjoară: natură, bogăţiile naturale, hărnicia omului de a valorifica darul divin, familie şi prieteni, oameni bogaţi şi oameni săraci, oameni de diferite categorii sociale, precum şi politicieni”; 5. „Aşa a reuşit să fie conectat la adânci meditaţii filozofice prin expresii poetice cu o melodicitate aparte, specifică eleganţei, insistând astfel, pentru un adecvat stil, o ARS POETICA DE TIP CHELARUIANĂ, surprinzătoare multor adepţi ai versului alb”. După o biografie şi o nominalizare a operei lui Ovidiu Chelaru, având ca sursă principală celebrul „Dicţionar…” al Silviei Lazarovici, Ion Istrate găseşte  de cuviinţă să prezinte  imaginile volumelor publicate de  cel căruia i se dedică această carte. Între paginile 24 şi 56 cititorul găseşte majoritatea punctelor de vedere exprimate de Ion Istrate cu privire la opera lui Ovidiu Chelaru: veritabile  lecţii de latină, peripluri prin cenuşa vremii, respectul pentru colegii săi,  balans între pesimismul activ şi apolinica socială, despre lirica vivantă a acestui autor, prezenţa unei poetici a senectuţii etc., toate conducând la meritatul apelativ de „vivantul senior”.  Din multitudinea punctelor de vedere (cronici, recenzii etc.) ce au vizat opera lui Ovidiu Chelaru, Ion Istrate a ales  trei: două scrise de Gheorghe Median şi una scrisă de mine. Oprindu-ne la Gheorghe Median, reţinem: 1. Despre cartea „Nemuritorii –scriitori de seamă botoşăneni”  – „Prin conţinutul şi modul în care a fost concepută, cartea de faţă constituie o realizare scriitoricească demnă de admiraţie, autorul ei Ovidiu Chelaru confirmând că puterea de creaţie nu are legătură cu vârsta”; 2. Despre „Himere şi speranţe”, acelaşi Gheorghe Median spune – „Rezolvând problema propriului destin, Ovidiu Chelaru reintră între zidurile cetăţii, abordând ca în multe din volumele anterioare, teme diverse: natura, dragostea, bucuria sufletească prilejuită de sărbătorile creştine, glosează pe tema realităţilor politice, sociale şi economice de azi, elogii unor confraţi din lumea literară”. Ion Istrate  a preluat şi o cronică a mea la volumul „Privighetori literare moldave” pe care o puteţi găsi, pentru o citire integrală, şi  la rubrica „Momentul de cultură 50”. Reţin: 1. „Pentru antologatorul acestui volum, poeţii care respectă rima, acest instrument de aur al strofei clasice,  nu pot fi decât nişte aristocraţi ai literaturii. Poezia lor, crede Ovidiu Chelaru,  izvorăşte dintr-o nobleţe de sorginte divină.  Din această perspectivă, Ovidiu Chelaru pune la un loc 19 energii creatoare care fac parte din Societatea Scriitorilor Botoşăneni „Mihai Eminescu”.  Poemele sunt o revărsare de  reflexe pământene şi nepământene,  autorii fiind  personaje ale propriilor versuri care iradiază o autentică viaţă sufletească, remarcându-se metaforele  singurătăţii”; 2. „Percep volumul acesta ca pe  un lumânărar în care poeţii chemaţi de Ovidiu Chelaru  au aprins câte o lumânare-poem. Toţi poeţii cuprinşi în acest volum, veţi  observa, sunt  dominaţi de conştiinţa tragicului şi a singurătăţii. Aşa s-o fi întâmplat,  sau poate  aşa  a ales antologatorul, cert este că un sentiment al neliniştii circulă de la prima pagină la ultima. E antologia unor neliniştiţi”. Colecţia pe care a impus-o Ion Istrate şi care  are un titlu dat de o metaforă tare,  este binevenită, mai ales că reprezintă  un gest de altruism marcant.

Berea, cea mai populară băutură alcoolică a românilor, se va scumpi, ca urmare a majorării accizei. „Vestea bună” anunțată de premierul Marcel Ciolacu este că va fi o creștere graduală a accizelor, față de un alt mod de calcul care există în prezent.

„Până acum, nivelul accizelor la bere se actualiza la 1 ianuarie cu inflaţia pe ultimele 12 luni, calculată în septembrie anul anterior”, a spus premierul, potrivit Mediafax.

În context, Marcel Ciolacu a anunțat propunerea unui alt model de calcul, „de fapt unul cerut de industrie: un calendar de creștere graduală a accizelor la bere pentru o mai bună predictibilitate”.

Potrivit datelor Ministerului de Finanțe, în prezent accizele la bere sunt următoarele:

• 4,62 lei/hl 1 grad Plato;
• 2,54 lei/hl 1 grad Plato pt. bere produsa de micii producători independenți cu o producție anuală ce nu depășeste 200 mii hl.

Există și o metodologie de calcul a accizelor pentru produsele din această grupă.

Acciza la bere va crește gradual după următorul tabel, potrivit unei anexe dintr-o OUG, obținute de Alba24.

Un grad Plato reprezintă un procent de zaharuri dizolvate în lichid. De exemplu, un must de bere cu 12° Plato conține aproximativ 12 grame de zaharuri dizolvate la fiecare 100 de grame de lichid.

Potrivit Asociației Spirits România, organizație patronală ce reunește principalii importatori și producători de băuturi alcoolice din România, acciza va crește, de la 1 ianuarie, cu până la 50%, iar măsură ce va avea efecte catastrofale pentru consumatori, industrie și economia României în general.

„Invitatul Zilei” la Interviurile Botosani24.ro a fost astăzi Mircea Magdalena, administratorul public al Municipiului Botoșani, unul dintre tinerii pe care PSD Botoșani se bazează în viitor și pe care i-a nominalizat pe locul al treilea în listele cu candidați la Camera Deputaților.

Mircea Magdalena a vorbit despre candidatura sa și a explicat că investițiile realizate în municipiu, proiectele derulate în poziția cheie pe care o deține în administrația publică locală și faptele colegilor cu care lucrează în echipă sunt argumente serioase pentru a obține votul botoșănenilor.

Un interviu realizat în studioul on-line al publicației Botosani24.ro de editorul șef Tudor Carare.