Dacă plănuiești să călătorești în străinătate în această vară trebuie să știi care cele câteva țări din Europa în care ai nevoie de pașaport. De asemenea sunt țări care nu fac parte din Uniunea Europeană în care se poate intra și pe baza cărții de identitate.
Pașaportul românesc este unul dintre cele mai puternice din lume și se află între primele 20 de state de pe mapamond. Cu toate acestea înainte de a pleca într-o călătorie este necesar să te informezi cu privire la accesul în statul pe care vrei să îl vizitezi și regulile privind șederea sau tranzitul.
Țările din Europa în care se poate intra fără viză
Sunt, de exemplu, state din Europa în care poți să intri numai cu buletinul, deși țările respective nu fac parte din Uniunea Europeană. Dar înainte să ajungi acolo trebuie să vezi dacă nu sunt și alte obligații pe care trebuie să le respecți cum ar fi cartea verde ( asigurarea auto) și asigurarea medicală.
Publicitate
Zona fără pașapoarte a Uniunii Europene este cunoscută sub numele de Spațiul Schengen. Dacă deții un pașaport al uneia dintre țările UE, nu trebuie să prezenți un pașaport sau alte documente de călătorie atunci când călătorești între țările din zona Schengen.
Țările Schengen sunt: Austria, Belgia, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Islanda, Italia, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Malta, Norvegia, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Elveția, Ungaria și Croația.
Cetățenii europeni trebuie să prezinte pașaportul doar atunci când călătoresc în Regatul Unit al Marii Britanii, fie că vorbim despre Anglia, Scoția, Irlanda de Nord și Țara Galilor.
Publicitate
Cetăţenii români nu au nevoie de viză pentru a călători în statele membre ale Uniunii Europene: Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Cipru, Croaţia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda,Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia şi Ungaria.
Statele din Europa în care poți intra cu buletinul ( cartea de identitate)
Potrivit mae.ro condiţiile de intrare şi regimul de şedere în statele membre ale Uniunii Europene sunt cele prevăzute în Directiva 38/2004 a Parlamentului European şi a Consiliului privind dreptul la libera circulaţie şi şedere pe teritoriul statelor membre pentru cetăţenii UE şi membrii familiilor acestora.
Următoarele state permit intrarea cetăţenilor români şi pe baza cărţii de identitate: Albania*, Andorra, Austria, Belgia, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Cehia, Cipru, Croaţia, Danemarca, Elveţia, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Georgia*, Grecia, Irlanda, Islanda, Italia, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Macedonia de Nord, Malta, Moldova*, Monaco, Muntenegru*, Norvegia*, Olanda*, Polonia, Portugalia, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord*, San Marino*, Serbia*, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia şi Ungaria.
Publicitate
Pașaportul românesc- acces fără viză în 175 de țări din lume
În 2023 pașaportul românesc este între cele mai puternice din lume. Oferind acces fără viză în 175 de țări din lume, pașaportul românesc se situează pe locul 17 în clasamentul Henley Passport Index, care clasifică documentele în funcție de numărul de state care sunt accesibile fără o viză prealabilă. Vezi aici: unde poți călători doar cu buletinul.
Cel mai puternic pașaport din lume este cel japonez, care permite accesul fără o viză prealabilă în 193 de destinații din întreaga lume, urmat de cel din Singapore (192 de state) și Coreea de Sud și Germania, cu 192 de state.
Pe ultimele locuri se află pașapoartele din Coreea de Nord (40 destinații), Nepal, Teritoriile palestiniene (38 destinații), Somalia (35 destinații), Yemen (34 destinații), Pakistan (32 destinații), Siria (30 destinații), Irak (29 destinații) și pe ultimul loc Afganistan (27 destinații).
Clasament- Cele mai puternice pașapoarte din lume:
Japonia – 193 state
Singapore – 192 state
Germania, Corea de Sud, Spania- 190 state
Finlanda, Italia, Luxemburg – 189 state
Austria, Danemarca, Țările de Jos, Suedia – 188 state
Franța, Irlanda, Portugalia, Regatul Unit – 187 state,
Belgia, Noua Zeelandă, Norvegia, Elveția, Statele Unite ale Americii, Republica Cehă – 186 state
Australia, Canada, Grecia, Malta – 185 state
Ungaria, Polonia – 184 state
Lituania, Slovacia – 183 state
Henley Passport Index din 2021 clasifică România pe locul 17, cu un scor fără viză/viză la sosire de 175.
Cele mai slabe paşapoarte din lume :
108. Coreea de Nord (40 de destinații)
109. Nepal, Teritorii palestiniene (38)
111. Somalia (35)
112. Yemen (34)
113. Pakistan (32)
114. Siria (30)
115. Irak (29)
116. Afganistan (27)
Topul creat de Henley & Partner este unul dintre indicii realizaţi de firmele financiare pentru a clasa paşapoartele globale în funcţie de accesul pe care îl oferă cetăţenilor lor.
Henley Passport Index se bazează pe datele furnizate de Autoritatea Internaţională de Transport Aerian (IATA) şi acoperă 199 de paşapoarte şi 227 de destinaţii de călătorie. Acesta este actualizat în timp real, pe tot parcursul anului.
Condiții de călătorie în Europa
Condiții de călătorie America
Condiții de călătorie în Asia
Condiții de călătorie în Africa
Condiții de călătorie Oceania
Pașaportul românesc – în cât timp îl obții
Timpul necesar pentru a obține un pașaport depinde de volumul de cereri. De obicei, obținerea unui pașaport durează câteva zile, până la o săptămână. Așa că ar trebui făcut din timp, dacă știi că urmează o călătorie în care să ai nevoie de pașaport.
Ca să obții un pașaport, prima oară trebuie să plătești taxa pentru eliberare, care costă 258 de lei pentru un pașaport electronic simplu. Taxa poate fi plătită pe ghiseul.ro.
Apoi, trebuie să îți faci o programare și să te prezinți în ziua programării cu buletinul. Ți se va face o fotografie și vei urma procedurile specifice. Apoi, vei da semnătura și vei face dovada plății taxei de pașaport în funcție de tipul de pașaport pentru care ai optat.
Ți se va da o chitanță și vei fi chemat peste câteva zile ca să ridici pașaportul. Acesta poate veni și acasă, dacă plătești o taxă suplimentară.
Cât costă în 2023 eliberarea unui pașaport
paşaport simplu electronic (persoană cu vârsta peste 12 ani) = 258,00 lei;
paşaport simplu electronic (minori sub 12 ani) = 234,00 lei;
paşaport simplu temporar = 96,00 lei;
Paşaportul simplu electronic se eliberează în termen de 10 de zile lucrătoare. Valabilitatea paşaportului electronic este: 3 ani pentru minorii cu vârsta sub 12 ani, 5 ani pentru minorii cu vârsta între 12 ani şi 18 ani, şi 10 ani pentru persoanele cu vârsta peste 18 ani.
Paşaportul simplu temporar are valabilitatea de 12 luni şi se eliberează în termen de cel mult 3 zile lucrătoare, în următoarele situaţii:
în cazul în care titularul declară în scris că urmează să călătorească în state între care există stare de beligeranţă ori conflict diplomatic şi are aplicată în paşaportul simplu sau în paşaportul simplu electronic o ştampilă ori o viză eliberată de statul cu care ţara în care călătoreşte se află în conflict;
când titularul deţine paşaport simplu sau paşaport simplu electronic care conţine vize valabile, dar ca urmare a epuizării filelor destinate aplicării acestora călătoria în acel stat sau în alte state decât cele care au emis vizele nu mai este posibilă;
când titularul a depus paşaportul simplu sau paşaportul simplu electronic pentru obţinerea unor vize şi declară că trebuie să călătorească de urgenţă în străinătate;
când minorul urmează să se deplaseze în străinătate pentru studii ori pentru a participa la concursuri oficiale sau pentru a urma un tratament medical fără de care viaţa ori sănătatea îi este pusă în pericol şi nu există timpul necesar pentru obţinerea acordului celuilalt părinte;
pentru persoanele lipsite temporar de capacitate de exerciţiu, precum şi pentru persoanele care, din motive medicale, se află în imposibilitate de a-şi exprima voinţa sau de a se prezenta la autoritatea competentă;
în situaţii obiective în care, din motive de sănătate, familiale sau profesionale, este necesară şi urgentă prezenţa persoanei pe teritoriul altui stat şi nu există timpul necesar pentru emiterea paşaportului simplu electronic.
Persoanei care declară că nu doreşte să i se elibereze un paşaport simplu electronic, i se eliberează paşaport simplu temporar, în termen de 10 de zile lucrătoare.
Valabilitatea pașaportului
În România, pașaportul are o valabilitate de 10 ani pentru persoanele adulte și de 3 ani pentru persoanele sub 18 ani. După expirarea perioadei de valabilitate, este necesară obținerea unui nou pașaport.
Dar trebuie să știi că există unele țări care pot solicita o valabilitate minimă a pașaportului pentru a permite intrarea în țară, de obicei de cel puțin 6 luni până la data expirării pașaportului.
Prin urmare, este recomandat să verifici cerințele specifice ale țării în care vrei să călătorești înainte de a pleca și să te asiguri că pașaportul are o valabilitate suficientă pentru întreaga perioadă de călătorie.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
„Am pierdut tot ce aveam mai scump”. Asta a scris într-o postare pe rețele interpretul Igor Cuciuc, la scurt timp după moartea fiicei sale. Acesta a mai menționat că prima ambulanță ar fi venit neechipată, iar a doua a sosit peste 20 de minute, scrie agora.md.
Igor Cuciuc spune că fiicei lui i s-a făcut rău la data de 15 noiembrie, la ora 21:30, în timp ce se afla într-un local de la Botanica, bulevardul Dacia, după balul bobocilor. Părinții au fost anunțați că Andreea și-a pierdut cunoștința.
Din spusele tatălui, salvarea ar fi venit peste șapte minute, însă ar fi fost neechipată. Peste 20 de minute ar fi venit a doua ambulanță, cu aparat respirator, însă nu s-a mai reușit resuscitarea fetei.
Publicitate
„Au încercat 45 de minute să o resusciteze cu oxigen și nu au putut să o aducă la viață. Nu știu ce să zic. Cauza o vom afla astăzi. Nu era cu ce respira în acel local plin de fum, kalian (n.r. narghilea), țigări electronice și fără aerisire corespunzătoare! Suntem distruși de durere! Doamne, de ce ai luat-o la tine așa devreme pe Andreea, fiica mea iubită?”, a scris pe pagina sa de facebook Igor Cuciuc.
Am încheiat a treia săptămână la Consiliul Județean cerând demisii pentru modul dezastruos în care a fost gestionată problema apei din județ. Toți cei care au fost părtași la acest dezastru trebuie să plece acasă!
Am spus-o încă de la începutul campaniei trecute: situația critică a companiei de apă a demonstrat o lipsă gravă de management și viziune, ca să nu mai vorbesc de implicare și capacitate pentru a gestiona situații de criză.
Avem nevoie mai mult ca oricând de o echipă nouă, una care să aibă cu adevărat capacitatea și motivația de a oferi botoșănenilor serviciile la care au tot dreptul.
Publicitate
Dacă cineva mai are dubii că această decizie este imperativă, situația de ieri nu mai lasă loc de amânare. Ieri am decis să merg în regim de urgență la o avarie majoră – o conductă mare de apă a cedat, s-a lucrat toată noaptea pentru remediere și am fost acolo, alături de echipă, pentru a urmări îndeaproape soluționarea. Lucrurile vor intra în normal, însă șubrezimea sistemului nu reprezintă altceva decât o consecință directă a tuturor investițiilor ratate de cei care au fost responsabili până acum.
O veste tragică a zguduit lumea muzicală. Andreea Cuciuc, fiica interpretului Igor Cuciuc s-a stins din viață în această seară. Despre asta au anunțat mai mulți colegi de-ai tinerei care i-au fost alături în ultimele clipe, scrie unica.md.
Seara trecută, Andreea ar fi petrecut alături de colegii ei la Balul Bobocilor într-un local din sectorul Botanica al Capitalei. Într-un moment, tânăra s-ar fi simțit rău, iar colegii au chemat ambulanța.
Publicitate
Medicii ar fi încercat să o resusciteze, dar era deja prea târziu, aceștia au fost nevoiți să constate decesul.
Fostul Ministru al Muncii, deputatul PSD Marius Budăi a prezentat un grafic al creșterii punctului de pensie în perioadele în care Ministerul Muncii a fost condus de miniștrii PSD, respectiv miniștrii PNL. Social-democratul demonstrează că PNL a mințit când s-a lăudat că a majorat pensiile cu 40%. În realitate, spune Budăi, PNL a înghețat pensiile în 2021, iar fostul premier Florin Vasile Cîțu spunea atunci că „mărirea pensiilor cu 8% era în programul electoral, nu în programul de guvernare”. La fel, fostul PDL, azi PNL, a înghețat pensiile timp de 3 ani, în perioada 2010-2012.
„Am vrut să vedeți adevărul, pentru că i-am auzit pe cei de la PNL cum se lăudau, sau mai degrabă mințeau, că au majorat pensiile cu 40%, lăudându-se de fapt cu deciziile noastre. Adevărul e că PNL a înghețat pensiile în 2021, iar premierul de atunci, Florin Vasile Cîțu, declara senin că nu contează ce a promis PNL în „programul electoral” – contează doar ce au trecut după alegeri în „programul de guvernare!”, a declarat Marius Budăi.
Social-democratul susține că dacă se ia în calcul și recalcularea pensiilor de la 1 septembrie, în ultimii trei ani, miniștrii muncii de la PSD au reușit să majoreze pensia medie cu peste 70%.
Publicitate
„Am prezentat distinct recalcularea pensiilor, pentru că de la 1 septembrie nu mai vorbim de „punctul de pensie”, ci de un alt indicator „valoarea punctului de referință”. Dacă însă comparăm pensia medie de la finalul anului 2021 (1.608 lei) cu cea din prezent (2.735 lei), creșterea este de peste 70%!”, a explicat fostul ministru al Muncii.
Pentru următorii 4 ani, PSD și-a propus să majoreze pensia medie cu 48%, până la 4.050 de lei față de 2.735 de lei cât e în prezent.