Avva Moise Arapul sau Moise Etiopianul sau Moise cel din tâlhari, a fost unul din marii Părinți ai pustiei Egiptului la sfârșitul secolului al IV-lea și începutul secolului ai V-lea.

A fost contemporan cu sfântul Arsenie cel Mare (prăznuit la 8 mai). A murit ca mucenic în anul 407, când tribul berberic al mazakinilor (Libia) a distrus Schetia. Cuviosul Moise era etiopian de neam și s-a născut anul 330. A fost în tinerețe sclavul unui magistrat, dar acesta l-a alungat pentru multele răutăți pe care le făcea, așa că a devenit un tâlhar de temut.

Acesta în cele din urmă, venind întru umilință, din oarecare primejdie, s-a pocăit și s-a dus la Schetia, în pustia Egiptului, unde a fost primit de avva Isidor preotului Schitului și de avva Macarie cel Mare (prăznuit la 19 ianuarie), care l-au catehizat (că era păgân), l-au botezat și l-au învățat viața călugărească. Intrând în viața monahală, cuviosul Moise s-a nevoit foarte mult, cu rugăciune și post, în lupte duhovnicești. Fiind puternic chinuit de diavol, care încerca să îl ispitească cu patimile sale dinainte – mâncarea, băutura prea multă și curvia. I-a mărturisit toate luptele sale avvei Isidor, care l-a mângâiat, spunându-i ca toți cei nou intrați în viața monahală sufereau astfel de ispite de la cel rău și arătându-i cum să se împotrivească ispitelor.

Se spune despre avea Moise că noaptea, când bătrânii dormeau, trecea pe la chiliile lor și le umplea cu apă, pe care o lua de la un izvor aflat la mare depărtare.

După mulți ani de lupte duhovnicești, din pizmă, diavolul l-a lovit, făcându-i o rană la picior, rană de pe urma căreia a suferit mult și a căzut la pat. Când a priceput că această suferință îi venise de la cel rău, și-a înmulțit nevoințele și și-a înăsprit posturile, până când trupul său a ajuns cu totul uscat. Dumnezeu, făcându-i răbdarea, l-a vindecat și i-a ridicat suferința, iar cuviosul s-a umplut de harul Duhului Sfânt.

După o vreme, a devenit părintele și povățuitorul duhovnicesc a peste 500 de frați, care l-au ales să fie hirotonit preot. Când a venit înaintea Patriarhului ca să fie hirotonit, acesta, voind să îl încerce, a pus clericii să îl alunge din altar, zicându-i: „Arapule, ieși afară!”. Cuviosul a ieșit afară, ascultător, iar clericii pe care patriarhul îi trimisese după el ca să asculte ce va spune l-au auzit mustrându-se pe sine și zicând: „Câine, bine ţi-a făcut! Bine ţi-a făcut, trup negru! Dacă nu eşti vrednic, cum îndrăzneşti a intra în altar? Nu eşti om, şi pentru ce te duci la oameni, care sunt slujitorii lui Dumnezeu?”. Clericii au spus toate acestea patriarhului, care l-a chemat înapoi și l-a hirotonit în treapta preoții, zicând: „Moise s-a făcut de acum cu totul alb!”.

Într-o zi, avva Moise s-a dus împreună cu mai mulți bătrâni la sfântul Macarie cel Mare, care le-a zis: „Văd între voi pe unul care va primi cununa muceniciei”. Sfântul Moise a răspuns că era probabil vorba despre el, citând cuvintele Scripturii, că „Cel ce scoate sabia, de sabie va pieri” (Matei 26, 52). După ce s-au întors la mănăstire, la scurtă vreme au năvălit berberii. Cuviosul le-a spus fraților că aceia care voiau să scape, să scape cu fuga, însă el avea să rămână, căci aștepta demult această zi. Berberii au pătruns în mănăstire și l-au ucis, dimpreună cu șapte alți frați. Unul din aceștia, care se ascunsese, a văzut coborându-se deasupra fraților uciși șapte cununi, iar deasupra lui stătea o cunună care îl aștepta; ieșind atunci afară, a fost prins și el și ucis de berberi. Moaștele sale se află în Mănăstirea Maicii Domnului din El-Baramous în Egipt.

Rugăciune către Sf Moise Arapul, pentru vindecare de patima băuturii:

Mare este puterea pocăinței! Nemăsurata este puterea lui Dumnezeu! Sfinte  cuvioase Moise, dintâi ai fost tâlhar, însă apoi te-ai îngrozit de păcatele tale, ai dobândit frângere de inimă pentru ele și întru pocăință ai intrat în cinul monahicesc, și astfel, întru mare plângere pentru fărădelegile tale de mai înainte și întru ostenicioasele nevoințe ale postirii și rugăciunii ai petrecut zilele tale până la sfârșit, și te-ai învrednicit prin harul lui Hristos de iertare și de darul facerii de minuni. O, Cuvioase, care de la păcate grele ai ajuns la fapte bune preaminunate! Ajută și robilor lui Dumnezeu care sunt trași la pierzare, prin vătămarea sufletului nemuritor și a trupului, care este biserica Duhului Sfânt, de întrebuințarea fără de măsura a băuturii, dar care se roagă ție. Pleacă spre dânșii privirea ta cea milostivă și nu-i trece cu vederea, ci ia aminte la dânșii, care la tine aleargă. Roagă, Sfinte Moise, pe Stăpânul Hristos, ca El, Cel Milostiv, să nu-i lepede pe dânşii, neputincioşii şi nefericiţii, pe care a pus stăpânire patima băuturii, şi să nu se bucure diavolul de pierzarea lor, fiindcă toţi, ca zidiri ale lui Dumnezeu, am fost răscumpăraţi prin Preacuratul Sânge al Fiului Lui. Auzi deci, Cuvioase Moise, rugăciunea lor şi a noastră. Goneşte de la dânșii pe diavolul, dăruiește-le putere să-şi biruie patima, adu-i pe calea binelui, slobozeşte-i din robia beţiei, izbăveşte-i din pierzarea băutului fără măsură, ca înnoindu-se întru trezvie duhovnicească şi întru minte luminată să îndrăgească toată înfrânarea şi buna credinţă şi veşnic să proslăvească pe Dumnezeu Cel Atotbun, Care pururea mântuieşte zidirea Sa, Căruia se cuvine slava, cinstea şi închinăciunea în vecii vecilor. Amin.

Autoritățile din Botoșani au desfășurat astăzi o amplă acțiune de inspecție și control pentru prevenirea și combaterea faptelor ilegale din domeniul piscicol. La verificări au participat echipe mixte din partea Gărzii de Mediu Botoșani, Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură – Serviciul Regional Moldova și Inspectoratului de Jandarmi Județean Botoșani.

Acțiunile s-au derulat în cadrul Ariei de protecție specială avifaunistică ROSPA0110 Acumulările Rogojești–Bucecea, zonă protejată conform rețelei Natura 2000. Regulamentul acesteia interzice circulația ambarcațiunilor în habitatele acvatice, pescuitul sportiv din barcă și utilizarea ambarcațiunilor cu motor. Pescuitul este permis doar de pe maluri.

În urma verificărilor, Garda de Mediu Botoșani a aplicat trei sancțiuni contravenționale, conform OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, pentru nerespectarea prevederilor regulamentului ariei protejate. Totodată, reprezentanții ANPA și IJJ Botoșani au constatat șapte contravenții, sancționate potrivit Legii 176/2024 a pescuitului și protecției resursei acvatice vii.

Printre abaterile depistate s-au numărat: pescuitul fără licență, autorizație sau permis; pescuitul în perioada de prohibiție sau în zone interzise;  folosirea uneltelor sau metodelor interzise; alte acțiuni ilegale ce produc daune peștilor și altor viețuitoare acvatice.

Autoritățile reamintesc că aceste practici constituie braconaj piscicol și se sancționează conform legislației în vigoare, scopul controalelor fiind protejarea biodiversității și a echilibrului natural din habitatele acvatice.

Pachetul 2 de măsuri fiscale va fi împărțit în cinci pachete mai mici, iar Guvernul își va asuma răspunderea pe fiecare în parte, pentru a evita riscul să fie picate de CCR, informează alba24.ro. 

„S-a decis astăzi în grupul de lucru de la Guvern să mergem pe cinci pachete separate. Există și precedent, pe vremea domnului Boc a mai fost un moment în care s-a mers în Parlament cu două proiecte separate.

Mergem cu toate cinci împreună. Este mai coerent legislativ.

Asta înlătură pericolul unei decizii proaste în cazul unei verificări de neconstituționalitate”, a explicat ministrul Apărăii, Ionuț Moșteanu, la Digi24.

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Ştefan Cazimir, în „România literară” nr. 21 din 2020, face o tipologie în care încadrează purtătorul unei măşti: „1. îl identifică – îi asigură un loc în sânul acesteia; 2. îl simplifică – îl eliberează de trăsăturile accidentale, îl reduce la esenţă; 3. îl amplifică – sporeşte forţa de comunicare a purtătorului”;

Daniela Micu, în „Ramuri” nr. 4 din 2020, prezintă cartea „Din Moldova. Tablori şi schiţe din 1850” de Wilhelm de Kotzebue, autor rus de origine germană, diplomat de carieră. Petrecând 11 ani pe teritoriul Moldovei a rezultat cartea amintită. Făcând şi o analiză a vieţii mănăstireşti, diplomatul amintit identifică următoarele clase de maici: „1. clasa celor care s-au călugărit din vocaţie; 2. categoria femeilor din clase sociale inferioare, care intră în mănăstire pentru a scăpa de viaţa de acasă; 3. fetele de familii bune, care nu aveau o avere suficient de mare spre a asigura şi viitorul băieţilor”;

Sintagme, termeni, concepte: Pavel Câmpeanu: „absenteism şi abstenţionism”; Radu Cosaşu: „sexagenari şi sexageraţi”; Bartolomeu Anania: „sărutarea care acoperă trădarea”; Teodor Borz: „liniştea dintre consoane”; Mihai Gălăţanu: „fericit, şi creştin, şi feeric”; Wilhelm de Kotzebue: „zidul înnegrit al imaginaţiei”;

Am în biblioteca personală prima antologie de epigrame apărută în România. E vorba de „Epigramiştii noştri” (tipografia Marin S. Niculescu, Bucureşti, 1914) şi are ca antologator pe Sofronie Ivanovici. În cuvântul înainte, intitulat „Câteva cuvinte asupra epigramei”, este redat un epitaf care mi-a plăcut foarte mult: „În această groapă / Zace un sicriu, / În sicriu un popă / Şi-n popă rachiu.”. Consemnează Sofronie Ivanovici despre acest epitaf: „Se pare că în literatura noastră populară, de la o vreme au început să apară şi epigramişti, căci există un epitaf din cele mai caustice, care de vreo 20 de ani circulă din gură în gură, fără să se fi aflat până astăzi cui anume aparţine.”;

Cristian Pătrăşconiu, în „România literară” nr. 21 din 22 mai 2020, publică un interviu cu scriitoarea Isabel Allende, născută în Chile. Reţinem câteva idei: 1. „nu ştim niciodată cât de puternici suntem până nu suntem puşi în faţa unor teste”; 2. „nu este sănătos să fii în prizonieratul nostalgiei, să trăim în trecut”; 3. „există tot felul de iubiri, de la iubirea pasională, romantică, la iubirea faţă de dreptate sau pentru alte cauze”; 4. „îmi este greu să scriu despre o relaţie abuzivă”; 5. „nu am nevoie de răbdare pentru a scrie. Am nevoie de pasiune”; 6. „refugiaţii şi oamenii aflaţi în exil se simt adesea sfâşiaţi în interiorul lor”; 7. „pentru un scriitor de ficţiune, imaginaţia este esenţială, dar şi empatia”;

Anton Jureble, în “România literară” nr. 21 din 2020, publică poezia “Un psalm al resemnării”: “Tatăl nostrum care eşti unde eşti, / Dacă mă uzi, ascultă-mă! /şi dacă mă priveşti, vede-mă! / dacă mă iubeşti, iubeşte-mă! / şi dacă mă ocroteşti, apără-mă! / dacă mă ierţi, iartă-mă! / şi nu îţi cer decât atât: / fă în aşa fel încât să nu mă uiţi. / nu cer mai mult, că e prea mult.”;

Toma Grigorie, în „Ramuri” nr. 4 din 2020, reţine, într-o recenzie, câteva aprecieri ale lui Arghezi pentru Eminescu: 1. „Mă numesc unul dintre oamenii în viaţă care l-a văzut pe Eminescu. (…) L-am zărit pe Calea Victoriei. Trecea prin public un om grăbit, fără să ocolească, impetuos”; 2. „Numeroase au fost moliile şi numeroşi gândacii care au căutat în Eminescu o pricină de celebritate şi s-au pudrat pe aripi şi pe labe cu polen din tezaurul lui”; 3. „Într-un fel, Eminescu e sfântul preacurat al ghiersului românesc. Din tumultul dramatic al vieţii lui s-a ales un Crucificat (…)Fiind foarte român, Eminescu e universal”;

Cristian Pătrăşconiu, în „Ramuri” nr. 4 din 2020, publică un interviu cu Martin S. Martin, chirurg de origine română care activează în SUA. Firul roşu al interviului îl reprezintă educaţia în Statele Unite. Reţin: 1. „rezultatele şcolare nu sunt bune: doar 46,7% dintre elevii din clasele 3 – 8 din New York City au note de trecere la limba engleză şi doar 42% la matematică”; 2. „sistemul şcolar al oraşului Baltimore se clasează pe locul trei pe ţară la cheltuielile anuale pe elev, cu 14848 dolari. Cu toate acestea, 13 şcoli din oraş au raportat procentul de zero la notele de trecere la matematică ale elevilor de clasele 5-8”; 3. „elevii americani din clasele 4-8 se clasează pe locul 24 la ştiinţe, locul 30 la citit şi locul 38 la matematică. Pe primele locuri sunt elevii din Singapore, Hong Kong, Japonia, Estonia, Canada, Finlanda şi Taiwan”; 4. „în şcolile publice nu se pune accent pe ceea ce noi numim cultură generală”; 5. „eliminarea educaţiei religioase din programul şcolar, numai pe motivul că şcolile publice aparţin statului, deci biserica trebuie exclusă din ele, e greşită. Eliminând religia din programa şcolară s-a micşorat mult puterea de educaţie morală a elevilor”;

Mircea Arman, în „Tribuna” nr. 424 din mai 2020, defineşte mania creatoare ca fiind „arta de a vedea cu duhul”. Continuă Mircea Arman: „Platon arăta că există patru forme de manifestare a acestui dar divin: 1. mania poetică ( cea influenţată de Apollo); 2. mania rituală (influenţată de Dionysos); 3. mania poetică (cea influenţată de Muze); 4. mania erotică (influenţată de Afrodita şi Eros). Iată cum descrie chiar filosoful grec această nebunie divină: „Şi urmând drumul pas cu pas, ei izbândesc, ei izbândesc, prin proprie strădanie, să afle firea zeului de care sunt legaţi, pentru că nevoia îi împinge să-şi ţină privirea îndreptată, fără abatere, spre el.”;

Umberto Eco în „Şase plimbări prin pădurea narativă”: „Un text este o maşină leneşă care îi cere cititorului o vie colaborare”;

Scriitorul belgian Marcel Moreau învăţându-ne cum să-l abordăm pe Nietzsche: „Filozofia lui atât de limpede, de heliolatră, ne vorbeşte, totuşi, despre obscuritatea omenească, despre lunga noapte a omului. Ne învaţă că albul se smulge negrului, soarele umbrei. Pentru scriitor, Nietzsche trebuie să rămână un exemplu, nu să devină un maestru”;

Redau aici, din „Tribuna” nr. 424 din mai 2020, un poem extraordinar prin modul de alegere a imaginilor în exprimarea adevărului. Poemul se intitulează „Un portofel cu ceva mărunţiş în el” şi aparţine poetului Adrian Suciu: „Viaţa asta e o adăpătoare pentru flămânzi. / Simfonie pentru surzi. Morfină pentru cadavre. / Supravieţuieşti unui lung şir de morţi. Priveşti / pozele lor, care se tot înmulţesc / şi ştii exact cine eşti, de unde vii şi încotro mergi. // Marile iubiri pe care le cântă poeţii / sunt focuri de paie şi cerul / doar un portofel cu ceva mărunţiş în el.”;