Connect with us
Publicitate

Eveniment

La mulți ani, femeilor creștine! Astăzi este Duminica Sfintelor Femei Mironosițe

Publicat

Publicitate
În Duminica a treia după Paști, Biserica ne pune înainte arătările Mântuitorului către femeile mironosiţe, fapt pentru care Duminica aceasta mai este numită şi a femeilor mironosiţe; a tuturor femeilor evlavioase şi curajoase care L-au urmat pe Mântuitorul încă „din Galileea”, rămânând alături de Maica Domnului şi urmărind îndeaproape procesul, patimile, răstignirea şi moartea pe Cruce, punerea în mormânt, iar în final, Învierea cea de-a treia zi.
Aceste femei mironosiţe, în „prima zi a săptămânii, foarte de dimineaţă” (Luca 24, 1), „fiind încă întuneric” (Ioan 20, 1), au mers la mormânt, întrebându-se între ele: „Cine ne va prăvăli nouă piatra de la uşa mormântului?” (Marcu 16, 3). Şi aceasta pentru că înmormântarea Mântuitorului fusese făcută în mare grabă. De aceea, femeile mironosiţe voiau să continue îmbălsămarea Preacuratului Trup al Mântuitorului cu miresme, fapt pentru care se întrebau cine le va ajuta lor să intre în mormântul închis.
Pline de curaj, au înfruntat atât puterea nopţii, cât şi frica de străjerii care păzeau mormântul, căci, totuşi, nu erau decât nişte simple femei; aceasta în vreme ce toţi apostolii erau ascunşi de frica iudeilor. Şi iată-le pe aceste femei mironosiţe, apropiindu-se de mormânt. Plângeau şi se tânguiau pentru Învăţătorul Hristos, în timp ce, apropiindu-se de mormânt, văd piatra răsturnată.
Sunt uimite de mormântul gol şi chiar speriate de vederea a doi îngeri care străjuiau mormântul. Pentru puţin timp se făcu liniştite: „Nu vă temeţi!” (Matei 28, 5) – „Nu vă înspăimântaţi! Căutaţi pe Iisus Nazarineanul, Cel răstignit? A înviat! Nu este aici (în mormânt). Iată locul unde L-au pus” (Marcu 16, 6). Văzând şi auzind toate acestea, femeile mironosiţe „au fugit de la mormânt, căci erau cuprinse de frică şi de uimire” (Marcu 16, 😎. Maria Magdalena se întoarce la mormânt, plângând.
Îl vede pe Mântuitorul Înviat, dar nu-L recunoaşte, atât pentru faptul că tot Trupul Său era acum transfigurat, dar şi pentru că încă nu se luminase de ziuă. De aceea, pentru câteva momente crede că este grădinarul sau paznicul grădinii, căruia Îi cere Trupul Domnului. „Marie” – îi spune Mântuitorul. Iar ea înţelegând că este Mântuitorul, se apropie acum de Învăţătorul, probabil vrând să-I cuprindă preacuratele picioare. Dar Mântuitorul îi spune: „Nu te atinge încă de Mine, căci încă nu M-am suit la Tatăl. Mergi la fraţii Mei şi le spune: Mă sui la Tatăl Meu şi la Tatăl vostru, la Dumnezeul Meu şi Dumnezeul vostru”(Ioan 20, 17). După cuvântul Sfintelor Evanghelii, Maria Magdalena fiind cea dintâi căreia Iisus Cel înviat i se arată şi îi vorbeşte.
Tot Maria Magdalena este cea dintâi trimisă să mărturisească ucenicilor că L-a văzut pe Hristos. Însă, după Tradiţia Bisericii, cel dintâi om care L-a văzut pe Mântuitorul înviat este Prea Sfânta Născătoare de Dumnezeu, pentru a răsplăti credinţa ei. Ea fiind singura care, crezând în dumnezeirea Mântuitorului, aştepta şi învierea Lui. În tot acest timp, celelalte femei mironosiţe fug de la mormânt la apostoli, spunându-le că Trupul Mântuitorului a fost luat. Apostolii Petru şi Ioan vin în mare grabă şi văd giulgiurile de îngropare.
După aceasta, femeile mironosiţe se întorc ca şi Maria Magdalena la mormânt. Şi abia acum Îl văd pe Mântuitorul Înviat, Care le spune: „Bucuraţi-vă! Iar ele apropiindu-se au cuprins picioarele Lui şi I s-au închinat” (Matei 28, 9). În felul acesta, din voia lui Dumnezeu, femeile mironosiţe fiind primii oameni care L-au văzut pe Mântuitorul înviat. Mai târziu, atunci când ele se duc la apostoli şi le mărturisesc că L-au văzut pe Domnul Înviat, ucenicii „au considerat spusele femeilor o minciună. Şi nu le-au dat nici o crezare” (Luca 24, 11). Fapt pentru care „i-a mustrat pentru necredinţa şi împietrirea inimii lor” (Marcu 16, 14).
Cine au fost aceste femei mironosiţe?
1. Prea Sfânta Născătoare de Dumnezeu şi Pururea Fecioara Maria.
2. Maria Magdalena, din care Mântuitorul scosese „şapte diavoli” (Marcu 16, 9).
3. Maria lui Cleopa, numită şi „cealaltă Marie” (Matei 28, 1), verişoară a Maicii Domnului şi mamă a verişorilor (fraţii) Domnului: Iacov, Iuda, Iosie şi Simon.
4. Salomeea, soţia lui Zevedeu şi mama apostolilor Iacov şi Ioan.
5. Ioana.
6. Suzana, două femei cu o situaţie materială mai bună, care din avutul lor slujeau Mântuitorului.
7. Marta.
8. Maria, surorile lui Lazăr din Betania, în casa cărora Mântuitorul poposea adeseori.
Ziua Femeilor Mironosiţe este dedicată femeii creştine. Ca îndemn de a le urma exemplul de vieţuire creştină.
Biserica aduce cinstire uceniţelor Domnului, atât celor de altădată, cât şi celor de azi. Celor care, în Biserică, formează majoritatea închinătorilor, ctitorilor şi binefăcătorilor. Celor care în Istoria creştinismului au dat şi dau în continuare adevărate exemple de credinţă şi iubire faţă de Dumnezeu: atât în viaţa monahală, cât, mai ales, în viaţa de familie – unde ele îşi cresc odoarele în frica de Dumnezeu şi respect faţă de toţi oamenii societăţii. Valori pe care le cultivă, cu multă răbdare, în familie.
Însă, astăzi, parcă mai mult ca oricând, se vorbeşte, din păcate, atât de mult de „femeia modernă”, ce are ca prototip aşa-numitele „vedete” ale micilor ecrane. Femeia modernă, de dragul carierei şi al „succesului”, rămâne adesea nepăsătoare faţă de valorile cu care a binecuvântat-o Dumnezeu, de a fi soţie şi mamă, în familia creştină. În felul acesta, familia se află într-un continuu declin, cu un viitor sumbru atât pentru Biserică, cât şi pentru societatea în care trăim.
De aceea, dacă femeia modernă s-a înstrăinat de Dumnezeu şi de darurile cu care El a hărăzit-o, femeia pe care noi o propovăduim astăzi şi o dorim creştină, trebuie să aibă model pe Sfânta Născătoare de Dumnezeu, pe femeile mironosiţe şi, în general, pe toate sfintele femei pe care Biserica le cinsteşte. Să le urmăm credinţa, curajul, demnitatea, sfinţenia şi, nu în ultimul rând, discreţia atât de plăcută Bunului Dumnezeu.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Educație

FOTO: Zilele Erasmus, la Liceul „Demostene Botez” Trușești

Publicat

Publicitate

În perioada 14-18 octombrie 2024, Liceul „Demostene Botez” Trușești sărbătorește Zilele Erasmus, ocazie cu care cadrele didactice au participat miercuri la Conferința Națională Erasmus+ de diseminare a mobilităților din cadrul Acreditării cu numărul 2020-1-RO01-KA120-SCH-095763, din domeniul educației școlare. Obiectivele acreditării Erasmus+ au avut în vedere:

• Să îmbunătățească capacitatea de lucru a personalului, urmărind respectarea principiului egalității de șanse

• Să dobândească o atitudine de toleranță și sprijin în procesul educațional și să dezvolte abilități de planificare și gestionare a ideilor de proiecte prin creativitate și inovație

• Să dezvolte abilități de comunicare, gândire critică, flexibilitate și adaptabilitate, precum și rezolvare de probleme

• Să îmbunătățească performanțele școlare prin înlesnirea accesului la educație. În cadrul acestei acreditări, 34 de cadre didactice au fost formate în 8 fluxuri de mobilitate, iar un număr de 27 elevi au participat la două mobilități de grup în Spania, respectiv Malta.

 

Publicitate

Cei 3 ani de acreditare și-au pus amprenta în viața școlară de la Liceul „Demostene Botez” Trușești prin:

• Îmbunătățirea competențelor de management al clasei și al școlii

• Dezvoltarea abilităților de comunicare, cooperare, gândire critică, a competențelor interculturale, civice și sociale în vederea creșterii nivelului de implicare al elevilor în procesul de învățare

Publicitate

• Îmbunătățirea metodelor și strategiilor didactice a beneficiarilor de activități de formare cu metode și procedee inovatoare care contribuie la creșterea motivației elevilor

• Promovarea valorilor europene: toleranță, empatie, respect pentru diversitate, precum și dezvoltarea unui comportament nediscriminatoriu față de cei din jur.

Programul Conferinței Naționale a curprins prezentarea mobilităților de la Liceul „Demostene Botez” Trușești, desfășurate în primii 3 ani de Acreditare cu numărul 2020-1-RO01-KA120-SCH-095763, din domeniul educației școlare, proiectul Erasmus+ de formare profesionala VET nr. 2023-1-RO01-KA121-VET-000118622 și proiectul Erasmus+ KA 2 Parteneriat de cooperare în sectorul școlar, CYBER-Comportamente conștiente ale tinerilor în realități emergente,, CJRAE Botoșani.

Au mai fost diseminate proiectele Erasmus+ de la Școala Gimnazială Nr. 1 Albești, Școala Gimnazială Nr. 1 Dobârceni, Școala Gimnazială Nr. 2 Tudor Vladimirescu, Liceul deTtransporturi Auto Târgoviște și proiectele eTwinning de la Liceul ,,Ștefan D. Luchian” Ștefănești.

Conferința s-a desfășurat atât în format fizic, cât si online. Toți participanții la proiectele Erasmus+ au precizat că această oportunitate reprezintă una dintre cele mai frumoase experiențe și trebuie neaparat încercată, pentru că însemnă descoperirea unor noi perspective, abilități, posibilități, mentalități și culturi.

 

Citeste mai mult

Eveniment

Botoșani: Cine luptă pentru un loc în Parlament? Ce partide și-au oficializat, miercuri, participarea la alegerile parlamentare

Publicat

Publicitate

Candidaţii botoșăneni ai mai multor partide de pe eșichierul politic şi-au depus miercuri, 16 octombrie, candidaturile pentru alegerile parlamentare din 1 decembrie. Candidaţii şi-au exprimat încrederea că pot aduce un suflu nou în politica românească, precizând că sunt hotărâţi să reprezinte interesele locuitorilor din judeţ, având drept obiective promovarea investiţiilor în infrastructură, susţinerea educaţiei şi a sănătăţii, dar şi crearea de noi locuri de muncă pentru tineri.

Primii care și-au oficializat participarea la alegerile parlamentare, prin depunerea candidaturilor pentru scrutinul din 1 decembrie au fost cei din Partidul Național Liberal (PNL) – Filiala Botoșani, care deschid lista pentru Senatul României cu omul de afaceri Ovidiu Jitaru, ⁠Ionela Aiftinca, ⁠Valeriu Iftime, ⁠Marian Bidașcă și Bogdan Suruciuc. Pentru un mandat de deputat vin și cer voturile botoșănenilor Eduard Mititelu, ⁠Luciana Buliga, ⁠Alexandru Dumitriu, ⁠Bogdan Dăscălescu, ⁠Rusu Ioana, ⁠Andrei Nenișcă, ⁠Timofte Gabriel și ⁠Gelu Graur. Depunerea candidaturilor a avut loc la sediul Biroului Electoral Judeţean Botoșani.

„Faţă de ceilalţi din echipele care concurează cu noi, care au venit în roşu, în fast şi în bucurie, noi spune că lucrurile nu sunt deloc aşa pentru că, din păcate, judeţul nu arată deloc a stare de bunăstare şi a bucurie. Suntem mai sobri, mai atenţi şi putem genera un gest de mare atenţie faţă de viitorul acestui judeţ”, a afirmat preşedintele PNL, Valeriu Iftime.

 

Sub sigla Forţei Dreptei, miercuri, s-au depus candidaturile pentru alegerile parlamentare ce vor avea loc cu prilejul Zilei Naţionale, pe 1 Decembrie.

Camera Deputaților

Publicitate
  1. Viorel Iliuță
  2. Maricel Maxim
  3. Geanina Gheorghiță
  4. Ionuț Cârnu
  5. Maricel Țicalo
  6. Irina Saiz
  7. Cezar Aluculesei.

Senat

  1. Daniela Schneikert
  2. Gabriel Grădinaru
  3. Horațiu Guzu
  4. Petru Bejan
  5. Florin Gimir

 

Și USR Botoșani a depus la BEJ Botoșani dosarele cu candidaturile celor mai influenți dintre membrii acestei formațiuni.

Publicitate

Lista candidaților la Senat

Oleniuc Magda

Jijie Florin

Cîșlariu Marius-Adrian

Roșcăneanu Radu

Ursu Cătălin

Lista candidaților la Camera Deputaților

Lăcătușu-Andrei Cristina-Aneta

Curelariu Raluca-Ștefania

Iftode Eusebiu-Ilie

Gheorghiță Carmen

Venedict Mihai

Lungu Ioan-Viorel

Bordianu Constantin-Cristian

Turiceanu Andreea-Nicoleta

 

Organizaţia din Botoşani a Partidului Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) a depus, miercuri, la Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţean candidaturile pentru alegerile parlamentare.

Coordonatorul organizaţiei judeţene, Ariadna Elena Cîrligeanu, ocupă prima poziţie pe listele pentru Camera Deputaţilor, în timp ce fostul candidat al AUR pentru Primăria Botoşani, Cătălin Silegeanu, se află pe primul loc pe lista pentru Senat.

“Candidez la postul de senator pentru o altfel de Românie, o Românie normală, o Românie în care nu există corupţie, pentru o Românie în care să pot să îmi cresc copiii aici, pentru o Românie care să nu fie vândută străinilor şi pentru români care vor să producă în ţara lor pentru români”, a declarat Cătălin Silegeanu.

Pe lista pentru Senat se mai regăsesc Cătălin Darie, Ana-Maria Catargiu, Constantin Diaconescu şi Raluca Manuela Grădinaru, iar pe cea de la Camera Deputaţilor se mai află Matei Ştefănescu, Ciprian Gabriel Ignătescu, Gelu Tudor Foca, Andrei Sebastian Ariton, Geo Florentin Prisacariu, Medeea Cătălina Halici şi Elena Georgiana Alexandru.

 

Citeste mai mult

Eveniment

Șoferii se pot trezi cu permisul suspendat pentru abateri la care nici nu s-ar fi gândit. Modificări în Codul Rutier care au intrat în vigoare de la 1 octombrie

Publicat

Publicitate

De la începutul lunii octombrie, o serie de reglementări din Codul Rutier s-au înăsprit și pot duce chiar la suspendarea dreptului de a conduce, scrie realitatea.net. Chiar și abateri considerate până acum minore, precum vorbitul la telefon la volan, se sancționează cu suspendarea dreptului de a conduce și reținerea permisului.

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (291)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

Revista  “Apostrof”  nr. 9 din 2024.  Anchetei revistei, având ca temă “ierarhiile literare”, răspunde şi botoşăneanul Gellu Dorian. Reţinem: 1. “Într-un act cultural cum este literatura, normal nu ar trebui să se facă ierarhii în timpul cât scriitorii îşi realizează opera, cât timp şi-o consolidează şi o face consacrată”; 2. “Literatura nu este o competiţie sportivă, în care clasamentele chiar fac ierarhiile necesare. Acestea, în literatură, eventual le face timpul printr-un canon care este construit numai şi numai pe criterii de valoare…”; 3. “Este adevărat că un scriitor poate evolua de la prima la ultima sa carte, cum la fel de adevărat este că poate involua sau stagna”; 4. “S-a văzut în ultima vreme la noi că scriitori despre care se credea că nu vor putea fi daţi niciodată jos de pe piedestal au fost coborâţi, fie scoşi din manual,  fie abandonaţi la periferia istoriilor literare, iar în locul lor, noua critică, una de conjunctureă, plină de parti –pris-uri, de grup, a pus în loc pe noii “mari scriitori”, încât, pentru cine poate să facă o comparaţie reală se poate constata degradarea nu doar a literaturii în sine , ci a celor care cred că sunt specialist în fenomenul literar…”; 5. “Nu există literatură critică fără subiectivitate”; 6. “Subiectivitatea este utilă unui critic literar când se apleacă asupra unei cărţi cu dragostea şi plăcerea cititorului care caută în acea carte chiar şi cele mai mici satisfacţii, bucurii estetice, emoţii, în aşa fel  ca tratarea subiectului să fie una ce sudează obiectivitatea sentinţei justificate”; 7. “A fi obiectiv în critica literară înseamnă a fi tehnic bine  aşezat în decriptarea unui text literar…”; 8. “Cum critica de întâmpinare a devenit critică de cumetrie, selecţia literaturii de calitate a devenit una imposibil de realizat”;

Revista „Apostrof” nr. 9 din 2024. Ion Buzaşi publică un eseu despre  teza de doctorat a lui Ioan Alexandru, susţinută în 1973 şi intitiulată „PATRIA LA PINDAR ŞI EMINESCU”.  Lucrând la traducerea lui Pindar, Ioan Alexandru a putut constata posibilitatea realizării unei paralele cu Eminescu, observând un motiv central la ambii poeţi: PATRIA. Mai mult, Eminescu n-a cunoscut opera lui Pindar şi nici, ca Holderlin,  n-a  cutreierat Elada pe urmele acestuia.  Ion Buzaşi reţine câteva pasaje din  textul tezei:  1. „Gândul că Eminescu face parte din aceeaşi familie spirituală ca poet, cu Pindar s-a ivit şi a prins consistenţă lucrând  la traducerea în româneşte a „Imnelor” şi a fragmentelor rămase nouă de la acest poet elen din veacul al cincilea, socotit încă singular în timpul vieţii”; 2. „Eminescu nu face acel drum iniţiatic pe urmele lui Pindar. El este un om al locului , ce ţine de un loc arhaic, ce-l captează şi-l farmecă, într-atât încât nu poate hălădui nicicum din raza ochiului acestuia. Marea conversiune, evenimentul vieţii lui Eminescu nu-i IEŞIREA, descoperirea în străini şi departe, un alt cer şi seminţie a slavei reale ce-i dă omului s-o poarte şi îmbrace, ci tocmai LOCUL DE AICI, acest TOPOS cu felul său de vieţuire şi măreţia faptei cuvântului în acest loc alcătuiesc EVENIMENTUL VIEŢII POETULU”; 3. „Organic legat de cetatea sa patrie, Pindar nu va descoperi nici o altă lume decât cea în care a venit. Ca şi Eminescu, va fi plecat o perioadă în străini, dar lucrând pentru ACASĂ, se va întoarce, va vieţui trecând prin nevoiri şi el de tot felul, dar rămânând fidel rostitor al  patriei elene al cărei înţeles se va lămuri pe parcurs”; 4. „Această STATORNICIE ÎN PATRIE , această fidelitate absolută faţă de tradiţie şi profunzimea explorării tradiţiilor acestei PATRII face posibilă evocarea lui Eminescu nefiind vorba de influenţe, ci de comunitate spirituală”; 5. „Doi poeţi în toposuri şi veacuri diferite, necunoscându-se, în momente cruciale ale cântului lor, au atitudini civice (şi poetice) asemănătoare: sunt refractari faţă de străini, , închişi în matca lor, ospitalieri, dar nu iubitori de obiceiuri străine ( Pindar: „Este însă de neamul omenesc cel mai nebun / Cel ce ruşinându-se în Patrie, priveşte la străini”; Eminescu: „Cine-a îndrăgit străinii / Mânca-i-ar inima câinii”). 6. „Poeţi ca Eminescu nu scriu pentru filologi sau filozofi care cugetă în grai desluşit durata şi soarta lor în cosmos: problematica lor este a noastră, a tuturor”; 7. „Înalta moralitate a acestor doi poeţi, organicul lor patriotism, evlavia şi hărnicia lor sunt vertebre de aur în osatura fiecărei făpturi rupte din huma arsă a acestui statornicit topos, ctitorit aici între Carpaţi şi Dodona, peste care şerpuieşte  puterea Ictrosului”.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending