Connect with us

Actualitate

Legea specială pentru funcţionarea Poliţiei Militare, aprobată de Guvern. Noi atribuții și tipuri de misiuni

Publicat

Publicitate

Legea specială pentru organizarea şi funcţionarea Poliţiei Militare a fost aprobată de Guvern. Aceasta este menită să asigure un nivel de interoperabilitate cât mai ridicat la nivelul NATO, a anunţat purtătorul de cuvânt al Executivului, Dan Cărbunaru.

„Guvernul a aprobat proiectul de lege privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Militare, un act normativ iniţiat de Ministerul Apărării Naţionale. O nouă abordare de întrebuinţare a Poliţiei Militare în Armata României care include atribuţii de organizare şi funcţionare a Poliţiei Militare, o lege specială nouă, menită să asigure un nivel de interoperabilitate cât mai ridicat la nivelul NATO”, a declarat Dan Cărbunaru, miercuri, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria.

Atribuțiile Poliției Militare
Potrivit unui comunicat al MApN referitor la proiect, jurisdicţia poliţiei militare va fi aplicabilă numai asupra personalului Ministerului Apărării Naţionale aflat în obiectivele militare sau în zonele militare restricţionate, la bordul navelor sau aeronavelor, precum şi pentru protecţia instituţiei militare şi securitatea personalului şi a bunurilor acesteia.

Atribuţiile poliţiei militare sunt stabilite în principal în următoarele domenii:

respectarea şi menţinerea ordinii interioare şi a disciplinei militare de către personalul MApN, precum şi de către personalul militar străin participant la activităţi pe teritoriul naţional conform acordurilor şi protocoalelor semnate la nivel de stat
sprijinul manevrei şi mobilităţii, al controlului şi îndrumării circulaţiei autovehiculelor şi coloanelor militare
asigurarea protecţiei personalului armatei, a securităţii obiectivelor militare şi a zonelor militare restricţionate din responsabilitatea Ministerului Apărării Naţionale, pe timp de pace
cercetarea infracţiunilor săvârşite de personalul militar din Ministerul Apărării Naţionale, prin stabilirea atribuţiilor ofiţerilor care vor îndeplini, în cadrul parchetelor militare, sub conducerea şi coordonarea procurorilor militari, activităţi specifice organelor de cercetare penală speciale.
Misiuni în afara granițelor
Pe timpul participării la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, în baza angajamentelor internaţionale asumate de România şi a mandatului naţional, structurile de poliţie militară ale Armatei României vor putea executa misiuni în cadrul acţiunilor de prevenire a conflictelor şi gestionării situaţiilor de criză în teatrele de operaţii respective.

MApN mai precizează că, potrivit proiectului de act normativ înaintat Parlamentului, pe timpul stării de urgenţă, Poliţia Militară va continua să îndeplinească misiunile şi să exercite atribuţiile specifice de pe timp de pace, iar, numai la solicitare, va putea îndeplini misiuni în sprijinul structurilor Ministerului Afacerilor Interne, conform legislaţiei în vigoare.

Publicitate

Potrivit notei de fundametare a proiectului, ”iniţierea unei noi abordări conceptuale asupra locului şi rolului corpului poliţiştilor militari din Armata României este dictată în principal de efortul de a obţine un nivel de interoperabilitate cât mai ridicat cu structurile altor forţe armate în cadrul misiunilor şi operaţiilor militare şi de a răspunde la îndeplinirea obligaţiilor asumate prin convenţiile internaţionale la care România este parte.

În definirea misiunilor unităţilor de poliţie militară, trebuie plecat de la locul şi rolul acesteia în structura armatei. În acest scop poliţia militară trebuie prin pregătirea specifică, formele şi procedeele de acţiune, să atingă nivelul de profesionalism şi dotare al structurilor similare din armatele ţărilor membre NATO”.

sursă: Agerpres

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Economie

Cu cât se scumpește factura la energie electrică de la 1 ianuarie, odată cu aplicarea noii taxe de cogenerare

Publicat

Publicitate

Facturile la curent și costurile pentru încălzire vor crește de la 1 ianuarie 2026, odată cu introducerea noii taxe de cogenerare. Deși suma pare mică la prima vedere, efectele se vor vedea imediat în bugetul familiilor. Dar ce este această taxă și de ce a fost introdusă?

Taxa de cogenerare are rolul de a sprijini centralele care pot produce, în același timp, energie electrică și termică — o tehnologie mai eficientă decât sistemele tradiționale. Ideea inițială a fost ca populația să plătească o contribuție redusă, urmând ca eficiența acestor centrale să ducă, în timp, la facturi mai mici, relatează mediafax.ro.

La nivel european, o directivă din 2011 propunea crearea unui fond special alimentat direct de consumatori, destinat construirii acestor centrale moderne. În România, însă, banii colectați, aproximativ 3 miliarde de euro în 14 ani, au fost folosiți exclusiv pentru subvenționarea energiei termice, fără investiții în infrastructură.

Cum va fi majorată taxa de cogenerare

Începând cu 1 noiembrie 2025, taxa de cogenerare va urca la 0,0136 lei/kWh. Acest lucru înseamnă o creștere de 62% față de nivelul actual. Potrivit expertului în energie Dumitru Chisăliță, impactul direct asupra facturilor de electricitate va fi de aproximativ 0,5%, un procent relativ mic raportat la costul total, scrie cotidianul Gândul.

Totuși, această modificare se va resimți în două moduri:

  • Direct, prin scumpirea curentului electric;
  • Indirect, prin creșterea prețului energiei termice, care depinde de această contribuție.

Estimări pentru iarna 2025–2026

Pentru București, se anticipează următoarele creșteri lunare:

Publicitate
  • Aproximativ 20 lei pentru o garsonieră;
  • Până la 54 lei pentru un apartament cu patru camere.

La nivel național, factura la energie electrică ar putea fi mai mare cu până la 5%, exclusiv ca urmare a ajustării taxei. Impactul se va vedea în factura emisă pentru consumul din noiembrie 2025, plătită în ianuarie 2026. Acest lucru înseamnă că majorarea va fi resimțită chiar la început de an.

Tot din 1 noiembrie 2025, pentru energia termică se aplică un TVA redus de 11%. Acest lucru va fi valabil până la 31 martie 2026. Măsura va atenua parțial costurile pentru consumatori, însă nu poate anula complet efectele creșterii taxei de cogenerare.  Astfel, aceasta rămâne un factor important în valoarea prețului final.

Citeste mai mult

Educație

Cifre absolut șocante: Reforma lui Bolojan a lăsat fără burse aproape 400.000 de copii din România

Publicat

Publicitate

Numărul burselor de merit și al burselor sociale a scăzut semnificativ la începutul acestui an școlar. Noile criterii de acordare și măsurile de reducere a cheltuielilor impuse de Guvernul Bolojan au lăsat peste 300.000 de elevi fără sprijin financiar din partea statului. Potrivit unei analize edupedu.ro, în primele două luni ale anului școlar 2025-2026, mai bine de 345.500 de elevi au pierdut dreptul la bursă, în comparație cu perioada similară a anului trecut, relatrează alba24.ro.

Economia realizată la buget ul de stat este de peste 110 milioane de lei în fiecare lună luată în calcul, potrivit sursei citate.

Cele mai mari reduceri sunt înregistrate la categoria burselor de merit, urmată de bursele sociale. Bursele de reziliență, dar și bursele de excelență olimpică dispar aproape complet.

Mai puține burse de merit

Noile criterii de acordare a acestui tip de burse prevăd prag de 15% dintre elevii din fiecare clasă, până la media 9. Anterior, regula era 30% dintre elevii din clasă, până la media 9.50.

Potrivit analizei Edupedu, numărul burselor de merit a scăzut după cum urmează:

  • septembrie, scădere cu 42% de la 284.917 în septembrie 2024 la 163.274 în septembrie 2025
  • octombrie, scădere cu 41% (-114.445), de la 277.584 în octombrie 2024 la 163.139 în octombrie 2025
    • economie la bugetul de stat octombrie: 48 milioane de lei (de la 106,4 milioane de lei în octombrie 2024 la 58,4 milioane lei în octombrie 2025)

Bursele sociale

Potrivit sursei citate, din categoria beneficiarilor de burse sociale au fost eliminați elevii din familii monoparentale, iar pensia alimentară a intrat ca venit impozabil.

Publicitate
  • septembrie: scădere de 7,4% (-61.153)- septembrie 2024: 832.423 beneficiari/ septembrie 2025: 771.270 beneficiari
  • octombrie: scădere de 8,89% (-74.254) – octombrie 2024: 835.026 beneficiari/ octombrie 2025: 760.772 beneficiari
    • economie la bugetul de stat octombrie: 21,3 milioane de lei, de la 249,4 milioane la 228,1 milioane de lei (2024/2025),

Alte reduceri

Nu se mai acordă burse de reziliență (erau 153.971 de beneficiari) și burse pentru excelență olimpică (2.298 de beneficiari).

  • economia la bugetul de stat din burse de reziliență: 38,3 milioane de lei pe lună
  • economia la bugetul de stat din burse olimpice: peste 2,5 milioane de lei.

Reamintim că Ministerul Educației a anunțat că intenționează să introducă iar bursele pentru olimpici. Detalii, AICI.

Valoarea burselor școlare în anul școlar 2025-2026

  • bursa de merit – 450 lei/lună;
  • bursa socială – 300 lei/lună;
  • bursa tehnologică – 300 lei/lună.
  • bursa pentru mame minore reintegrate într-o unitate de învățământ după naștere: 700 lei/lună

Citeste mai mult

Eveniment

Bărbat din Botoșani trimis în judecată pentru loviri cauzatoare de moarte după un conflict între persoane fără adăpost

Publicat

Publicitate

Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoșani a anunțat trimiterea în judecată, în stare de libertate, a unui bărbat de 58 de ani din municipiu, acuzat de comiterea infracțiunii de „loviri sau vătămări cauzatoare de moarte”. Decizia vine la finalul anchetei desfășurate de procurori, care au analizat circumstanțele unui incident violent petrecut în urmă cu aproape șase ani.

Potrivit anchetei, fapta a avut loc pe 25 mai 2019, în jurul orei 14:00, într-un loc public din municipiul Botoșani. Pe fondul consumului de alcool și al unui conflict izbucnit spontan, inculpatul P.V. ar fi agresat un alt bărbat, R.I., amândoi fiind persoane fără adăpost. Procurorii susțin că agresorul i-a aplicat victimei mai multe lovituri cu pumnii și picioarele, în special în zona pieptului.

Leziunile provocate s-au dovedit a fi grave. Deși victima a supraviețuit câteva zile după incident, aceasta a decedat pe 28 mai 2019, ca urmare a complicațiilor generate de traumatismele suferite.

Dosarul a fost înaintat instanței, urmând ca judecătorii să se pronunțe asupra vinovăției inculpatului. Parchetul subliniază că etapa actuală reprezintă doar finalizarea anchetei și trimiterea rechizitoriului spre judecare, fără a afecta în vreun fel principiul prezumției de nevinovăție.

Reprezentanții instituției reamintesc faptul că doar instanța poate stabili, în urma administrării probelor și a audierilor, dacă inculpatul se face sau nu vinovat de infracțiunea reținută.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Acuzații grave la Vorona: Documente false și subvenții europene obținute pe nedrept, potrivit procurorilor DNA

Publicat

Publicitate

 Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Suceava au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților persoana juridică Cooperativa Agricolă Cornățelul din Deal Vorona, jud. Botoșani și M.M., reprezentant legal al acesteia, fiecare pentru infracțiunea de folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept sau reținerea pe nedrept de fonduri europene, cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată (8 acte materiale).

În rechizitoriul procurorilor se arată că, în cauză, există probe din care rezultă următoarea stare de fapt:

Inculpatul M. M., în calitate de reprezentant legal al Cooperativei Agricole Cornățelul din Deal Vorona, jud. Botoșani, în numele și în interesul acesteia, cu intenție, ar fi folosit și prezentat la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (A.P.I.A.) – Centrul Județean Botoșani, în perioada 2012-2019, documente și declarații false și inexacte (întocmite în numele cooperativei agricole) obținând astfel, pe nedrept, subvenții pe suprafață pentru terenurile cu destinația pășune situate pe raza comunei, în valoare totală de 3.675.445 lei.

Astfel, pentru a obține în mod fraudulos fonduri europene, inculpații ar fi folosit și prezentat, între altele, un contract de concesiune pentru suprafața de pășune, încheiat cu încălcarea prevederilor legale, fără organizare de licitații publice, alte documente ce atestă eligibilitatea/conformitatea falsificate, respectiv tabele cu persoane cărora li s-a atribuit calitatea de membru al cooperativei conținând semnături falsificate, precum și declarații falsificate privind numărul de animale deținute de cooperativă.

Activitatea infracțională descrisă ar fi avut ca rezultat obținerea, pe nedrept, de către beneficiarul Cooperativa Agricolă Cornățelul din Deal din comuna Vorona, jud. Botoșani, a sumei totale de 3.675.445,23 lei din bugetul Fondului European de Garantare Agricolă (F.E.G.A.).

În cauză s-au dispus măsuri asigurătorii asupra unor bunuri și conturi bancare aparținând inculpatului M.M.

Publicitate

Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul Botoșani cu propunerea de a se menține măsurile asigurătorii dispuse în cauză.

Cu referire la toate cauzele anterior menționate, facem precizarea că trimiterea în judecată și acordul de recunoaștere a vinovăției reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

Menționăm că toate comunicatele au fost întocmite în conformitate cu art. 28 alin. 4 din Ghidul de bune practici privind relația sistemului judiciar cu mass media, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 197/2019.

FOTO: arhivă, rol ilustrativ

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending