Connect with us

Eveniment

Lista câștigătorilor premiilor Oscar 2023: Everything Everywhere All at Once, marele câştigător al celei de-a 95-a gale

Publicat

Publicitate

„Everything Everywhere All at Once” a câștigat duminică, în cadrul celei de-a 95-a gale de decernare a premiilor Academiei de film americane, Oscarul pentru cel mai bun film.

Iată lista premiilor:

  • Cel mai bun film: „Everything Everywhere All at Once”
  • Cea mai bună actriță: Michelle Yeoh, „Everything Everywhere All at Once”
  • Cel mai bun actor: Brendan Fraser, „The Whale”
  • Cel mai bun actor în rol secundar: Ke Huy Quan, „Everything Everywhere All at Once”.
  • Cea mai bună actriță în rol secundar: Jamie Lee Curtis, „Everything Everywhere All at Once”
  • Cântec original: „Naatu Naatu Naatu” din „RRR”
  • Cel mai bun montaj: „Everything Everywhere All at Once”
  • Cel mai bun regizor: Daniel Kwan și Daniel Scheinert, „Everything Everywhere All at Once”.
  • Cel mai bun film de animație: „Pinocchio, de Guillermo del Toro”
  • Cel mai bun lungmetraj internațional: „All Quiet on the Western Front” (Germania)
  • Lungmetraj documentar: „Navalny”
  • Cel mai bun scurtmetraj de acțiune live: „An Irish Goodbye”
  • Machiaj și coafură: „The Whale”
  • Costume: „Black Panther: Wakanda Forever”
  • Scurtmetraj documentar: „The Elephant Whisperers”
  • Scurtmetraj de animație: „The Boy, the Mole, the Fox and the Horse” (Băiatul, cârtița, vulpea și calul)
  • Design de producție: „All Quiet on the Western Front”
  • Muzică (partitura originală): „Western Western Western Western”: Volker Bertelmann, „All Quiet on the Western Front”
  • Efecte vizuale: „Avatar: Drumul apei”
  • Scenariul original: „The World’s Film”: „Everything Everywhere All at Once”
  • Scenariu adaptat: „Women Talking”
  • Sunet: „Top Gun: Maverick”.

Filmul „Everything Everywhere All at Once” a fost marele câştigător al celei de-a 95-a gale de decernare a premiilor Oscar, organizată duminică seară la Los Angeles, unde această peliculă regizată de cineaştii Daniel Kwan şi Daniel Scheinert a câştigat şapte trofee, inclusiv la categoria „cel mai bun lungmetraj”, informează revista Variety.

Pelicula, o combinaţie între comedie şi film SF, despre proprietara americano-chineză a unei spălătorii, care trebuie să facă faţă unui audit din partea fiscului şi care se luptă în acelaşi timp cu atacatori veniţi din universuri paralele, s-a impus şi la categoriile „cea mai bună regie”, „cea mai bună actriţă în rol principal” (Michelle Yeoh), „cel mai bun actor în rol secundar” (Ke Huy Quan), „cea mai bună actriţă în rol secundar” (Jamie Lee Curtis), „cel mai bun scenariu original” (Daniel Kwan şi Daniel Scheinert) şi „cel mai bun montaj” (Paul Rogers).

 

YouTube video

Publicitate

 

Aceste victorii reprezintă un veritabil triumf pentru A24, studioul cinematografic care a realizat un film independent ce a reuşit să obţină încasări de aproximativ 100 de milioane de dolari pe plan mondial – o realizare uluitoare într-o perioadă în piaţa filmelor de artă este în scădere. Acelaşi studio a reuşit totodată o performanţă rară, câştigând toate cele patru premii pentru interpretare – trei au fost obţinute cu „Everything Everywhere All at Once”, iar cel de-al patrulea cu filmul „The Whale”.

Gala organizată duminică seară de Academia de film americană a fost un eveniment marcat de numeroase reveniri şi de câteva premiere. Michelle Yeoh a devenit prima actriţă de origine asiatică premiată cu Oscarul pentru cel mai bun rol principal feminin. Artista malaeziană are în spate o carieră îndelungată şi s-a remarcat în trecut în filme de arte marţiale şi în pelicule de acţiune, precum „Crouching Tiger Hidden Dragon” şi „Yes, Madam”.

„Doamnelor, nu lăsaţi pe nimeni să vă spună vreodată că aţi trecut de prima tinereţe. Tuturor acelor copii, băieţi şi fete, care arată ca mine şi care ne privesc în această seară, le spun că acest premiu este o sursă de speranţă şi de posibilităţi”, a declarat Michelle Yeoh pe scena galei Oscar 2023.

Brendan Fraser a câştigat premiul Oscar pentru cel mai bun actor în rol principal datorită interpretării unui bărbat gay diagnosticat cu obezitate morbidă, care încearcă să reia legătura cu fiica lui înstrăinată în filmul „The Whale”. Brendan Fraser, odinioară un star de prim rang la Hollywood, cunoscut pentru filme mai degrabă populare, precum „George of the Jungle” şi „The Mummy”, a petrecut ultimul deceniu rămânând departe de luminile reflectoarelor, din cauza unor probleme de sănătate şi familiale. Victoria sa de duminică seară reprezintă o revenire remarcabilă.

„Mi-am început cariera în această industrie în urmă cu 30 de ani şi succesul cu siguranţă că nu a fost uşor pentru mine, dar era ceva pe care nu l-am apreciat în acea vreme, până când a dispărut”, a declarat Brendan Fraser, vorbind despre perioada mai puţin fastă din cariera sa recentă. Actorul i-a mulţumit apoi regizorului filmului „The Whale”, Darren Aronofsky: „Mulţumesc că mi-ai aruncat un colac de salvare şi că m-ai adus înapoi la bordul navei”.

Ke Huy Quan a câştigat Oscarul pentru cel mai bun actor în rol secundar datorită interpretării soţului protagonistei din „Everything Everywhere All at Once”. Fostul copil-minune de la Hollywood, născut în Vietnam, a jucat în filme precum „Indiana Jones and the Temple of Doom” şi „The Goonies”, însă a renunţat la actorie în urmă cu câţiva ani, din cauza lipsei de oportunităţi la Hollywood pentru actorii asiatici.

„Călătoria mea a început pe o barcă. Am petrecut un an într-o tabără pentru refugiaţi şi, cumva, am ajuns pe cea mai mare scenă de la Hollywood. Se spune că poveşti precum aceasta se petrec doar în filme. Nu-mi vine să cred că mi se întâmplă chiar mie. Acesta este visul american”, a declarat el pe scena galei Oscar 2023.

Jamie Lee Curtis, o veterană a industriei filmului, cunoscută din producţii de mare succes, precum „Halloween”, şi totodată fiica unor legende de la Hollywood, Tony Curtis şi Janet Lee, a câştigat premiul Oscar pentru cea mai bună actriţă în rol secundar datorită interpretării unei agente a fiscului american în „Everything Everywhere All at Once”.

„Dedic acest premiu tuturor oamenilor care au susţinut genul de filme pe care le-am făcut în toţi aceşti ani. Mama mea şi tatăl meu au fost amândoi nominalizaţi la Oscar, în diverse categorii. Eu tocmai am câştigat un Oscar”, a declarat celebra actriţă americană, vizibil emoţionată.

Filmul „All Quiet on the Western Front”, o nouă adaptare a romanului omonim publicat de Eric Maria Remarque despre viaţa petrecută în tranşee de soldaţii germani în timpul Primului Război Mondial, a câştigat duminică seară patru premii Oscar, inclusiv premiul pentru cel mai bun lungmetraj internaţional. Aceeaşi peliculă, care denunţă violenţele şi absurditatea războiului, s-a impus şi la categoriile „cea mai bună coloană sonoră”, „cea mai bună scenografie” şi „cea mai bună imagine”.

Printre ceilalţi câştigători importanţi s-au numărat filmele „Pinocchio”, regizat de Guillermo del Toro”, care s-a impus la categoria „cel mai bun lungmetraj animat”, şi „Women Talking”, care a câştigat premiul Oscar pentru cel mai bun scenariu adaptat (Sarah Polley).

Superproducţiile „Avatar: The Way of Water” şi „Top Gun: Maverick” au fost recompensate la categoriile „cele mai bune efecte vizuale”, respectiv „cel mai bun sunet”.

„Navalny”, un film despre liderul opoziţiei ruse Alexei Navalny, a câştigat premiul Oscar pentru cel mai bun lungmetraj documentar. Yulia Navalny, soţia politicianului rus – aflat în prezent la închisoare -, a urcat pe scena galei Oscar şi a susţinut un scurt discurs prin care s-a adresat soţului ei, criticându-l totodată pe Vladimir Putin: „Visez la ziua în care vei fi liber şi în care ţara noastră va fi liberă”.

Jimmy Kimmel, care a prezentat gala Oscar pentru a treia oară, a întreţinut o atmosferă degajată. Celebrul prezentator TV american a coborât pe scena de la Dolby Theatre din Los Angeles cu ajutorul unei paraşute – trimitere evidentă la filmul „Top Gun: Maverick”, căruia i-a mulţumit pentru că a salvat industria de la Hollywood în vara anului trecut, făcându-i pe spectatori să revină în cinematografe după perioada dificilă cauzată de pandemia de coronavirus.

În semn de omagiu adus aceluiaşi film, două avioane de vânătoare au survolat la mică înălţime clădirea în care s-a desfăşurat evenimentul, cu puţin timp înainte de începerea acestuia.

Jimmy Kimmel nu a uitat nici momentul şocant petrecut pe scena galei din 2022, când Will Smith l-a pălmuit pe prezentatorul show-ului, Chris Rock, pentru o glumă despre coafura soţiei sale, Jada Pinkett Smith (care suferă de alopecie, o afecţiune ce cauzează căderea părului).

„Dacă cineva din această sală comite un act de violenţă în orice moment al show-ului, va primi Oscarul pentru cel mai bun actor şi va avea voie să rostească un discurs de mulţumire lung de 19 minute”, a glumit Jimmy Kimmel.

„Dacă ceva neaşteptat sau violent se petrece în timpul ceremoniei, să faceţi exact ce aţi făcut şi anul trecut – adică nimic. Să staţi acolo în scaune şi să nu faceţi nimic. Poate chiar să-i oferiţi atacatorului o îmbrăţişare”, a continuat prezentatorul galei în discursul său introductiv. AGERPRES

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Cât este salariul mediu net în România. A crescut dar nu a putut ține pasul cu inflația

Publicat

Publicitate

Cât este salariul mediu net în România: Acest indicator a ajuns la finalul anului trecut la 5.914 lei. A crescut față de anul precedent, dar nu a reușit să țină pasul cu inflația. 

Câştigul salarial mediu net a fost în creştere cu 299 lei, adică +5,3% față de luna noiembrie 2025, arată datele Institutului Național de Statistică, citate de Economedia.

La o rată a inflației de 9.7%, românii care încasează un salariu mediu au pierdut 4,8% din puterea de cumpărare  4,8%.

În luna decembrie 2025, câştigul salarial mediu brut a fost 9.868 lei, cu 497 lei (+5,3%) mai mare decât cel înregistrat în luna noiembrie 2025.

Câştigul salarial mediu net a fost 5.914 lei, în creştere cu 299 lei (+5,3%) față de luna noiembrie 2025.

Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale (13012 lei) și în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (12588 lei).

Publicitate

Cele mai mici salarii sunt cele ale oamenilor care lucrează în hoteluri şi restaurante (3557 lei) și în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (3581 lei).

     

Citeste mai mult

Eveniment

Prima lună în care profesorii cu salarii mai mari de 6.000 de lei nu mai iau indemnizația de hrană

Publicat

Publicitate

Prima lună în care profesorii cu salarii mai mari de 6.000 de lei nu mai iau indemnizația de hrană: vineri, 13 februarie, se dau salariile în învățământ. 

De regulă, aceștia iau salariile în ziua de 14 a lunii, doar că 14 februarie pică sâmbăta, așa că vineri, 13 februarie, este zi de salariu, scrie Edupedu.ro.

Este prima lună în care doar profesorii și angajații din învățământ cu salarii de 6.000 lei net sau mai mici, mai primesc indemnizație de hrană.

Reglementarea apare într-un ordin publicat în Monitorul Oficial în 6 februarie 2026.

Prevederea se pune în aplicare începând cu plata drepturilor salariale aferente lunii ianuarie 2026, adică începând cu salariile pe care le primesc profesorii în luna februarie.

Publicitate
Citeste mai mult

Administratie

Premierul Ilie Bolojan: Recesiunea tehnică este prețul tranziției către o economie solidă, nu o criză

Publicat

Publicitate

Premierul Ilie Bolojan transmite că recesiunea tehnică temporară face parte din costul anticipat al tranziției către o economie solidă.

România nu traversează ‘o criză’, ci o perioadă de corecție economică ‘necesară pentru a avea o economie mai stabilă și mai puternică’, a scris prim-ministrul, vineri, pe Facebook.

Precizările vin în contextul în care, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică, economia României a crescut cu 0,6% în 2025, însă a încheiat anul în recesiune tehnică, după ce Produsul intern brut (PIB) a fost mai mic cu 1,9% în trimestrul IV comparativ cu trimestrul III din 2025. Acesta este al doilea trimestru consecutiv de scădere.

‘Creșterea economică a României în 2025 a fost de 0,6%, în condițiile schimbării rapide, în numai 6 luni, a modelului economic care ne-a dus cu spatele la zid. Am început trecerea de la un model bazat pe deficit și consum, aparent generator de prosperitate, dar în fapt distrugător, la un model bazat pe investiții, productivitate, export și disciplină bugetară. Recesiunea tehnică temporară face parte din costul anticipat și inevitabil al acestei tranziții, care ne va duce, în final, la o economie solidă, o creștere sănătoasă și prosperitate reală, pe baza a ceea ce producem, nu prin împrumuturi tot mai multe și tot mai scumpe’, transmite Bolojan.

El analizează comparativ anii 2024 și 2025, menționând că în 2024 a existat un deficit bugetar ‘ridicat’, de aproape 8-9% din PIB. De asemenea, s-a înregistrat un deficit extern ‘semnificativ’, de 8,2% din PIB, dar cu o creștere economică reală ‘modestă’, sub 1%.

Publicitate

‘În mod normal, un asemenea stimul fiscal ar fi trebuit să genereze o creștere mult mai puternică. Acest lucru nu s-a întâmplat. Mai mult, în prima parte a anului 2024 a fost, potrivit INS, recesiune tehnică, cu scăderi de 0,4% în primele două trimestre ale anului. De ce? Pentru că o parte importantă a banilor cheltuiți în 2024 a fost orientată către consum curent, cheltuieli rigide și compensarea unor presiuni sociale și inflaționiste, nu către dezvoltarea reală a economiei’, explică Bolojan.

Potrivit acestuia, în anul 2024 consumul puternic a venit din ‘tot mai multe’ importuri, iar inflația ridicată a absorbit o parte importantă din acest impuls fiscal puternic.

‘Cu alte cuvinte, în 2024 am cheltuit mult, dar am crescut puțin. Părea că situația este favorabilă, dar dezechilibrele economice se accentuau’, adaugă premierul.

În schimb, în iulie 2025, contextul s-a schimbat ‘fundamental’, deoarece a început redresarea, precizează Bolojan.

‘Am realizat o corecție de aproximativ 1% din PIB, un efort semnificativ care a generat costuri sociale și nemulțumiri. Aș fi vrut să existe o cale de a le evita. Teoretic, o asemenea ajustare ar fi trebuit să genereze o frânare accentuată a economiei. Totuși, datele arată că, în 2025, creșterea economică rămâne în jur de 0,6%’, scrie premierul.

Astfel, în 2024 a existat un stimul fiscal mare, cu impact economic redus și cu acumulare de dezechilibre interne și externe. În 2025 s-au luat măsuri de disciplină fiscală, dar s-a înregistrat o creștere similară, ‘susținută de investiții reale și factori structurali’, precizează premierul.

‘Acest lucru arată că problema fundamentală nu a fost lipsa banilor, ci modul în care au fost utilizați. Dar consolidarea fiscală nu este un scop în sine. Este o condiție esențială pentru stabilitate, credibilitate și dezvoltare sustenabilă. Această tranziție presupune, temporar, o perioadă de contracție economică. Este un cost necesar pentru a construi o economie mai solidă și mai competitivă. Nu traversăm o criză. Traversăm o perioadă de corecție economică necesară pentru a avea o economie mai stabilă și mai puternică, care să aducă prosperitate pe termen lung’, se mai arată în postare. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

MAI va monitoriza presa și rețelele sociale pentru a combate informațiile false despre buletinul electronic

Publicat

Publicitate

Ministerul Afacerilor Interne alocă 2,29 milioane de lei pentru servicii de monitorizare a presei și a rețelelor sociale, cu scopul de a urmări modul în care se discută în spațiul public implementarea cărții electronice de identitate.

Practic, acest sistem nu presupune un simplu abonament la o agenție de știri, ci un sistem software și hardware de tip „Media Intelligence”, care să îndeplinească mai multe funcții, potrivit economedia.ro.

Printre acestea se numără înregistrarea și arhivarea emisiunilor radio și TV în care este discutat buletinul electronic.

Astfel, MAI dorește să păstreze în format audio/video toate intervențiile publice pe această temă, pentru a putea analiza discursul în timp real.

Monitorizarea mediului online

De asemenea, sistemul va include monitorizarea mediului online, ceea ce presupune analizarea site-urilor de știri, a blogurilor și a rețelelor sociale pentru identificarea unor termeni-cheie legați de proiect, precum „buletin electronic”, „cip” sau „semnătură digitală”.

Potrivit caietului de sarcini analizat de economedia.ro, platforma trebuie să asigure și o funcție de analiză a sentimentului, capabilă să indice dacă percepția publică asupra subiectului este favorabilă, neutră sau negativă.

Publicitate

Scopul proiectului: creșterea numărului de buletine electronice emise

Scopul proiectului este de a sprijini și accelera adoptarea Cărții Electronice de Identitate (CEI) în România.

MAI vrea să identifice în timp real informațiile false care devin virale, pentru a putea reacționa rapid cu dezmințiri oficiale și campanii de informare direcționate.

De exemplu, dacă apar temeri legate de „stocarea amprentelor”, instituția ar putea aloca buget pentru materiale care explică securitatea datelor biometrice.

Prin acest sistem, Ministerul de Interne urmărește să combată răspândirea informațiilor negative despre buletinul electronic și să își adapteze comunicarea pentru a accelera adoptarea cărții electronice de identitate.

În prezent, mai puțin de 5% dintre români dețin acest document. 

România și-a asumat (prin PNRR) ca până la sfârșitul lui 2026 să emită aproximativ 5 milioane de buletine electronice.

Pentru a realiza acest lucru, ar fi nevoie de un ritm de peste 150.000-200.000 de documente eliberate lunar la nivel național, însă acest lucru nu se întâmplă momentan, deoarece populația este neîncrezătoare cu privire la această schimbare.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending