Publicitate

Casele din apropierea iazului Tătărășeni, din comuna Havârna, au fost în pericol, pentru a treia oară într-o săptămână, din cauza unor incendii.

Ultima dată s-a întâmplat noaptea trecută, când aproximativ 15 de hectare de stuf, vegetație uscată, deșeuri menajere și vegetale au fost cuprinse de flăcări.

Chemați în ajutor, pompierii din cadrul Punctului de Lucru Darabani și Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență Havârna, au ajuns la caz cu două autospeciale de stingere. Aceștia au constatat faptul că incendiul se manifesta violent, în mai multe focare, arderea fiind întreținută de vânt.

Publicitate

În unele dintre locuri accesul cu autospeciale nu s-a putut realiza din cauza terenului, flăcările fiind stinse de pompieri cu ajutorul lopeților speciale.

Intervenția a durat aproape patru ore.

Cauza probabilă a fost stabilită ca fiind utilizarea focului deschis în spații deschise.

Publicitate

Potrivit legislației privind protecția mediului, este interzisă arderea miriștilor, a turbăriilor, a litierei pădurii, a stufului, a tufărișurilor sau a vegetației ierboase.

Astfel, cetățenii trebuie să respecte prevederile Ordonanţei de Urgenţă nr. 195 din 2005 privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare. Conform acestui act normativ, proprietarii și deținătorii de terenuri cu titlu sau fără titlu au obligația de a nu arde și de a preveni arderea miriștilor, turbăriilor, litierelor pădurii, stufului, tufărișurilor sau vegetației ierboase.

Nerespectarea acestor prevederi legale constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 7.500 lei la 15.000 lei pentru persoane fizice, iar pentru persoanele juridice de la 50.000 lei la 100.000 lei.

Publicitate

“Atragem atenția asupra faptului că folosirea focului deschis pentru igienizarea terenurilor, arderea gunoaielor, a deșeurilor și a altor materiale combustibile pot avea consecințe grave, atât asupra mediului înconjurător, cât și asupra proprietății sau chiar vieții oamenilor.

În astfel de cazuri, flăcările se pot întinde cu repeziciune pe o suprafață mare, iar în condiții de vânt, incendiile de vegetație uscată sau de deșeuri menajere pot deveni și mai periculoase dacă se manifestă aproape de locuințe, de rețele de electricitate sau de locuri cu pericol de explozie”, a transmis purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situații de Urgență Botoşani, Dorina Lupu.

Publicitate

În fiecare an, la 50 de zile de la Sărbătoarea Sfintelor Paşti, creştinii sărbătoresc Rusaliile.

Publicitate

Sărbătoarea Rusaliilor are consacrate două zile, duminică și luni (a doua zi de Rusalii), relatează alba24.ro.

Catolicii (cu excepția greco-catolicilor) și ortodocșii au sărbătorit Paștele la date diferite, deci la fel se va întâmpla și cu Rusaliile.

Astfel, în 2024, Rusaliile Catolice se sărbătoresc în data de 19 mai, iar cele ortodoxe în 23 iunie.

Publicitate

• Zi liberă de Rusalii pentru românii ortodocși: angajații din sectorul public se pot bucura de o zi liberă de sărbătoarea Rusaliilor. Astfel, se formează o minivacanţă de trei zile pentru bugetari, anume sâmbătă (22 iunie), duminică (23 iunie) și luni (24 iunie), transmite Euronews.

În lumea satului tradițional, această zi este marcată de mai multe obiceiuri și tradiții.

De exemplu, în această zi, oamenii duc la biserică ramuri de tei sau nuc pentru a fi sfințite, apoi împodobesc cu ele intrarea în casă și ferestrele, astfel încât locuința să fie protejată de spiritele rele.

Rusaliile în credința populară. Cine au fost Ielele

În credinţa populară, Rusaliile reprezintă spiritele morţilor, numite în popor Iele sau zâne rele.

Publicitate

Cuvântul Rusalii provine din latinescul „rosalia”, care simbolizează sărbatoarea trandafirilor, dar reprezintă şi fetele împăratului Rusalim, despre care se credea că aveau puteri magice şi seduceau oamenii, pedepsindu-i pe cei care nu le respectau.

În credinţa populară, Rusaliile sunt spiritele morţilor care, după ce au părăsit mormintele la Joimari şi au petrecut Paştile cu cei vii, refuză să se mai întoarcă în locurile lor de sub pământ şi încep să facă rele oamenilor.

Pentru a le îmbuna, oamenii, care evitau să le spună Rusalii, le-au dat diferite nume: iele, zâne sau frumoase.

Publicitate

Există superstiţia că aceste spirite stau pe lângă izvoare şi pot, prin cântecele lor, să ia minţile oamenilor şi să-i îmbolnăvească.

Boala seamănă, se spune în popor, cu o transă ce nu poate fi înlăturată decât de puterea dansului căluşarilor.

Legendele spun că Ielele sau Rusaliile sunt fiinţe fantastice, care umblă prin văzduh şi pot lua minţile oamenilor dacă nu respectă ziua de sărbătoare.

Rusaliile, cunoscute sub diferite nume – iele, zâne, şoimane, împărătesele-văzduhului, ursoaice – umblă îmbrăcate în alb, iar locurile în care dansează rămân arse şi neroditoare.

Se spune că Rusaliile răpesc uneori un tânăr frumos ca să joace cu el, apoi îl eliberează, dar acesta nu trebuie să spună ce a văzut, pentru că altfel ar putea fi pedepsit.

În unele sate, oamenii cred că în zilele de Rusalii nu este bine să mergi la câmp, pentru că te prind şi te pedepsesc Ielele.

De Rusalii, oamenii nu trebuie să intre în vie sau să meargă în locuri pustii, pentru că s-ar putea întâlni cu spiritele rele.

19 mai: Rusaliile Catolice. Tradiţii şi obiceiuri de Rusalii

Sâmbăta dinaintea Rusaliilor este considerată Sâmbăta Morților sau Moșii de vară, sărbătoare dedicată comemorării celor morți.

În unele zone din România, în sâmbăta Rusaliilor se împart, de obicei, oale împodobite cu flori și cu un colac deasupra, pentru pomenirea morților.

În duminica Rusaliilor, se împart farfurii frumos împodobite pentru cei vii.

De Rusalii, se leagă şi alte tradiţii şi obiceiuri, care diferă de la o regiune la alta. În unele zone, oamenii îşi împdobesc casele şi gospodăriile cu ramuri de tei, nuc, plop sau stejar, pentru a alunga răul şi bolile.

Ramurile de tei au o simbolistică aparte în această sărbătoare: se crede că teiul fereşte gospodăriile de grindină sau de duhurile rele ale zânelor.

Ramurile de tei, soc sau mure sfinţite de Rusalii se folosesc ca leacuri tot restul anului. În tradiţia populară se spune că numai până la Sânziene plantele au puteri vindecătoare.

În unele zone, femeile fac descântece pentru alungarea Ielelor, iar uşile se ung cu usturoi, pentru că se crede că aşa va fi păzită casa de rele şi ghinion tot restul anului.

Spiritele rele se mai alungă prin ritualuri gălăgioase şi pocnituri cu ramuri de tei.

În unele gospodării se prepară unsori care se dau pe ugerele vacilor, pentru a le spori laptele.

Frunzele de nuc de Rusalii au ca semnificație limbile de foc ce au coborât asupra apostolilor, la Ierusalim.

Cu aceste ramuri sfințite se vor împodobi casele și icoanele. Asta pentru că, în credința populară, ramurile au puterea de a alunga spiritele rele.

Obiceiuri de Rusalii catolice

Unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri de Rusaliile catolice este pelerinajul de la Șumuleu Ciuc, locul pe care și Papa Francisc l-a vizitat în 2019.

Pelerinajul de Rusaliile catolice de la Şumuleu Ciuc este considerat cel mai mare din Europa Centrală şi de Est şi îşi are originea în urmă cu aproape patru secole şi jumătate.

Ce zile libere mai au românii în 2024:

• 1 iunie – Ziua Copilului (sâmbătă)
• 23 iunie – Rusalii (duminică)
• 24 iunie – A două zi de Rusalii (luni)
• 15 august – Adormirea Maicii Domnului (joi)
• 16 august (zi liberă stabilită de Guvern numai pentru anul 2024)
• 30 noiembrie – Sfântul Andrei (sâmbătă)
• 1 decembrie – Ziua Națională a României (duminică)
• 25 decembrie – prima de Crăciun (miercuri)
• 26 decembrie – a doua zi de Crăciun (joi)
• 27 decembrie (zi liberă stabilită de Guvern numai pentru anul 2024).

Publicitate

Sfântul Patrichie a trăit în secolul al 4-lea după Hristos şi a fost Episcop în Prusa. Acest oraş avea izvoare de ape fierbinţi şi era situat pe malul dinspre Asia al Mării Negre, din ţinutul Bitiniei. Acolo, mulţime de bolnavi veneau să se vindece de bolile lor. Pentru că ţinutul era foarte populat şi căutat de oameni, romanii, în timpul lui Iulian Apostatul (361-363), au aşezat o capişte şi o statuie a lui Esculap, în semn de mulţumire adusă zeului păgân, cinstit de ei ca mare vindecător de boli. În acea vreme, însuşi dregătorul împărătesc al Bitiniei, Iuliu, s-a vindecat datorită acelor ape.

El nu s-a mulţumit să aducă singur mulţumire lui Esculap, ci i-a silit pe toţi locuitorii să aducă cinstire acestui zeu păgân, inclusiv pe creştini. Deci, Episcopul Patrichie, fiind adus şi poruncindu-i-se să jertfească idolului, L-a mărturisit cu mult curaj pe Hristos, arătând dregătorului că nu Esculap l-a vindecat, ci Dumnezeul Cel viu al creştinilor, care a zidit acele ape spre binele oamenilor.

Auzind acestea, tiranul i-a zis cu asprime lui Patrichie: „Dacă te-aş arunca în mijlocul acestor ape fierbinţi, pedepsind îndrăzneala ta de a defăima pe zei, crezi, oare, că Hristos al tău te va salva?” Atunci Patrichie i-a răspuns: „Hristos poate să-mi păzească viaţa în aceste ape, dar poate să mi-o şi ridice prin ele. Nici un fir de păr din capul oamenilor nu se clinteşte fără ştirea Lui”. Dregătorul, spumegând de furie, a poruncit ca Patrichie să fie aruncat în clocotul apelor, dar Episcopul a ieşit de acolo nevătămat. Drept aceea, a dat poruncă să li se taie capul atât lui Patrichie, cât şi celor trei preoţi aflaţi împreună cu el.

Publicitate

Publicitate

Vă spunem, în această seară, povestea lui Felix, un motan jucăuș și iubitor, salvat de pompierii botoșăneni, în localitatea Hudum.

De aproape o lună, pisoiul a dispărut din curtea familiei care îl îngrijea. Stăpânii l-au căutat zile la rând, fără a-i da de urmă. S-au gândit chiar că a fost lovit de o mașină pentru că niciodată nu plecase de acasă.

Când nu mai sperau să îl găsească în viață, pașii i-au condus spre fântâna vecinilor. Un mieunat stins era de fapt un strigăt de ajutor… Și cum fântână avea peste zece metri adâncime, știau că singurii care îl puteau ajuta erau pompierii.

Publicitate

Ceea ce părea o misiune ușoară de salvare s-a transformat într-o adevărată provocare. Cu cât Alex, pompierul coborât în fântână, se apropia de apă, misterul se adâncea. De dincolo de pereții puțului, parcă din adâncul pământului, cu ultimele puteri, Felix cerea să fie salvat. Alex și-a dat seama imediat că, în încercarea de a ieși din fântână, pisoiul s-a refugiat într-una dintre numeroasele găuri făcute în tuburi. După mai multe încercări, a găsit locul unde era ținut captiv. Pentru a-l elibera a fost nevoie și de Marian, un alt pompier din echipaj. Au coborât pe rând, în fântână și, cu ajutorul unui retopercutor, au săpat până când au reușit să ajungă la motan. O oră a durat întreaga intervenție.

👏 Plt adj. Adrian Maghiar, plt. adj. Sergiu Dascalu, plt. adj. Marian Podiuc, plt adj. Adi Broscauțanu și sld. Alexandru Cristescu sunt colegii noștri care au făcut tot posibilul ca Felix să ajungă, teafăr, în brațele stăpânilor care îl vor îngrijiri așa cum știu mai bine.

Nimeni nu știe cât timp a stat motanul în acea fântână, dar cu siguranță va sta departe de astfel de locuri după această experiență.

Publicitate

#ISU_BOTOSANI #pompierii #salvatorii #mereuladatorie