Dacă plănuiești să călătorești în străinătate în această vară trebuie să știi care cele câteva țări din Europa în care ai nevoie de pașaport. De asemenea sunt țări care nu fac parte din Uniunea Europeană în care se poate intra și pe baza cărții de identitate.
Pașaportul românesc este unul dintre cele mai puternice din lume și se află între primele 20 de state de pe mapamond. Cu toate acestea înainte de a pleca într-o călătorie este necesar să te informezi cu privire la accesul în statul pe care vrei să îl vizitezi și regulile privind șederea sau tranzitul.
Țările din Europa în care se poate intra fără viză
Sunt, de exemplu, state din Europa în care poți să intri numai cu buletinul, deși țările respective nu fac parte din Uniunea Europeană. Dar înainte să ajungi acolo trebuie să vezi dacă nu sunt și alte obligații pe care trebuie să le respecți cum ar fi cartea verde ( asigurarea auto) și asigurarea medicală.
Zona fără pașapoarte a Uniunii Europene este cunoscută sub numele de Spațiul Schengen. Dacă deții un pașaport al uneia dintre țările UE, nu trebuie să prezenți un pașaport sau alte documente de călătorie atunci când călătorești între țările din zona Schengen.
Țările Schengen sunt: Austria, Belgia, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Islanda, Italia, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Malta, Norvegia, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Elveția, Ungaria și Croația.
Cetățenii europeni trebuie să prezinte pașaportul doar atunci când călătoresc în Regatul Unit al Marii Britanii, fie că vorbim despre Anglia, Scoția, Irlanda de Nord și Țara Galilor.
Publicitate
Cetăţenii români nu au nevoie de viză pentru a călători în statele membre ale Uniunii Europene: Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Cipru, Croaţia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda,Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia şi Ungaria.
Statele din Europa în care poți intra cu buletinul ( cartea de identitate)
Potrivit mae.ro condiţiile de intrare şi regimul de şedere în statele membre ale Uniunii Europene sunt cele prevăzute în Directiva 38/2004 a Parlamentului European şi a Consiliului privind dreptul la libera circulaţie şi şedere pe teritoriul statelor membre pentru cetăţenii UE şi membrii familiilor acestora.
Următoarele state permit intrarea cetăţenilor români şi pe baza cărţii de identitate: Albania*, Andorra, Austria, Belgia, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Cehia, Cipru, Croaţia, Danemarca, Elveţia, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Georgia*, Grecia, Irlanda, Islanda, Italia, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Macedonia de Nord, Malta, Moldova*, Monaco, Muntenegru*, Norvegia*, Olanda*, Polonia, Portugalia, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord*, San Marino*, Serbia*, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia şi Ungaria.
Pașaportul românesc- acces fără viză în 175 de țări din lume
În 2023 pașaportul românesc este între cele mai puternice din lume. Oferind acces fără viză în 175 de țări din lume, pașaportul românesc se situează pe locul 17 în clasamentul Henley Passport Index, care clasifică documentele în funcție de numărul de state care sunt accesibile fără o viză prealabilă. Vezi aici: unde poți călători doar cu buletinul.
Cel mai puternic pașaport din lume este cel japonez, care permite accesul fără o viză prealabilă în 193 de destinații din întreaga lume, urmat de cel din Singapore (192 de state) și Coreea de Sud și Germania, cu 192 de state.
Pe ultimele locuri se află pașapoartele din Coreea de Nord (40 destinații), Nepal, Teritoriile palestiniene (38 destinații), Somalia (35 destinații), Yemen (34 destinații), Pakistan (32 destinații), Siria (30 destinații), Irak (29 destinații) și pe ultimul loc Afganistan (27 destinații).
Clasament- Cele mai puternice pașapoarte din lume:
Japonia – 193 state
Singapore – 192 state
Germania, Corea de Sud, Spania- 190 state
Finlanda, Italia, Luxemburg – 189 state
Austria, Danemarca, Țările de Jos, Suedia – 188 state
Franța, Irlanda, Portugalia, Regatul Unit – 187 state,
Belgia, Noua Zeelandă, Norvegia, Elveția, Statele Unite ale Americii, Republica Cehă – 186 state
Australia, Canada, Grecia, Malta – 185 state
Ungaria, Polonia – 184 state
Lituania, Slovacia – 183 state
Henley Passport Index din 2021 clasifică România pe locul 17, cu un scor fără viză/viză la sosire de 175.
Cele mai slabe paşapoarte din lume :
108. Coreea de Nord (40 de destinații)
109. Nepal, Teritorii palestiniene (38)
111. Somalia (35)
112. Yemen (34)
113. Pakistan (32)
114. Siria (30)
115. Irak (29)
116. Afganistan (27)
Topul creat de Henley & Partner este unul dintre indicii realizaţi de firmele financiare pentru a clasa paşapoartele globale în funcţie de accesul pe care îl oferă cetăţenilor lor.
Henley Passport Index se bazează pe datele furnizate de Autoritatea Internaţională de Transport Aerian (IATA) şi acoperă 199 de paşapoarte şi 227 de destinaţii de călătorie. Acesta este actualizat în timp real, pe tot parcursul anului.
Condiții de călătorie în Europa
Condiții de călătorie America
Condiții de călătorie în Asia
Condiții de călătorie în Africa
Condiții de călătorie Oceania
Pașaportul românesc – în cât timp îl obții
Timpul necesar pentru a obține un pașaport depinde de volumul de cereri. De obicei, obținerea unui pașaport durează câteva zile, până la o săptămână. Așa că ar trebui făcut din timp, dacă știi că urmează o călătorie în care să ai nevoie de pașaport.
Ca să obții un pașaport, prima oară trebuie să plătești taxa pentru eliberare, care costă 258 de lei pentru un pașaport electronic simplu. Taxa poate fi plătită pe ghiseul.ro.
Apoi, trebuie să îți faci o programare și să te prezinți în ziua programării cu buletinul. Ți se va face o fotografie și vei urma procedurile specifice. Apoi, vei da semnătura și vei face dovada plății taxei de pașaport în funcție de tipul de pașaport pentru care ai optat.
Ți se va da o chitanță și vei fi chemat peste câteva zile ca să ridici pașaportul. Acesta poate veni și acasă, dacă plătești o taxă suplimentară.
Cât costă în 2023 eliberarea unui pașaport
paşaport simplu electronic (persoană cu vârsta peste 12 ani) = 258,00 lei;
paşaport simplu electronic (minori sub 12 ani) = 234,00 lei;
paşaport simplu temporar = 96,00 lei;
Paşaportul simplu electronic se eliberează în termen de 10 de zile lucrătoare. Valabilitatea paşaportului electronic este: 3 ani pentru minorii cu vârsta sub 12 ani, 5 ani pentru minorii cu vârsta între 12 ani şi 18 ani, şi 10 ani pentru persoanele cu vârsta peste 18 ani.
Paşaportul simplu temporar are valabilitatea de 12 luni şi se eliberează în termen de cel mult 3 zile lucrătoare, în următoarele situaţii:
în cazul în care titularul declară în scris că urmează să călătorească în state între care există stare de beligeranţă ori conflict diplomatic şi are aplicată în paşaportul simplu sau în paşaportul simplu electronic o ştampilă ori o viză eliberată de statul cu care ţara în care călătoreşte se află în conflict;
când titularul deţine paşaport simplu sau paşaport simplu electronic care conţine vize valabile, dar ca urmare a epuizării filelor destinate aplicării acestora călătoria în acel stat sau în alte state decât cele care au emis vizele nu mai este posibilă;
când titularul a depus paşaportul simplu sau paşaportul simplu electronic pentru obţinerea unor vize şi declară că trebuie să călătorească de urgenţă în străinătate;
când minorul urmează să se deplaseze în străinătate pentru studii ori pentru a participa la concursuri oficiale sau pentru a urma un tratament medical fără de care viaţa ori sănătatea îi este pusă în pericol şi nu există timpul necesar pentru obţinerea acordului celuilalt părinte;
pentru persoanele lipsite temporar de capacitate de exerciţiu, precum şi pentru persoanele care, din motive medicale, se află în imposibilitate de a-şi exprima voinţa sau de a se prezenta la autoritatea competentă;
în situaţii obiective în care, din motive de sănătate, familiale sau profesionale, este necesară şi urgentă prezenţa persoanei pe teritoriul altui stat şi nu există timpul necesar pentru emiterea paşaportului simplu electronic.
Persoanei care declară că nu doreşte să i se elibereze un paşaport simplu electronic, i se eliberează paşaport simplu temporar, în termen de 10 de zile lucrătoare.
Valabilitatea pașaportului
În România, pașaportul are o valabilitate de 10 ani pentru persoanele adulte și de 3 ani pentru persoanele sub 18 ani. După expirarea perioadei de valabilitate, este necesară obținerea unui nou pașaport.
Dar trebuie să știi că există unele țări care pot solicita o valabilitate minimă a pașaportului pentru a permite intrarea în țară, de obicei de cel puțin 6 luni până la data expirării pașaportului.
Prin urmare, este recomandat să verifici cerințele specifice ale țării în care vrei să călătorești înainte de a pleca și să te asiguri că pașaportul are o valabilitate suficientă pentru întreaga perioadă de călătorie.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Tragedie la Mitoc! Râul Prut a mai luat o viață. Bărbatul de 65 de ani a fost găsit de echipele de intervenție la circa doi kilometri de locul unde se presupunea că a intrat în apă
Pompierii au fost solicitați, în această seară, să intervină pentru căutarea unui bărbat, în vârstă de 65 de ani, care era la pescuit pe malul râului Prut, în localitatea Horea, comuna Mitoc, și nu s-a mai întors acasă. Alerta a fost dată de familie, după ce bărbatul nu a mai putut fi contactat.
La fața locului s-au deplasat pompierii din cadrul Punctului de Lucru Coțușca, cu o barcă și o ambulanță SMURD, dar și un echipaj aparținând SAJ. După aproximativ o jumătate de oră de căutări, bărbatul a fost găsit de echipele de intervenție, la circa doi kilometri de locul unde se presupunea că a intrat în apă.
Echipajele medicale au început imediat manevrele de resuscitare. Din păcate, în ciuda eforturilor depuse, acestea nu au dat rezultat, fiind nevoiți să declare decesul bărbatului.
‼️Informare preventivă
ISU Botoșani recomandă cetăţenilor să respecte măsurile de siguranță atunci când merg la scăldat, astfel:
▪️frecventaţi doar locurile special amenajate pentru înot şi scăldat;
▪️evitaţi scăldatul în lacuri, canale sau alte cursuri de apă unde malurile sunt abrupte, curenţii foarte puternici, albiile nămoloase sau pline cu plante, pietre, crengi sau trunchiuri de copaci;
▪️evitaţi să intrați singuri în apă, fără a avea alte persoane prin apropiere, mai ales dacă nu ştiţi să înotaţi sau nu aveţi deprinderile necesare;
▪️nu intrați în apă după ce ați consumat alcool sau pe timp de noapte;
▪️nu săriți de pe platforme, poduri sau alte construcţii;
▪️nu intrați în apa rece după expunerea la soare;
▪️nu lăsați niciodată copiii nesupravegheați în apă sau în apropierea acesteia, nici măcar în piscinele achiziționate pentru cei mici;
▪️echipamentele speciale pentru siguranța înotului (colac de salvare, aripioare sau tuburi gonflabile etc.) nu sunt în totalitate eficiente, de aceea trebuie utilizate de către copii, sub atenta supraveghere a unui adult.
Publicitate
Dacă observați o persoană care se află în pericol de înec și puteți să o ajutați, interveniți, fără a vă pune viața în pericol. În cel mai scurt timp, apelaţi numărul unic de urgenţă 112!
Guvernul a decis vineri să extindă cu încă trei luni aplicarea OUG nr. 67/2023, care prevede limitarea temporară a adaosului comercial pentru alimentele de bază, noul termen fiind 30 septembrie 2025, scrie alba24.ro.
Potrivit unui comunicat al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), măsura are ca scop combaterea creșterii excesive a prețurilor și protejarea puterii de cumpărare a populației.
De asemenea, în ședința de guvern, a fost prelungit, până la 31 decembrie 2025, și termenul de aplicare a OUG nr. 84/2023, care instituie un mecanism de consultare și reacție coordonată în contextul exporturilor de produse agricole din Ucraina. Această prelungire contribuie la menținerea echilibrului pieței interne și la sprijinirea fermierilor și procesatorilor români afectați de importurile masive, menționează MADR.
„Este responsabilitatea noastră să protejăm fermierii și consumatorii români. Decizia de prelungire a plafonării adaosului comercial pentru alimentele de bază a fost luată pentru a proteja în continuare puterea de cumpărare a românilor cu venituri mici și medii. De asemenea, continuăm să protejăm fermierii români de importurile de produse din Ucraina și menținem obligativitatea licențierii pentru astfel de importuri. Fac un apel către toți procesatorii români să își asigure materia primă de la fermierii noștri, pentru a ajuta producția românească”, a declarat ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin-Ionuț Barbu.
Actul normativ vizează operatorii economici din întregul lanț agroalimentar – producători, procesatori, comercianți și are un impact direct asupra sprijinirii categoriilor sociale vulnerabile, în acord cu principiile Pilonului european al drepturilor sociale.
Plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază, o măsură luată în august 2023 pentru combaterea creșterii excesive a prețurilor și care viza 14 grupe de produse alimentare, a fost continuată și în 2024, însă lista a fost extinsă. Executivul a decis, la sfârșitul anului trecut, prelungirea măsurii până la 30 iunie 2025.
Publicitate
Lista alimentelor cuprinde:
pâine albă simplă cu gramaj cuprins între 300-500 grame, fără specialități;
lapte de vacă de consum 1 l, grăsime 1,5%, cu excepția UHT;
brânză telemea de vacă vrac;
iaurt simplu din lapte de vacă, 3,5% grăsime, cu gramaj maxim 200 grame;
Premierul Ilie Bolojan a declarat vineri că, în perioada următoare, vor fi anunțate noi măsuri fiscale care vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2026. Printre acestea se numără introducerea unui sistem de impozitare a terenurilor și locuințelor bazat pe valoarea de piață. Totodată, impozitul pe dividende va fi majorat de la începutul anului 2026, scrie alba24.ro.
„Un alt pachet de măsuri se referă la cele care vor intra în vigoare de anul viitor, dar pe care foarte probabil, chiar dacă intră în vigoare de anul viitor, le vom anunța tot în această perioadă, în așa fel încât să dăm o perspectivă piețelor că România știe care îi sunt problemele și că luăm măsurile necesare pentru a putea să stabilizăm macroeconomic lucrurile și să nu degenerăm din punct de vedere a unei crize economice. Asta înseamnă că mai avem jaloane de îndeplinit care intră în vigoare de la început anului viitor”, a precizat vineri Bolojan, într-o conferință de presă.
Cresc impozitele pe locuințe și terenuri. Un nou mod de calcul
„Impozitele persoanelor fizice pe proprietate case-terenuri vor fi reașezate, foarte probabil mărite, în așa fel încât calculul acestora să se facă după valoarea proprietății de piață.
Aceste venituri suplimentare vor reveni autorităților locale în așa fel încât să-și poată gestiona mai bine activitatea și sume de echilibrare care astăzi pleacă de la bugetul de stat către autoritățile locale să fie economisite.
Această măsură va fi dublată de pachetul de reformă pentru administrația publică locală pe care îl vom negocia cu autoritățile locale în perioada următoare”, a declarat Ilie Bolojan.
Publicitate
Impozitul pe dividende, majorat din 2026
„Tot de anul viitor urmează să fie foarte probabil majorat impozitul pe capital, de exemplu, impozitul pe dividente, dar toate aceste măsuri vom încerca să le anunțăm din timp și să evităm pe cât posibil, cu excepția acestei perioade, din păcate, adoptarea unor măsuri fiscale într-o perioadă foarte scurtă, pentru că nu este bun nici pentru economie.
Oamenii trebuie să se știe la ce se aștepte, (22:06) nu este nici predictibil și nici aplicarea lor nu este foarte ușoară. (22:13) Vă mulțumesc pentru răbdarea pe care m-ați ascultat. (22:16) Vă stau la dispoziție pentru întrebări”.
Un proiect inovator în domeniul educației, derulat la nivel transfrontalier, a fost lansat recent la Botoșani. Evenimentul de deschidere a avut loc la Centrul de Conferințe Multimedia din Centrul Istoric al municipiului, marcând debutul inițiativei SKATE – Skills, Knowledge, Attitude, Training, Experience on Cross Border Level (Abilități – Cunoștințe – Atitudini – Formare – Experiență la nivel transfrontalier).
Proiectul este implementat în cadrul Programului INTERREG NEXT România–Republica Moldova 2021–2027 și își propune să consolideze cooperarea educațională între cele două țări.
Parteneriat între România și Republica Moldova
Din partea României, în proiect este implicată Școala Gimnazială nr. 13 Botoșani, care colaborează cu Gimnaziul „Grigore Vieru” din orașul Edineț, Republica Moldova. În cadrul acestui parteneriat, unitatea de învățământ botoșăneană va beneficia de o sală modernă, dotată cu mobilier nou, echipamente tehnologice și resurse educaționale, destinată desfășurării atelierelor de lucru.
Formare pentru profesori și resurse pentru elevi și părinți
Proiectul prevede organizarea unor programe de instruire pentru 40 de cadre didactice, dintre care 20 vor fi din Botoșani. De asemenea, va fi lansată o platformă de Resurse Educaționale Deschise, care va oferi acces gratuit la cursuri online pentru profesori, elevi și părinți, contribuind astfel la dezvoltarea competențelor digitale și pedagogice.
Publicitate
Inițiativa SKATE reprezintă un pas important în modernizarea procesului educațional și în întărirea legăturilor între comunitățile școlare din România și Republica Moldova.