Connect with us

Eveniment

Legea prestatorului casnic în România intră în vigoare de la 1 ianuarie 2024

Publicat

Publicitate

La data de 1 ianuarie 2024, va intra în vigoare Legea prestatorului casnic în România. Această lege reglementează activitatea de prestare a serviciilor casnice şi introduce obligaţia de a încheia un contract scris între prestatorul de servicii şi beneficiar, precum şi plata unei sume minime pentru aceste servicii.

Această lege are ca scop soluţionarea problemei sociale a lucrătorilor din domeniul serviciilor casnice, care până în prezent au lucrat într-un mediu nereglementat şi au avut parte de condiţii de muncă precare şi salarii foarte mici.

Una dintre activităţile din România care se desfăşoară încă, în mare parte, în zona gri sau chiar “la negru” din punct de vedere al plăţilor către prestatori, al înregistrării legale şi al declarării muncii prestate este cea a serviciilor desfăşurate de către persoane particulare în gospodării, precum cele de menaj casnic, prepararea hranei, grădinărit, îngrijirea copiilor şi a bătrânilor sau alte activităţi casnice, scrie Business Magazin.

De cele mai multe ori, aceste servicii sunt oferite ocazional, iar plăţile dinspre beneficiar către prestator se fac în numerar şi sunt rareori fiscalizate.

Fenomenul nu este caracteristic doar României, acesta se întâlneşte în multe alte ţări europene, motiv pentru care instituţiile din Uniunea Europeană sunt preocupate de aducerea lui în legalitate.

Într-un raport publicat anul trecut de Autoritatea Europeană în domeniul Muncii (European Labour Authority – ELA), realizat pe baza datelor colectate din cele 27 de state membre UE, se arată că, din 12,8 milioane de lucrători casnici (Personal and Household Services – PHS), peste jumătate (6,8 milioane) nu erau înregistraţi în evidenţele autorităţilor locale de muncă.

Publicitate

Legea prestatorului casnic în România intră în vigoare de la 1 ianuarie 2024. Ce stabilește legea

Altfel spus, muncesc “la negru”.

Şi în România, de cele mai multe ori, aceste activităţi nu se derulează printr-un contract care să asigure protecţie socială pentru prestator şi plata taxelor aferente către bugetul de stat.

Anvergura fenomenului rămâne însă greu de evaluat, în lipsa unor estimări oficiale în sectorul muncii nedeclarate. Indiferent dacă aceste servicii se derulează permanent sau ocazional, beneficiarii şi prestatorii persoane fizice ar trebui să opteze pentru forme legale de muncă şi plată.

În acest context, în România va intra în vigoare, începând de anul viitor, Legea prestatorului casnic (Legea nr. 111/2022) – cadrul legal în baza căruia persoanele fizice pot desfăşura activităţi casnice în schimbul unei remuneraţii acordate sub formă de tichete de activităţi casnice. Între prestator şi beneficiar se stabileşte un raport juridic prin acordul de voinţă al părţilor, fără a avea o formă scrisă, în vederea prestării activităţilor casnice.

Legea stabileşte noţiunea de activitate casnică, modalitatea prin care vor fi plătiţi cei care prestează aceste activităţi, respectiv prin tichete pentru activităţi casnice, mecanismul prin care beneficiarii serviciilor vor achiziţiona tichetele de la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene şi a municipiului Bucureşti, de la poştă sau prin intermediul unei platforme electronice.

Prestatorii vor transforma tichetele în bani, în cel mult 12 luni de la data primirii acestora, la agenţii, la poştă sau prin ordin de plată/transfer în contul bancar indicat de către prestator prin platforma electronică, iar impozitele şi contribuţiile datorate de către prestatori vor fi reţinute la momentul preschimbării tichetelor în bani.

Legea prestatorului casnic în România intră în vigoare de la 1 ianuarie 2024. Prestatorul casnic nu poate fi un membru al familiei beneficiarului

Obligaţiile fiscale se plătesc de către agenţii, în numele prestatorilor casnici.

Prestatorul casnic nu poate fi un membru al familiei beneficiarului.

Valoarea unui tichet de activităţi casnice este de 15 lei, nu este transferabil şi nu poate fi utilizat pentru achiziţia altor bunuri şi servicii. Legea defineşte activitatea casnică drept activitatea ocazională, necalificată, desfăşurată de un prestator casnic, în legătură cu gospodăria unei familii sau a unei persoane singure, în calitate de beneficiar.

Activitatea nu este efectuată în scop comercial şi include servicii de curăţenie, igienizare, spălat/călcat rufe, croitorie, preparare a hranei, îngrijire corporală, hrănire ori de supraveghere a beneficiarului casnic dependent.

Avantajele pentru prestatorii casnici, conform legii care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2024:

Beneficiarii care vor cumpăra şi folosi, într-un an, cel puţin 600 de tichete de activităţi casnice, vor primi de la stat, încă 75 de tichete, gratuite, ca stimulent şi vor putea fi folosite în anul următor.

În plus, angajatorii pot acorda salariaţilor proprii sub formă de primă sau bonus, în afară de salariul de bază stabilit, tichete de activităţi casnice, suportând valoarea acestora.

Pentru aceste beneficii, salariaţii vor suporta doar impozit pe venit, nu şi contribuţii sociale. Angajatorii care au cumpărat şi acordat într-un an cel puţin 600 de tichete pentru acelaşi angajat, pot beneficia gratuit de 50 de tichete în anul următor, pentru fiecare angajat pentru care au cumpărat şi acordat minimul de tichete.

De ce este binevenită noua lege?

Legea prestatorului casnic vine să umple un gol legislativ şi reglementează o zonă în care activităţile se derulează, de cele mai multe ori, nefiscalizat şi necontrolat. Legea îşi propune să aducă la suprafaţă veniturile persoanelor care desfăşoară activităţi gospodăreşti şi taxele ce s-ar datora de către acestea, printr-un mecanism de plată bazat pe tichete gestionate de către autorităţi şi, în acelaşi timp, să ofere protecţie socială acestor persoane.

Ce se întâmplă în alte ţări europene?

Mecanisme de plată prin tichete care ajută lucrătorii casnici să îşi desfăşoare activitatea legal şi fiscalizat, prin care sarcinile lor administrative sunt reduse şi simplificate, există în multe alte state europene.

În Franţa a fost introdusă în legislaţie (din anul 2006) o schemă de vouchere – “Chèque emploi service universel (CESU)” – pentru a facilita accesul la servicii casnice.

Această schemă a simplificat procedurile necesare pentru a transforma munca nedeclarată în muncă declarată şi pentru a crea noi locuri de muncă.

Voucherele permit beneficiarilor (gospodăriile private) să obţină deduceri fiscale sau finanţare pentru servicii casnice. Mai mult, companiile care achiziţionează astfel de vouchere, pentru a le acorda propriilor angajaţi ca avantaje salariale, pot beneficia de deduceri fiscale de până la 50.000 euro / an.

În Belgia a fost reglementat un sistem pe bază de vouchere încă din 2001. Beneficiarul serviciilor casnice achiziţionează un anumit număr de vouchere de la o companie emitentă şi oferă unui prestator un voucher pentru fiecare oră lucrată.

Preţul voucherului este stabilit de autorităţile publice, iar angajatul prezintă tichetele la organizaţia intermediară unde este angajat şi primeşte în schimb un salariu şi alte beneficii. Organizaţia intermediară returnează voucherele către entitatea emitentă şi primeşte în schimb o sumă de bani, subvenţionată din fonduri publice.

În Austria a fost introdusă în legislaţie în 2006 o schemă de vouchere – “Dienstleistungsschecks” – cu scopul de a reduce munca nereglementată şi de a îmbunătăţi protecţia socială a lucrătorilor casnici.

Voucherele permit persoanelor care au nevoie de servicii în propriile gospodării (precum servicii de îngrijire a copiilor, a persoanelor în vârstă, grădinărit, curăţenia casnică şi întreţinerea casei) să plătească pentru aceste servicii prin vouchere, în loc de plăţile în numerar. Prin plata acestor servicii prin vouchere, beneficiarii îndeplinesc toate obligaţiile de asigurări sociale în numele prestatorului.

În general, alte state din Uniunea Europeană au optat pentru utilizarea de vouchere, simplificarea conformării pentru prestatorii casnici şi beneficiarii serviciilor, credite fiscale şi alte stimulente. Gospodăriile şi lucrătorii din acest domeniu socio-economic au nevoie de proceduri administrative simple (instrumente declarative şi fiscale simple) care să îi ajute să-şi formalizeze locurile de muncă.

Este ceea ce România va încerca începând de anul viitor.

Pe fondul nevoilor de reformare a sistemului fiscal din România, coroborat cu intensificarea acţiunilor ANAF pentru conformarea tuturor celor care obţin venituri în diverse forme, este evident efortul autorităţilor fiscale de a reglementa şi a aduce în lumina legislaţiei şi zonele gri sau negre ale economiei naţionale.

Aceste eforturi se aliniază celor ale Uniunii Europene de a aduce o anume siguranţă păturilor sociale defavorizate, prin reglementări facile şi diverse stimulente.

Sursa: MediaFax

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

MDLPA: Extrase de carte funciară pentru informare și extrase din planul cadastral – obținute gratuit, online

Publicat

Publicitate

Consiliile județene și Primăriile se vor putea înrola, începând de luni, în platforma MyEterra, pentru a obține gratuit, online, extrase de carte funciară pentru informare și extrase din planul cadastral.

Aspectul este valabil în cazul imobilelor pentru care cetățenii solicită acte administrative precum autorizații de construire, certificate de urbanism, a anunțat, vineri, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Cseke Attila.

Citeste mai mult

Eveniment

Tabără de vară cu lecții de siguranță: Polițiștii, alături de 500 de copii din județul Botoșani

Publicat

Publicitate

În perioada 11–17 iulie 2025, polițiștii din cadrul Compartimentului de Analiză și Prevenirea Criminalității al I.P.J. Botoșani au desfășurat activități educative dedicate siguranței copiilor, în cadrul școlilor de vară organizate la Parohia Sf. Nicolae Rădeni – Frumușica, Parohia Înălțarea Domnului Copălău și Parohia Sf. Gheorghe Săveni.

Peste 500 de copii și voluntari au participat la întâlnirile cu polițiștii, care au adaptat mesajele și activitățile la specificul fiecărei comunități și la vârstele celor prezenți. Copiii au primit informații utile despre siguranța personală – acasă, pe stradă, în mediul online sau în locurile de joacă – și au învățat cum să reacționeze în situații care le pot pune viața sau integritatea în pericol.

Una dintre temele principale a fost siguranța online, un subiect de actualitate în contextul vacanței de vară, când copiii petrec mai mult timp pe internet. Polițiștii au vorbit despre riscurile utilizării necorespunzătoare a rețelelor sociale, despre fenomenul cyberbullying și despre cum pot evita să devină victime în mediul digital.

Adolescenții prezenți în tabără au aflat informații esențiale despre consumul și traficul de droguri, legislația în vigoare, efectele acestor substanțe asupra organismului, dar și consecințele legale ale implicării în astfel de fapte. Polițiștii au oferit exemple concrete și au încercat să dezvolte spiritul critic al tinerilor pentru a face alegeri corecte.

La activități au participat și polițiști din cadrul Serviciului Rutier, care au discutat cu copiii despre regulile de circulație, traversarea în siguranță, comportamentul pe bicicletă sau în calitate de pasageri în autovehicule. Cei mici au avut ocazia să urce într-o mașină de intervenție, simțindu-se pentru câteva momente adevărați polițiști.

De asemenea, specialiștii din cadrul Serviciului Criminalistic le-au prezentat copiilor activitățile specifice domeniului lor: cum se iau amprentele, cum se desfășoară o cercetare la fața locului și cum se identifică urmele lăsate de infractori.

Publicitate

Întâlnirile au fost interactive, pline de energie și curiozitate, copiii implicându-se activ în discuții și exerciții practice. La finalul activităților, fiecare participant a primit materiale educative realizate în cadrul parteneriatului dintre I.P.J. Botoșani și Autoritatea Teritorială de Ordine Publică – Consiliul Județean Botoșani.

Citeste mai mult

Eveniment

Sprijin concret pentru protejarea copiilor afectați de plecarea părinților la muncă în străinătate

Publicat

Publicitate

Salvați Copiii solicită sprijin concret pentru protejarea minorilor afectați de plecarea părinților la muncă în străinătate

Peste 50% dintre copiii ai căror părinți muncesc în afara țării ajung să preia responsabilități care nu corespund vârstei lor, arată o anchetă recentă derulată de Salvați Copiii România. În plus, mai mult de jumătate dintre acești copii sunt separați de părinți de peste patru ani. Organizația solicită alocarea de fonduri pentru dezvoltarea serviciilor de sprijin dedicate lor, semnalând efectele dezechilibrante ale migrației economice asupra familiei.

Potrivit anchetei realizate în 2025 în rândul beneficiarilor programelor Salvați Copiii, concluziile sunt alarmante:

  • 56% dintre copii au părinții plecați de peste patru ani.

  • 33,6% dintre respondenți spun că au preluat frecvent responsabilități de adult; alți 21,8% au resimțit acest lucru ocazional.

  • 22,3% dintre copii se declară triști din cauza dorului de părinți, iar 3% sunt îngrijorați. În același timp, 42,2% manifestă înțelegere, 26,1% spun că s-au obișnuit, iar 1,2% se simt furioși pentru că au fost lăsați singuri.

    Publicitate
  • Doar 36% dintre copii vor fi vizitați de părinți în vacanța de vară. 41% nu vor fi vizitați, din motive financiare sau de serviciu, iar 23% nu știu dacă părinții vor veni.

  • Doar 10% dintre copii vor merge în străinătate la părinți, în vacanță.

„Copiii afectați de migrația economică sunt adesea invizibili în politicile publice. Mulți dintre ei resimt profund lipsa părinților și sunt forțați să se maturizeze prematur. Comunicarea regulată cu părinții este vitală pentru echilibrul lor emoțional, dar 14% dintre copii și 20% dintre adolescenți vorbesc cu părinții doar o dată pe săptămână sau mai rar. Pentru a susține aceste familii, lansăm o amplă campanie de informare privind importanța comunicării constante. Un simplu apel video le poate reaminti copiilor că sunt iubiți”, a declarat Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv al Salvați Copiii România.

O problemă sistemică de amploare națională

Datele recente confirmă concluziile studiului Salvați Copiii din 2022, potrivit căruia peste 536.000 de copii au avut cel puțin un părinte plecat la muncă în străinătate într-un singur an (iunie 2021 – iunie 2022). Aproximativ 25% dintre copiii României au trăit experiența dureroasă a separării de părinți pentru o perioadă îndelungată.

Campania „Sună-i zilnic! Conexiune dincolo de granițe”

În acest context, Salvați Copiii lansează campania „Sună-i zilnic! Conexiune dincolo de granițe”, dedicată sensibilizării părinților plecați la muncă în străinătate și celor care au în grijă copiii rămași acasă. Campania promovează contactul frecvent prin apeluri video și implicarea activă a părinților în viața copiilor, chiar și de la distanță.

Mesajul campaniei„Un simplu apel video le amintește copiilor că sunt iubiți” – este transmis prin spoturi emoționante, povești reale și resurse disponibile pe platforma: www.copiisinguriacasa.ro

▶️ Spotul video al campaniei poate fi urmărit aici:
https://youtu.be/JvazLxMA3JE?si=KW79rM_DsJdQZeke

Sprijin concret pentru copii și familii

Începând cu 2010, Salvați Copiii a dezvoltat o rețea de servicii specializate pentru copiii cu părinți plecați la muncă în străinătate. Până în prezent:

  • Peste 16.000 de copii și 10.500 de adulți au beneficiat de consiliere psihologică, socială, sprijin școlar și educație parentală.

  • Peste 130.000 de persoane au fost informate direct, iar peste 5 milioane, prin campanii media și online.

Serviciile de consiliere pot fi accesate la 021.224.24.52 și pe platforma: www.copiisinguriacasa.ro

Un apel la acțiune instituțională

Salvați Copiii atrage atenția asupra nevoii urgente de politici publice integrate, care să includă:

  • identificarea sistematică a copiilor afectați de migrația economică;

  • sprijin psihosocial continuu;

  • educație parentală;

  • colaborare între școli și serviciile de asistență socială;

  • alocarea de fonduri europene pentru întărirea serviciilor de protecție a copilului.

„România nu își poate permite să ignore soarta a sute de mii de copii care cresc fără sprijin emoțional constant. Separarea de părinți nu trebuie să devină o normalitate. Este responsabilitatea noastră, ca societate, să ne asigurăm că niciun copil nu este lăsat în urmă”, a concluzionat Gabriela Alexandrescu.

Citeste mai mult

Cultura

Cultura, în pericol: Spectacole și muzee, posibile închideri în weekend din toamnă

Publicat

Publicitate

În lipsa unei soluții bugetare, evenimentele culturale, spectacolele de teatru, concertele și accesul la muzee ar putea fi suspendate în weekend și în zilele de sărbătoare legală începând din toamnă, a declarat joi ministrul Culturii, Andras Demeter, într-un interviu acordat Radio România Cultural

Ministrul susține că situația este cauzată de prevederile contractului colectiv de muncă la nivel de ramură, care impune plăți suplimentare pentru activitățile desfășurate în zilele de sâmbătă și duminică.

Astfel, în contextul crizei bugetare, aceste costuri nu mai pot fi susținute.

„Este un contract colectiv de muncă aplicabil, în vigoare, și lumea ar trebui să-și facă calcule pentru că, conform clauzelor acceptate de părți în acest contract colectiv de muncă, în mod normal, există riscul ca niciun eveniment cultural din sectorul public în zilele de sâmbătă, duminică sau sărbători legale să nu mai poată avea loc din toamnă.

Mai mult decât atât, acest contract creează obligații mai ales în ograda autorităților locale, deoarece majoritatea covârșitoare a instituțiilor publice de cultură, fie biblioteci, muzee, teatre, se află sub autoritatea acestor apeleuri.

Doar câteva sunt în ograda Ministerului Culturii. Deci toată lumea care finanțează instituțiile publice de cultură, pe durata acestei veri, ar trebui să-și facă niște calcule mult mai aprofundate decât le face sectorul privat,” a declarat ministrul.

Publicitate

Demeter face apel la un dialog între autoritățile locale și sindicate, pentru a găsi o soluție și a evita blocajele în sectorul cultural.

Ministrul a afirmat totodată, în contextul speculațiilor privind posibile disponibilizări în sectorul public, că nu se intenționează concedieri. Potrivit acestuia, se urmărește o restructurare și recentralizare a unor instituții, cu revalorificarea resursei umane existente.

sursa: radioromaniacultural.ro

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending