Dacă plănuiești să călătorești în străinătate în această vară trebuie să știi care cele câteva țări din Europa în care ai nevoie de pașaport. De asemenea sunt țări care nu fac parte din Uniunea Europeană în care se poate intra și pe baza cărții de identitate.
Pașaportul românesc este unul dintre cele mai puternice din lume și se află între primele 20 de state de pe mapamond. Cu toate acestea înainte de a pleca într-o călătorie este necesar să te informezi cu privire la accesul în statul pe care vrei să îl vizitezi și regulile privind șederea sau tranzitul.
Țările din Europa în care se poate intra fără viză
Sunt, de exemplu, state din Europa în care poți să intri numai cu buletinul, deși țările respective nu fac parte din Uniunea Europeană. Dar înainte să ajungi acolo trebuie să vezi dacă nu sunt și alte obligații pe care trebuie să le respecți cum ar fi cartea verde ( asigurarea auto) și asigurarea medicală.
Zona fără pașapoarte a Uniunii Europene este cunoscută sub numele de Spațiul Schengen. Dacă deții un pașaport al uneia dintre țările UE, nu trebuie să prezenți un pașaport sau alte documente de călătorie atunci când călătorești între țările din zona Schengen.
Țările Schengen sunt: Austria, Belgia, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Islanda, Italia, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Malta, Norvegia, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Elveția, Ungaria și Croația.
Cetățenii europeni trebuie să prezinte pașaportul doar atunci când călătoresc în Regatul Unit al Marii Britanii, fie că vorbim despre Anglia, Scoția, Irlanda de Nord și Țara Galilor.
Publicitate
Cetăţenii români nu au nevoie de viză pentru a călători în statele membre ale Uniunii Europene: Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Cipru, Croaţia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda,Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia şi Ungaria.
Statele din Europa în care poți intra cu buletinul ( cartea de identitate)
Potrivit mae.ro condiţiile de intrare şi regimul de şedere în statele membre ale Uniunii Europene sunt cele prevăzute în Directiva 38/2004 a Parlamentului European şi a Consiliului privind dreptul la libera circulaţie şi şedere pe teritoriul statelor membre pentru cetăţenii UE şi membrii familiilor acestora.
Următoarele state permit intrarea cetăţenilor români şi pe baza cărţii de identitate: Albania*, Andorra, Austria, Belgia, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Cehia, Cipru, Croaţia, Danemarca, Elveţia, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Georgia*, Grecia, Irlanda, Islanda, Italia, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Macedonia de Nord, Malta, Moldova*, Monaco, Muntenegru*, Norvegia*, Olanda*, Polonia, Portugalia, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord*, San Marino*, Serbia*, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia şi Ungaria.
Pașaportul românesc- acces fără viză în 175 de țări din lume
În 2023 pașaportul românesc este între cele mai puternice din lume. Oferind acces fără viză în 175 de țări din lume, pașaportul românesc se situează pe locul 17 în clasamentul Henley Passport Index, care clasifică documentele în funcție de numărul de state care sunt accesibile fără o viză prealabilă. Vezi aici: unde poți călători doar cu buletinul.
Cel mai puternic pașaport din lume este cel japonez, care permite accesul fără o viză prealabilă în 193 de destinații din întreaga lume, urmat de cel din Singapore (192 de state) și Coreea de Sud și Germania, cu 192 de state.
Pe ultimele locuri se află pașapoartele din Coreea de Nord (40 destinații), Nepal, Teritoriile palestiniene (38 destinații), Somalia (35 destinații), Yemen (34 destinații), Pakistan (32 destinații), Siria (30 destinații), Irak (29 destinații) și pe ultimul loc Afganistan (27 destinații).
Clasament- Cele mai puternice pașapoarte din lume:
Japonia – 193 state
Singapore – 192 state
Germania, Corea de Sud, Spania- 190 state
Finlanda, Italia, Luxemburg – 189 state
Austria, Danemarca, Țările de Jos, Suedia – 188 state
Franța, Irlanda, Portugalia, Regatul Unit – 187 state,
Belgia, Noua Zeelandă, Norvegia, Elveția, Statele Unite ale Americii, Republica Cehă – 186 state
Australia, Canada, Grecia, Malta – 185 state
Ungaria, Polonia – 184 state
Lituania, Slovacia – 183 state
Henley Passport Index din 2021 clasifică România pe locul 17, cu un scor fără viză/viză la sosire de 175.
Cele mai slabe paşapoarte din lume :
108. Coreea de Nord (40 de destinații)
109. Nepal, Teritorii palestiniene (38)
111. Somalia (35)
112. Yemen (34)
113. Pakistan (32)
114. Siria (30)
115. Irak (29)
116. Afganistan (27)
Topul creat de Henley & Partner este unul dintre indicii realizaţi de firmele financiare pentru a clasa paşapoartele globale în funcţie de accesul pe care îl oferă cetăţenilor lor.
Henley Passport Index se bazează pe datele furnizate de Autoritatea Internaţională de Transport Aerian (IATA) şi acoperă 199 de paşapoarte şi 227 de destinaţii de călătorie. Acesta este actualizat în timp real, pe tot parcursul anului.
Condiții de călătorie în Europa
Condiții de călătorie America
Condiții de călătorie în Asia
Condiții de călătorie în Africa
Condiții de călătorie Oceania
Pașaportul românesc – în cât timp îl obții
Timpul necesar pentru a obține un pașaport depinde de volumul de cereri. De obicei, obținerea unui pașaport durează câteva zile, până la o săptămână. Așa că ar trebui făcut din timp, dacă știi că urmează o călătorie în care să ai nevoie de pașaport.
Ca să obții un pașaport, prima oară trebuie să plătești taxa pentru eliberare, care costă 258 de lei pentru un pașaport electronic simplu. Taxa poate fi plătită pe ghiseul.ro.
Apoi, trebuie să îți faci o programare și să te prezinți în ziua programării cu buletinul. Ți se va face o fotografie și vei urma procedurile specifice. Apoi, vei da semnătura și vei face dovada plății taxei de pașaport în funcție de tipul de pașaport pentru care ai optat.
Ți se va da o chitanță și vei fi chemat peste câteva zile ca să ridici pașaportul. Acesta poate veni și acasă, dacă plătești o taxă suplimentară.
Cât costă în 2023 eliberarea unui pașaport
paşaport simplu electronic (persoană cu vârsta peste 12 ani) = 258,00 lei;
paşaport simplu electronic (minori sub 12 ani) = 234,00 lei;
paşaport simplu temporar = 96,00 lei;
Paşaportul simplu electronic se eliberează în termen de 10 de zile lucrătoare. Valabilitatea paşaportului electronic este: 3 ani pentru minorii cu vârsta sub 12 ani, 5 ani pentru minorii cu vârsta între 12 ani şi 18 ani, şi 10 ani pentru persoanele cu vârsta peste 18 ani.
Paşaportul simplu temporar are valabilitatea de 12 luni şi se eliberează în termen de cel mult 3 zile lucrătoare, în următoarele situaţii:
în cazul în care titularul declară în scris că urmează să călătorească în state între care există stare de beligeranţă ori conflict diplomatic şi are aplicată în paşaportul simplu sau în paşaportul simplu electronic o ştampilă ori o viză eliberată de statul cu care ţara în care călătoreşte se află în conflict;
când titularul deţine paşaport simplu sau paşaport simplu electronic care conţine vize valabile, dar ca urmare a epuizării filelor destinate aplicării acestora călătoria în acel stat sau în alte state decât cele care au emis vizele nu mai este posibilă;
când titularul a depus paşaportul simplu sau paşaportul simplu electronic pentru obţinerea unor vize şi declară că trebuie să călătorească de urgenţă în străinătate;
când minorul urmează să se deplaseze în străinătate pentru studii ori pentru a participa la concursuri oficiale sau pentru a urma un tratament medical fără de care viaţa ori sănătatea îi este pusă în pericol şi nu există timpul necesar pentru obţinerea acordului celuilalt părinte;
pentru persoanele lipsite temporar de capacitate de exerciţiu, precum şi pentru persoanele care, din motive medicale, se află în imposibilitate de a-şi exprima voinţa sau de a se prezenta la autoritatea competentă;
în situaţii obiective în care, din motive de sănătate, familiale sau profesionale, este necesară şi urgentă prezenţa persoanei pe teritoriul altui stat şi nu există timpul necesar pentru emiterea paşaportului simplu electronic.
Persoanei care declară că nu doreşte să i se elibereze un paşaport simplu electronic, i se eliberează paşaport simplu temporar, în termen de 10 de zile lucrătoare.
Valabilitatea pașaportului
În România, pașaportul are o valabilitate de 10 ani pentru persoanele adulte și de 3 ani pentru persoanele sub 18 ani. După expirarea perioadei de valabilitate, este necesară obținerea unui nou pașaport.
Dar trebuie să știi că există unele țări care pot solicita o valabilitate minimă a pașaportului pentru a permite intrarea în țară, de obicei de cel puțin 6 luni până la data expirării pașaportului.
Prin urmare, este recomandat să verifici cerințele specifice ale țării în care vrei să călătorești înainte de a pleca și să te asiguri că pașaportul are o valabilitate suficientă pentru întreaga perioadă de călătorie.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Ministerul Educației a publicat calendarul înscrierilor la clasa pregătitoare pentru anul 2026-2027, aflat la stadiu de proiect, în consultare publică. Perioada propusă pentru completarea și validarea cererilor-tip de înscriere la școală este 31 martie – 6 mai, relatează alba24.ro.
Părinții ai căror copii împlinesc 6 ani până la data de 31 august 2026 inclusiv au obligația de a înscrie copiii în clasa pregătitoare, anunță ministerul.
Copiii care împlinesc 6 ani în perioada 1 septembrie – 31 decembrie 2026 inclusiv pot fi înscriși în clasa pregătitoare în baza unei recomandări de înscriere în învățământul primar, dacă nivelul lor de dezvoltare este corespunzător.
Pentru copiii care frecventează grădinița recomandarea este eliberată de grădiniță, în baza unei solicitări adresate de părinți.
Pentru copiii care nu au frecventat grădinița sau au revenit din străinătate recomandarea se eliberează de către CJRAE/CMBRAE, în baza unei solicitări adresate de părinți în acest sens.
Perioada propusă pentru depunerea solicitărilor/evaluare/eliberarea recomandărilor: 16-30 martie 2026
Publicitate
Părinții ai căror copii împlinesc 6 ani în perioada 1 septembrie – 31 decembrie inclusiv care nu optează pentru înscrierea copiilor în clasa pregătitoare sau cei ai copiilor cu un nivel de dezvoltare necorespunzător parcurgerii cu succes a clasei pregătitoare vor fi consiliați în vederea înscrierii copiilor la grădiniță, în grupa mare.
CALENDAR înscrieri în învățământul primar pentru anul școlar 2026 – 2027 – proiect
Pregătirea înscrierii în învățământul primar
12 martie 2026:
Afișarea circumscripțiilor școlare și a planului de școlarizare propus, respectiv numărul de clase pregătitoare alocate, la fiecare unitate de învățământ, inclusiv pe site-ul acesteia, dacă există, și pe site-ul inspectoratului școlar.
Afișarea, la sediul fiecărei unități de învățământ și pe site-ul acesteia, dacă există, sau pe site-ul inspectoratului școlar, pentru unitățile de învățământ care nu au site propriu, a informațiilor care permit părinților să cunoască activitatea specifică clasei pregătitoare din cadrul unității, cum ar fi: posibilitatea organizării procesului de învățământ în cadrul unei grădinițe aflate în structura școlii sau în consorțiu cu școala, posibilitatea organizării programului ”Școala după școală”, fotografii ale spațiului în care se desfășoară activitatea la clasa pregătitoare.
13 martie 2026:
Postarea pe site-ul centrelor județene de resurse și asistență educațională/Centrului Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională (CJRAE/CMBRAE) a modelului de cerere-tip pentru evaluarea dezvoltării copiilor care împlinesc vârsta de 6 ani în perioada 1 septembrie – 31 decembrie 2026 inclusiv și care:
nu au frecventat grădinița din motive legate de boală, lipsa infrastructurii la nivel local, domiciliul temporar în străinătate
Afișarea programului de evaluare a copiilor la avizierul și pe site-ul CJRAE/CMBRAE
Postarea pe site-ul inspectoratelor școlare, respectiv al unităților de învățământ cu nivel preșcolar/primar a modelului de cerere-tip pentru evaluarea dezvoltării copiilor care au frecventat grădinița și care împlinesc vârsta de 6 ani în perioada 1 septembrie – 31 decembrie 2026 inclusiv.
Anunțarea criteriilor de departajare
16 martie 2026:
Anunțarea, prin afișare la sediul unității de învățământ/pe site-ul acesteia, a criteriilor specifice de departajare elaborate de unitățile de învățământ, în urma consultării cadrelor didactice și a partenerilor sociali – sindicate, consiliul reprezentativ al părinților – după verificarea existenței unor elemente de discriminare de către consilierul juridic al inspectoratului școlar, și aprobate în consiliul de administrație al unității de învățământ.
Anunțarea, prin afișare la sediul unității de învățământ/pe site-ul acesteia, a listei documentelor care să dovedească îndeplinirea criteriilor specifice de departajare și a procedurii privind constituirea formațiunilor de elevi
Evaluarea dezvoltării copiilor
16 martie – 30 martie 2026:
Evaluarea dezvoltării copiilor care împlinesc 6 ani în perioada 1 septembrie – 31 decembrie 2026 și eliberarea recomandării pentru înscrierea în învățământul primar
Pentru copiii care au frecventat grădinița:
înregistrarea cererilor transmise/depuse la unitățile de învățământ cu nivel preșcolar pentru obținerea recomandării de înscriere în clasa pregătitoare
eliberarea/transmiterea către părinte de către unitatea de învățământ cu nivel preșcolar a recomandării de înscriere în clasa pregătitoare sau în grupa mare, după caz
Pentru copiii care nu au frecventat grădinița sau au revenit din străinătate:
înregistrarea de către CJRAE/CMBRAE a cererilor de evaluare, depuse/transmise de părinți pentru copiii care îndeplinesc criteriile prevăzute la art. 7 alin. (1) din Metodologia de înscriere a copiilor în învățământul primar)
planificarea de către CJRAE/CMBRAE a organizării evaluării; afișarea și comunicarea programării pentru participarea la evaluare
desfășurarea evaluării copiilor de către CJRAE/CMBRAE
eliberarea/transmiterea către părinte de către CJRAE/CMBRAE a recomandării de înscriere în clasa pregătitoare sau în grupa mare, după caz
soluționarea de către comisia județeană/ a municipiului București de înscriere a copiilor în învățământul primar (comisia județeană/a municipiului București) a situațiilor excepționale care necesită amânarea înscrierii în învățământul primar.
31 martie 2026
Transmiterea proceselor-verbale care cuprind listele cu numele copiilor și rezultatele evaluării, respectiv recomandarea de înscriere în clasa pregătitoare sau în grupa mare, după caz, de la unitățile de învățământ preșcolar sau CJRAE/CMBRAE, către comisia județeană/a Municipiului București.
Completarea și validarea cererilor-tip de înscriere în învățământul primar
31 martie – 6 mai 2026
Completarea cererilor-tip de înscriere de către părinți/ tutori legal instituiți/ reprezentanți legali, online sau la unitatea de învățământ la care solicită înscrierea copiilor;
Depunerea/Transmiterea cererilor-tip de înscriere la unitatea de învățământ la care solicită înscrierea copiilor, inclusiv a recomandării de înscriere în clasa pregătitoare, după caz, respectiv a declarației pe propria răspundere și a documentelor necesare în copie simplă; Validarea fișelor de înscriere generate de aplicația informatică.
Notă:
Inspectoratele școlare pot decide reconfigurarea circumscripțiilor școlare până la data începerii înscrierilor, astfel încât să asigure optimizarea procesului de cuprindere a copiilor în clasa pregătitoare, în situația în care capacitatea unei unități de învățământ nu permite cuprinderea în clasa pregătitoare a tuturor copiilor din circumscripția școlară stabilită în anul școlar anterior, precum și în alte situații justificate, cum ar fi eliminarea segregării școlare, rezultată din segregarea pe criteriul mediului de rezidență.
Inspectoratele școlare pot decide extinderea activității didactice în situația unităților de învățământ care au un număr mare de solicitări de înscriere în clasa pregătitoare, în alte unități de învățământ care au spații disponibile.
Formațiunile de studiu în care sunt cuprinși copii care nu pot fi deplasați sau care necesita tratament continuu, ca urmare a unor afecțiuni medicale vor funcționa în spațiul care să țină cont de susținerea nevoilor de ordin medical.
Prima etapă de înscriere în învățământul primar 6 mai – 11 mai 2026
Procesarea de către Comisia națională de înscriere a copiilor în învățământul primar (Comisia națională) a cererilor-tip de înscriere, cu ajutorul aplicației informatice și repartizarea copiilor la școala de circumscripție.
13 mai – 20 mai 2026:
Procesarea la nivelul unităților de învățământ, pe baza informațiilor din cererile-tip de înscriere și din documentele depuse/transmise de părinți/ tutori legal instituiți/reprezentanți legali, a cererilor prin care se solicită înscrierea la o altă unitate de învățământ decât la școala de circumscripție, pe locurile rămase libere.
Admiterea sau respingerea cererilor acestora, la nivelul comisiei de înscriere din unitățile de învățământ, prin aplicarea criteriilor generale și specifice de departajare și validarea de către Consiliul de administrație al unității de învățământ a listei candidaților admiși în această fază; Marcarea, în aplicația informatică, a cererilor – tip de înscriere pentru candidații admiși în această fază.
21 mai 2026: Procesarea de către Comisia națională a cererilor-tip de înscriere, cu ajutorul aplicației informatice și repartizarea la școala de circumscripție a copiilor ai căror părinți/tutori legal instituiți/reprezentanți legali au solicitat înscrierea la o altă unitate de învățământ decât la școala de circumscripție, dar nu au fost admiși din lipsă de locuri și care au exprimat în această fază opțiunea pentru înscrierea în școala de circumscripție.
21 mai 2026: Afișarea în unitățile de învățământ și pe site-ul inspectoratului școlar a candidaților înmatriculați și a numărului de locuri rămase libere.
A doua etapă de înscriere în învățământul primar
22 mai 2026:
Comunicarea, prin afișare la unitățile de învățământ și pe siteul inspectoratului, a procedurii specifice de repartizare a copiilor pe locurile disponibile, elaborată de inspectoratul școlar
Informarea Ministerului Educației și Cercetării de către Comisia județeană/a municipiului București, cu privire la procedura specifică de repartizare a copiilor pe locurile disponibile, în etapa a doua. Procedurile vor viza modalități de comunicare și transfer de documente on-line, după caz.
25 mai –29 mai 2026: Depunerea/transmiterea cererii-tip de înscriere la secretariatul unității de învățământ aflate pe prima poziție dintre cele trei opțiuni exprimate pentru etapa a doua de către părinții copiilor care nu au fost cuprinși în nicio unitate de învățământ în etapa anterioară sau care nu au participat la prima etapă.
2 iunie – 8 iunie 2026: Validarea cererilor-tip de înscriere la unitatea de învățământ aflată pe prima poziție în opțiunile privind înscrierea copiilor.
9 iunie – 15 iunie 2026: Procesarea la nivelul unităților de învățământ a cererilor-tip de înscriere depuse de părinți/tutori legal instituiți/reprezentanți legali, aplicând procedura specifică elaborată de inspectoratul școlar, pe baza criteriilor generale și a celor specifice de departajare, în limita locurilor disponibile; Completarea în aplicația informatică a datelor din cererile-tip de înscriere pentru candidații înscriși în această etapă.
16 iunie 2026: Afișarea la fiecare unitate de învățământ a listelor finale ale copiilor înscriși în clasa pregătitoare.
1 septembrie – 4 septembrie 2026:
Centralizarea și soluționarea de către inspectoratul școlar a cererilor părinților/ tutorilor legal instituiți/ reprezentanților legali ai copiilor care nu au fost încă înscriși la o unitate de învățământ.
Soluționarea de către inspectoratul școlar a oricărei alte situații referitoare la înscrierea în învățământul primar, având în vedere, cu prioritate, interesul superior al copilului.
ANAF transmite clarificări privind modalitatea în care trebuie depusă Declarația Unică privind impozitul pe venit (212) și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice și privind contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice, scrie alba24.ro.
Precizările vin în urma întrebărilor contribuabililor adresate prin chatbot-ul ANAF.
Declarația 212 este o declarație voluntară prin care contribuabilul cu obligație declarativă autodeclară veniturile obținute din activitățile menționate în legislația incidentă, respectiv impozitul pe venit și contribuțiile sociale/de sănătate aferente.
Declarația Unică (formularul 212)
Declarația Unică (formularul 212) se depune de către:
persoanele care, în anul 2025, au obținut venituri/pierderi. De exemplu, din:
chirii, activității independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuală
transfer titluri de valoare și orice alte operațiuni cu instrumente financiare, inclusiv instrumente financiare derivate
transferul aurului de investiții
activități agricole, piscicultură și silvicultură
Este vorba despre persoane din România și/sau din străinătate care datorează impozit pe venit și contribuții sociale/sănătate
persoanele care optează, în 2026, să plătească contribuția de asigurări sociale de sănătate.
Contribuabilii care nu obțin venituri din nicio sursă pot opta pentru plata contribuției de asigurări de sănătate, pentru a beneficia de asigurarea de sănătate, precum și persoanele fizice care realizează venituri din categoriile prevăzute în legislație care optează pentru plata contribuției de asigurări și de sănătate pentru una sau mai multe persoane aflate în întreținerea acesteia.
Publicitate
Cine trebuie să depună Declarația Unică
Declarația poate fi depusă de către fiecare contribuabil care se încadrează în categoriile descrise sau de către un împuternicit/curator al acestuia, care trebuie să dețină o împuternicire în original, fie autentificată la notar fie sub semnătură privată din partea contribuabilului care are obligația sau optează pentru depunerea acestei declarații.
Termen: Termenul de depunere este de până la 25 mai 2026 inclusiv, pentru veniturile realizate în 2025 și pentru stabilirea impozitului și contribuțiilor sociale. Declarația se depune oricând în cursul anului pentru declararea contribuției de asigurări sociale de sănătate, în cazul celor care optează pentru plata acesteia.
Cum se depune Declarația Unică
Declarația se depune fie online, prin S.P.V. sau pe e-guvernare.ro, pe suport hârtie la registratură sau prin postă (cu confirmare de primire), la adresa fiecărui organ fiscal unde își are domiciliul contribuabilul cu obligație declarativă.
În cazul depunerii online, confirmarea se face de către ANAF prin emiterea unei recipise electronice de validare sau nevalidare, după caz, a formularului depus.
Declarația unică poate fi modificată oricând, din inițiativa contribuabilului, prin depunerea unei declarații rectificative, folosind același formular și corectând informațiile eronate.
Decizia de impunere
În cazul în care contribuabilul nu își declară obligațiile fiscale incidente impozitului pe venit, într-o primă fază, ANAF va notifica (prin S.P.V. sau poștă), contribuabilii care nu s-au conformat voluntar asupra obligației de depunere a declarației. Dacă inclusiv ulterior notificării, contribuabilul nu a depus declarația 212, ANAF va emite, în perioada de prescripție (5 ani), o decizie de impunere.
Pentru clarificări suplimentare, ANAF a publicat, pe pagina web proprie, www.anaf.ro – la secțiunea „Asistență contribuabili” categoria „Servicii oferite contribuabililor” – rubrica „Ghiduri curente și alte materiale informative – un ghid digital privind Declarația unică (Formularul 212).
Chatbot-ului ANA, accesibil direct de pe portalul ANAF
De vineri, 6 februarie, chatbot-ul ANAF va fi accesibil direct de pe portalul ANAF, fiind astfel pus la dispoziția tuturor contribuabililor. Chatbot-ul a fost testat inițial la nivelul SPV.
În prima săptămână de la lansare, peste 23.000 de persoane au interogat platforma ANAF (19.000 conversații inițiate), generând peste 156.000 de mesaje. În medie, un utilizator a petrecut timp de 10 minute în faza de interogare a asistentului virtual.
Chatbot-ul ANA este în continuare în perioadă de testare. Feedback-ul primit din partea utilizatorilor este utilizat atât pentru îmbunătățirea funcționalității viitoare a acestuia, cât și pentru îmbunătățirea serviciilor generale și comunicării ANAF cu contribuabilii, transmite instituția.
În această etapă, asistentul virtual oferă informații generale, ce vizează închirierea bunurilor din patrimoniul personal, venituri din activități independente, depunerea declarațiilor de înregistrare fiscală și de mențiuni, dar și depunerea altor formulare fiscale. Deși chatbot-ul nu poate oferi, în această etapă de dezvoltare, răspunsuri tuturor întrebărilor – în special celor care vizează domenii pentru care nu a fost încă dezvoltat – ANAF încurajează utilizatorii să adreseze întrebări pe toate temele de interes.
Proiectul se subsumează obiectivului strategic ANAF de modernizare a administrației fiscale și creștere a conformării voluntare a contribuabililor, prin dezvoltarea serviciilor digitale.
Orchestra Populară „Rapsozii Botoșanilor Ioan Cobâlă” instituție aflată în subordinea Consiliului Județean Botoșani, vă invită la spectacolul „Femeia, suflet de sărbătoare”, ce va avea loc în data de 7 martie 2026, începând cu ora 18:00, la Casa de Cultură a Sindicatelor ’’Nicolae Iorga’’ din Botoșani.
Va fi un eveniment de excepție, dedicat întru totul celebrării feminității, o experiență muzicală unică, menită să atingă inima fiecărei mame și femei. Vă propunem o călătorie sonoră plină de însemnătate, un cadou simbolic prin care celebrăm eleganța și iubirea lor.
Spectacolul va fi onorat de prezența unor invitate de excepție: îndrăgitele artiste Adriana Ochișanu și Natalia Barbu din Republica Moldova, alături de Viorica Macovei și Ancuța Corlățan, care ne vor aduce cântecul drag din Bucovina.
Alături de invitate, scena va fi înnobilată de măiestria soliștilor și instrumentiștilor orchestrei. Într-un dialog armonios al talentului, îi vom regăsi pe Dan Doboș, Alina Huțu, Constantin Petrescu,
Ionuț Scripcariu (trompetă), Alexandru Todirel Marin (clarinet) și Petrică Oloieru (țambal).
Conducerea muzicală este asigurată de maestrul dirijor Ion Oloieru. Manager Dan Doboș.
Publicitate
Rezervați-vă locurile și alăturați-vă nouă la acest spectacol de neuitat, sub semnul reînnoirii și al entuziasmului primăverii.
Să celebrăm împreună puterea și frumusețea celor care ne încălzesc sufletele și ne luminează zilele!
Biletele pentru spectacol se pot achiziționa de la sediul orchestrei : Str. Unirii nr. 10 din Botoșani, începând din data de 9 februarie 2026. Telefon : 0231511002
O nouă întâlnire a Cercului de lectură (adulți) va avea loc miercuri, 18 februarie 2026, începând cu ora 17.00, la Cabinetul de psihologie și psihoterapie Andreea Ciobanu, Botoșani. Pornind de la poveștile personajelor din romanul Povestea Astei, scris de Jόn Kalman Stefánsson (important scriitor contemporan islandez), participanții vor avea ocazia unui schimb de opinii privitoare la frumusețea vieții și la misterele existenței omului, raportând propriile păreri la modul în care reușește – în stilul său poetic inconfundabil – să le surprindă romancierul.
Subiectul „cercetării” îl va constitui sufletul uman cu dorințele și nevoile lui, subiect ilustrat convingător de Stefánsson într-o serie de romane care ne spun „povești” desfășurate într-o lume a frigului, în Islanda cea frumoasă, dar aspră, care-și lasă amprenta asupra sufletelor personajelor acestor povești, suflete mereu în căutarea sensului existenței, iubirea, care au de dus lupte cu ele însele și cu ceilalți, cu greșelile și cu părțile întunecate ale vieții. Atât Povestea Astei, cât și romanele din trilogia lui Stefánsson (Între cer și pământ, Tristețea îngerilor și Inima omului) sunt povești-poezii despre tainele sufletului, foarte frumoase și, deopotrivă, dureroase.
Cercul de lectură este organizat de Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” și este moderat de prof. Loredana Carcea. Invitata acestei întâlniri va fi d-na psiholog Andreea Ciobanu.