Connect with us

Actualitate

La mulți ani! În noaptea de 13 spre 14 ianuarie este Anul Nou pentru credincioșii ortodocși de rit vechi

Publicat

Publicitate

La două săptămâni după Revelionul „oficial,” ortodocșii de rit vechi marchează aceeași sărbătoare. Aceștia vor celebra intrarea în noul an în noaptea dintre 13 și 14 ianuarie, relatează alba24.ro. Creștinii de rit vechi aparțin bisericilor ortodoxe care nu au adoptat calendarul iulian revizuit sau provin din comunități creștine care au refuzat corectarea calendarului propus de bisericile din care făceau parte.

Pentru sârbi, ucraineni, ruşi şi lipoveni, această noapte înseamnă mese întinse până la ziuă, muzică şi multă veselie.

În noaptea de 13 spre 14 ianuarie, popoarele slave sărbătoresc Anul Nou pe stil vechi sau ajunul Sfântului Vasile.

Obiceiuri și tradiții de Anul Nou pentru creștinii ortodocși de rit vechi. În această zi, gospodinele pregătesc masa de sărbătoare şi împart dulciuri, nuci şi mere pentru ca în anul care vine să fie belşug în casă. Anul Nou pe stil vechi întruneşte tradiţiile laice şi cele creştin-ortodoxe.

Pe 13 ianuarie, după ce apune soarele, cete de tineri umblă cu „Pluguşorul”. În popor, se spune că gazda la care vin urătorii va fi binecuvântată tot anul şi va fi păzită de cele rele.

Diferența de zece zile dintre calendarele Gregorian și Iulian

Înainte de Hristos existau două moduri de calculare a timpului. Unul se referea la metoda egiptenilor, altul al romanilor. Totuşi exista mereu o diferenţă de 10 zile între cele două.

Publicitate

În timpul împăratului roman Iuliu Cezar, a fost adoptat un sistem numit Calendarul Iulian. Acesta a fost ulterior folosit de întreaga creştinătate, timp de 15 secole.

Calendarul Gregorian a rezultat în urma unei reforme adoptate în 1582 de către Papa Gregorian al XIII-lea. Astfel s-a decis suprimarea a zece zile din calendar.

Ulterior, calendarul iulian a fost îndreptat în cadrul Consfătuirii interortodoxe de la Constantinopol, din anul 1923.

Acesta a devenit mai corect decât cel gregorian, întrucât se adopta sistemul anilor bisecţi, cu o zi în plus adăugată din patru în patru ani.

Acest nou calendar a fost numit neo-iulian sau constantinopolitan. Nu toate bisericile au adoptat acest nou calendar. Cele care au rămas cu acel calendar iulian neîndreptat sunt Patriarhia Ierusalimului, Biserica Rusă, Biserica Sârbă, mănăstirile din muntele Athos.

Astfel, nu doar Crăciunul (sărbătoarea Naşterii Domnului Iisus Hristos) este decalată (din 25 decembrie în 7 ianuarie), ci şi Anul Nou (din 1 în 14 ianuarie). Aşadar, în noaptea de 13 spre 14 ianuarie, este marcat Revelionul/Anul Nou pe rit vechi, precizează site-ul amintit.

Crăciunul și Anul Nou ”pe stil Vechi” – Când și cine le sărbătorește

Creştinii ortodocşi de rit vechi sărbătoresc Crăciunul în data de 7 ianuarie, deoarece calendarul iulian (sau pe stil vechi) este decalat cu 13 zile faţă de calendarul oficial. Biserica Ortodoxă Română a trecut la noul calendar pe 1 octombrie 1924. De asemenea, creştinii ortodocşi de rit vechi sărbătoresc trecerea în noul an în noaptea din 13 spre 14 ianuarie.

În România trăiesc peste un milion de adepţi ai Bisericii Creştin-Ortodoxe de Stil Vechi, îndeosebi ruşi lipoveni şi sârbi. Potrivit recensământului efectuat în 2002, numărul ruşilor lipoveni este de 29.774, al ruşilor – de 8.914, al sârbilor – 22.518. Potrivit aceluiaşi recensământ, în România trăiesc 1.780 de armeni.

Crăciunul pe stil vechi este sărbătorit în ţara noastră în comunităţile de ruşi, ucraineni şi sârbi, în Moldova, Banat și Dobrogea. Sărbătorile de iarnă încep pe 7 ianuarie și pentru milioane de basarabeni, fie că trăiesc în România, în Republica Moldova sau în alte țări.

Obiceiuri de Anul Nou pe rit vechi

În satele din Republica Moldova obiceiurile de Anul Nou sunt păstrate cu sfinţenie. Cete de tineri colindă uliţele satului şi pocnesc din bice. Aceştia ură din casă în casă cu talăngi şi buhaiuri pentru un an mai roditor şi mai îmbelşugat.

Apoi, flăcăii încing şi dansul căluţilor, pentru ca gospodăriile să fie protejate în anul care vine. Obiceiul de a ura în prag de An Nou datează din cele mai vechi timpuri. Tinerii colindă în ultimele zile ale anului prin sat şi fac urari pentru fertilitatea pământului şi belşugul gospodăriei.

Potrivit tradiţiei, flăcăii din comună, îmbrăcaţi în haine tradiţionale şi purtând măşti care întruchipează diferite figuri mitologice, cântă şi dansează pentru a întâmpina noul an cu voie bună.

Se păstrează obiceiul de a se prepara unele mâncăruri speciale pentru sărbători: clătite cu brânză şi carne, vărzări, cozonaci, cârnaţi şi sarmale.

Decalajul de 13 zile dintre sărbătorile oficiale ale creştinilor ortodocşi şi ale celor de rit vechi a apărut în anul 1924, când unii credincioşi au refuzat să adopte calendarul Gregorian, menţinându-l pe cel Iulian.

Tradiţii de Anul Nou pe stil vechi

O veche tradiţie în comunităţile sârbeşti din Timişoara spune că cei care se lasă acoperiţi înainte de miezul nopţii de fustele ţigăncilor vor avea noroc tot anul. Desigur, în schimbul norocului pe un an, ţigăncile solicită răsplata în bani.

Sârbii din Banat obişnuiesc să spargă de podea paharele din care au băut prima şampanie în noul an, ei fiind convinşi că astfel vor fi sănătoşi tot anul.

Rusii din Galaţi mai păstrează încă obiceiul unor mâncăruri tradiţionale de sărbători: un fel de clătite cu brânză sau cu carne, varzari, piroste, găluşti din aluat, cu interior de carne tocată, fierte în apă cu sare.

În rest, şi rusoaicele învârtesc de sărbători cozonac, cârnaţi şi sarmale.

Diferenţa între cei care respectă sărbătorile de rit vechi şi cei care urmează calendarul gregorian constă în faptul că sărbătorile pe stil nou cu dată fixă sunt celebrate cu 13 zile mai devreme.

Singura sărbătoare pe stil nou care respectă vechiul calendar iulian este Paştele, însă deşi are ca punct de reper data din calendarul iulian, aceasta se stabileşte în funcţie de calendarul nou.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

„Un băiat simplu, crescut la țară”, între cei zece finaliști ai competiției naționale „Omul Anului”. Daniel Câșlariu, numit și „îngerul sărmanilor”, are șanse la titlu

Publicat

Publicitate

Un nume mai puțin cunoscut publicului larg până acum câțiva ani ajunge astăzi în atenția întregii țări. Un tânăr din Botoșani, crescut într-un sat modest, se regăsește printre primii 10 finaliști ai competiției naționale „Omul Anului”, o recunoaștere dedicată celor care schimbă vieți prin implicarea lor.

Pentru el, momentul este o premieră încărcată de emoție. Spune că nu a urmărit niciodată premii, distincții sau validări publice. „Am ales mereu drumul faptelor, al oamenilor și al copiilor care aveau nevoie de o mână întinsă”, mărturisește cu sinceritate. Tocmai de aceea, vestea nominalizării l-a copleșit până la lacrimi.

Drumul său nu a fost unul ușor. Copilăria petrecută într-un sat uitat de lume, într-o comună mică din județul Botoșani, l-a învățat ce înseamnă lipsurile, frigul, greul. Poate că tocmai acest trecut l-a împins mai târziu spre misiunea de a-i sprijini pe cei aflați în nevoie: copii abandonați, familii fără resurse, comunități uitate.

Astăzi, el este cunoscut ca liderul Asociației „Grup Civic Botoșani”, o organizație care a reușit să mobilizeze sute de voluntari în proiecte de amploare. De la case construite pentru oameni aflați în pragul deznădejdii, la campanii pentru copiii din medii vulnerabile, la intervenții rapide în situații de urgență, acțiunile sale și ale echipei au atras atenția publicului din întreaga țară.

Nominalizarea în finala „Omului Anului” nu vine însă, spune el, doar ca o recunoaștere personală. „Nu pentru mine. Ci pentru fiecare copil pe care l-am îmbrățișat, pentru fiecare familie ajutată, pentru fiecare casă ridicată din temelie, pentru fiecare voluntar care a stat lângă mine în ploaie, în vânt și în soare.”

El consideră că această realizare aparține comunității care l-a susținut necondiționat: oamenii simpli care au distribuit mesajele asociației, au votat, s-au implicat sau au donat. „Voi m-ați adus aici. Voi, oamenii mei”, spune cu recunoștință.

Publicitate

Pentru cei care cred în misiunea sa, tânărul oferă posibilitatea de a-l susține în continuare prin vot, accesibil pe platforma oficială a competiției.

„Momentul este, dincolo de orice titlu, o validare a faptului că binele poate deveni vizibil atunci când este făcut cu inimă, consecvență și onestitate. Iar povestea acestui tânăr din Botoșani arată încă o dată că un om simplu poate schimba lumea, uneori, chiar și doar prin a nu lăsa binele să rămână singur.

Nu am urmărit niciodată recunoaștere, premii sau titluri. Eu am ales mereu drumul faptelor, al oamenilor și al copiilor care aveau nevoie de o mână întinsă.
Dar astăzi… astăzi mi s-au umplut ochii de lacrimi. Pentru prima oară în viața mea am plâns când am văzut că numele meu se află printre primii 10 finaliști ai Omului Anului în România.

Cine ar fi crezut vreodată?

Un băiat simplu, crescut la țară…
Dintr-un sat uitat de lume, dintr-o comună mică, din județul Botoșani…
Un copil care a învățat ce e greul, ce e frigul, ce e lipsa — a ajuns astăzi să fie recunoscut la nivel național.

Și nu pentru mine.
Ci pentru fiecare copil pe care l-am îmbrățișat, pentru fiecare familie ajutată, pentru fiecare casă ridicată din temelie, pentru fiecare voluntar care a stat lângă mine în ploaie, în vânt și în soare.

Voi m-ați adus aici. Voi, oamenii mei.
Fiecare vot, fiecare distribuire, fiecare mesaj… toate au ridicat un băiat de la țară până în finala celor mai buni oameni ai țării.

Dacă simțiți că munca mea și a Asociației Grup Civic Botoșani merită dusă mai departe,
vă rog din toată inima să-mi oferiți un vot de încredere aici:
👉 https://woobox.com/d2d246

Vă mulțumesc cu toată inima.
Nu pentru titlu.
Ci pentru că mi-ați arătat că binele se vede.
Că binele se simte.
Că binele nu rămâne niciodată singur”, a scris Daniel Câșlariu pe pagina de socializare.

Citeste mai mult

Eveniment

VIDEO: Imnul României, HUIDUIT de „patrioți” la Alba Iulia, la pachet cu Bolojan. Momente fără precedent în orașul Marii Uniri

Publicat

Publicitate

Imnul României a fost huiduit de ”patrioți” la Alba Iulia, de Ziua Națională. O mare de simpatizanți AUR și Călin Georgescu, au generat un moment fără precedent în orașul Marii Uniri, a relatat alba24.ro

Au huiduit pe muzica Imnului Național. Fluierăturile au început înainte de parada militară, la apariția premierului Ilie Bolojan.

YouTube video

 

La sosire, premierul a fost huiduit puternic. Amintim că la Alba Iulia sunt mii de susținători partidului extremist AUR și ai pro-rusului Călin Georgescu.

Publicitate

S-a scandat „Demisia!” inclusiv la începutul intonării imnului de stat.

YouTube video

 

De asemenea, cu câteva ore mai devreme, aceiași ”suveraniști” au intrat în curtea Catedralei Încoronării, unde au strigat pentru demisia lui Nicușor Dan și lozinci pro Călin Georgescu.

O asemenea situație nu s-a mai înregistrat în Alba Iulia niciodată de când în oraș se organizează Ziua Națională, la 1 Decembrie.

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025: Sfinții Cuvioși Paisie și Cleopa de la Sihăstria

Publicat

Publicitate

Sfinții Paisie și Cleopa de la Mănăstirea Sihăstria Neamț sunt considerați doi dintre cei mai mari duhovnici și învățători ai monahismului românesc din secolul XX. Au lăsat o moștenire spirituală profundă prin învățăturile, viața lor exemplară de rugăciune, post și smerenie, precum și prin legătura lor cu tradiția ortodoxă autentică, scrie basilica.ro.

Sfântul Paisie Olaru, s-a născut la 20 iunie 1897, în satul Stroiești, comuna Lunca, județul Botoșani. A intrat în monahism la Mănăstirea Cozancea, unde a fost călugărit în 1922. A trăit o viață simplă, marcată de o adâncă smerenie și o rugăciune constantă. Se retrăgea deseori în pustnicie și era recunoscut pentru darul său de a îndruma și mângâia sufletele aflate în căutarea păcii. Era apreciat pentru blândețea și iubirea sa părintească, fiind căutat de nenumărați oameni dornici să primească un cuvânt de alinare. Sfântul Paisie a fost un adevărat exemplu de smerenie, întotdeauna gata să se pună în slujba altora, fără să judece și să ofere mângâiere chiar și celor mai rătăciți. A fost canonizat de Biserica Ortodoxă Română și este considerat un sfânt contemporan. Sfântul Paisie este pomenit în calendarul ortodox la data de 2 decembrie.

Sfântul Cleopa Ilie s-a născut la 10 aprilie 1912 în localitatea Sulița, județul Botoșani. A intrat în monahism la o vârstă tânără, atrăgând atenția prin înțelepciunea sa și cunoștințele aprofundate despre Sfintele Scripturi și despre scrierile Sfinților Părinți. A fost stareț la Mănăstirea Sihăstria și a devenit un duhovnic căutat pentru sfaturile sale inspirate din tradiția ortodoxă. Învățăturile sale sunt adunate în cărți de mare valoare, cum ar fi „Ne vorbește părintele Cleopa,” în care explică dogmele ortodoxe și oferă sfaturi despre viața duhovnicească. Sfântul Cleopa a fost un apărător al tradiției autentice ortodoxe și a promovat importanța rugăciunii, smereniei și a unui trai modest, după modelul sfinților. De asemenea, a fost cunoscut pentru predicile sale înflăcărate și pentru dorința sa de a menține învățătura ortodoxă curată. Este pomenit în calendarul ortodox la data de 2 decembrie.

Amândoi sfinți au fost piloni de referință pentru monahismul românesc și pentru credincioșii ortodocși din România. Mănăstirea Sihăstria, unde au trăit și s-au nevoit, a devenit un centru de pelerinaj, unde oamenii caută mângâiere sufletească și îndrumare spirituală. Ei sunt recunoscuți pentru păstrarea și transmiterea tradiției ortodoxe și pentru viețile lor de rugăciune și ascetism. Cărțile lăsate de acești doi sfinți, precum „Cuvinte de învățătură” ale Sfântului Paisie și „Ne vorbește părintele Cleopa” ale Sfântului Cleopa, sunt considerate resurse de bază pentru cei care doresc să înțeleagă mai profund spiritualitatea ortodoxă. Mesajul lor principal este de a păstra o viață simplă, dedicată lui Dumnezeu, în care iubirea, smerenia și iertarea sunt valori fundamentale. Astfel, Sfinții Paisie și Cleopa rămân modele de viețuire creștin-ortodoxă, care continuă să inspire și să întărească în credință pe mulți credincioși de pretutindeni.

Citeste mai mult

Eveniment

VIDEO: Sfânta Cuvioasă Teodora va avea casă la Botoșani. PS Nichifor Botoșăneanul a pus piatra de temelie a noii biserici. Pr. Cătălin Ailenei a fost hirotesit iconom stavrofor

Publicat

Publicitate

De Ziua Națională a României, credincioșii din Botoșani au avut parte de un eveniment rar, cu mare încărcătură duhovnicească, slujba de sfințire a locului pe care se va construi biserica închinată Sfintei Teodora de la Sihla, împreună cu punerea pietrei de temelie și frumoasei sfințirea troițe amplasate în interior, închinată Sfinților Cuvioși Cleopa și Paisie de la Sihăstria. Slujba a fost oficiată de Preasfințitul Nichifor în fruntea unui sobor de preoți, din care a făcut parte și protopopul Petru Fercal. Sute de credincioși au luat parte la acest moment în care s-a scris o filă sfântă în istoria acestei comunități.

Slujba a fost oficiată de Preasfințitul Nichifor, care a condus un sobor de preoți din care a făcut parte și protopopul Petru Fercal. Credincioșii au asistat cu emoție la acest moment considerat o filă importantă în istoria spirituală a comunității, începutul unui proiect de anvergură ce va marca zona pentru generațiile următoare.

Pentru organizarea acestui eveniment s-a muncit intens în ultimele săptămâni. Terenul a fost din nou curățat, au fost trasate contururile viitoarei biserici și ale paraclisului, iar în paralel s-a trecut la achiziționarea materialelor necesare: placa de marmură pentru piatra de temelie, crucea, balastru, ciment și alte elemente liturgice și tehnice rânduite pentru ceremonia de sfințire. Totodată, zona a fost branșată la rețeaua electrică, iar la troiță a fost montat un proiector care o luminează noaptea, subliniind frumusețea și importanța lucrării abia începute.

Părintele Cătălin Ailenei, un temerar în adevăratul sens al cuvântului, a pornit pe un drum dificil, asumându-și lucrări grele, dar necesare, cu dorința curajoasă de a ridica o biserică în vremuri pline de provocări. Noua biserică dedicată Sfintei Teodora de la Sihla se dorește a fi nu doar un loc de rugăciune, ci și un reper al credinței și unității pentru credincioșii botoșăneni, un proiect care, odată finalizat, va îmbogăți viața spirituală a întregii comunități.

Pentru râvna sa, părintele Cătălin Ailenei a fost hirotesit iconom stavrofor.

La final, PS Nichifor a rostit un frumos cuvânt de învățătură.

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending