Connect with us
Publicitate

Actualitate

La Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” se deschide Tabăra de Pictură „Tabloul povestește”

Publicat

Publicitate

Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”, instituție de cultură aflată în subordinea Consiliului Județean Botoșani, deschide astăzi Tabăra de Pictură „Tabloul povestește”, o tabără care se va desfășura în perioada 21-29 iulie 2024, la Ipotești.

Într-un comunicat, instituția de cultură de la Botoșani a explicat că Tabăra de Pictură de la Ipotești este organizată în cadrul Proiectului „Tabloul povestește”, finanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN), sesiunea de finanțare II /2024, aria tematică PATRIMONIU CULTURAL MATERIAL.

SCOPUL și FINALITATEA PROIECTULUI „TABLOUL POVESTEȘTE”

Proiectul „Tabloul povestește” are ca scop valorificarea culturală a colecției de grafică semnată de Spiru Vergulescu, respectiv cele 101 desene în tuș aflate în Patrimoniul Memorialului Ipotești, care ilustrează traseul vieții lui Mihai Eminescu și mediul sociopolitic al României secolului XIX.

Tablourile în tuș vor fi digitalizate și augmentate, prin crearea unui film de animație în baza desenelor și a unui cod QR pentru fiecare grup tematic.

Datorită acestor acțiuni, colecția de grafică semnată de Spiru Vergulescu va începe să prindă viață în momentul scanării codului QR: pe ecranul telefonului va putea fi vizionat un film de animație cu secvențe din biografia și opera lui Mihai Eminescu, raportate la un context mai larg, prin introducerea scenelor din peisajul cultural, social și politic din a doua jumătate a secolului al XIX-lea.

Publicitate

În cadrul Taberei de Pictură, elevi ai liceelor de artă, coordonați de profesorii însoțitori și de angajați ai Memorialului Ipotești, vor realiza desenele pentru animarea graficii lui Spiru Vergulescu și pentru crearea filmului care să însoțească tablourile.

Ulterior, desenele vor fi sonorizate de un actor, va fi montată animația pentru codul QR, iar la sfârșitul lunii august va fi organizată expoziția augmentată „Pe urmele lui Eminescu” de Spiru Vergulescu.

CINE A FOST SPIRU VERGULESCU?

Publicitate

Pictor și desenator (1934 – 2007). S-a născut la 13 septembrie 1934, în orașul Slatina (Olt). Între anii 1951 și 1955 a urmat Școala medie tehnică de Arte Plastice (actualul Liceu de Arte Pastice „N. Tonitza”) din București, iar în 1961 a absolvit Institutul de Arte Plastice

„N. Grigorescu”, București, avându-i ca profesori pe George baron Löwendal, Ion Popescu Negreni, Paul Miracovici, Catul Bogdan. În 1968 devine membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România. A organizat 24 de expoziții personale în București și în provincie, precum și două expoziții personale peste hotare (Russe, 1971 și Chișinău, 1990). Lucrări ale artistului se află în muzee și colecții din țară și străinătate (Bulgaria, Turcia, Grecia, Iugoslavia, Italia, Spania, Portugalia, Franța, Elveția, Belgia, Olanda, Finlanda, Scandinavia, Ungaria, Israel, Georgia (SUA).

SPIRU VERGULESCU și MIHAI EMINESCU

Fascinat de personalitatea și opera lui Mihai Eminescu, Spiru Vergulescu a pornit, între anii între anii 1988–1989, într-o călătorie de cunoaștere Pe urmele Poetului, împreună cu soția sa, Gunka Vergulescu. În acest pelerinaj cultural, pictorul a schițat, în tuș, pe hârtie, locurile unde a trăit și pe unde a trecut Eminescu: Ipotești, Botoșani, Cernăuți, Iași, Viena, Berlin, Blaj, Giurgiu, Târgu Mureș, Brașov, Oravița, Sibiu, Lugoj, Arad, Văratic, București, Chișinău, Odessa etc. Fiecare lucrare grafică a fost completată de artist cu detalii biografice, comentarii lămuritoare sau versuri din lirica eminesciană. Lucrările realizate în această călătorie au fost prezentate publicului în 1989, întâi, la București, apoi la Ipotești, în cadrul expoziției de desen „Locuri eminesciene”, pentru ca în 1994, să fie organizată și expoziția de desene „Princeps-ul eminescian” la Târgu Mureș și, din nou, la Ipotești.

Cele 101 lucrări (desene în tuș și/sau cu penița) reunite sub tema „Locuri eminesciene”, realizate de artistul Spiru Vergulescu, în perioada 1988-1989, au fost donate Memorialului Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”, cu prilejul inaugurării noii clădiri, în data de 15 iunie 1989, pe fundalul desfășurării manifestărilor dedicate Centenarului trecerii în eternitate a Poetului.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Candidații lui Iftimie au primit votul liberalilor de la Botoșani pentru a candida la Parlamentarele din decembrie 2024

Publicat

Publicitate

Liberalii de la Botoșani au votat astăzi în unanimitate lista cu candidați propusă de noul președinte al PNL Botoșani, Valeriu Iftimie, pentru Parlamentul României.

Chiar dacă sunt practic nume necunoscute pentru liberalii de a Botoșani, dar oameni de încredere ai noului lider al PNL de la Botoșani, toți candidații lui Valeriu Iftimie au primit astăzi votul Comitetului de Coordonare Județean a Partidului Național Liberal – Filiala Botoșani.

După mai multe discursuri de prezentare, candidații nominalizați de Valeriu Iftimie au fost acceptați în unanimitate și votați de toți cei peste 200 de reprezentanți al PNL din tot județul. Lista propusă de noul lider al PNL nu a întâmpinat nicio opoziție și nici abțineri.

“PNL are oameni noi în aceste alegeri. Toți candidații noștri au făcut școala la zi, în timp ce contracandidații noștri la 40 de ani abia citeau Baltagul iar la 45 de ani dădeau Bac-ul. Toți vrem schimbarea iar schimbarea nu poate veni decât de la oameni noi”, a transmis noul președinte al PNL Botoșani, Valeriu Iftime.

Iată și lista cu candidații PNL Botoșani după ce a primit votul Comitetului de Coordonare Județean a Partidului Național Liberal – Filiala Botoșani

Pentru funcțiile de senator, vor candida:

Publicitate
  1. Ovidiu Jitaru
  2. ⁠Ionela Aiftincă
  3. ⁠Valeriu Iftime
  4. ⁠Marian Bidașcă
  5. ⁠Bogdan Suruciuc

Pentru Camera Deputaților, vor intra în cursa electorală:

  1. Eduard Mititelu
  2. ⁠Luciana Buliga
  3. ⁠Alexandru Dumitriu
  4. ⁠Bogdan Dăscălescu
  5. Ioana ⁠Rusu
  6. ⁠Andrei Nenișcă
  7. Gabriel ⁠Timofte
  8. ⁠Gelu Graur

Citeste mai mult

Eveniment

Până când se poate recupera concediul de odihnă pe care nu l-ați luat în 2023

Publicat

Publicitate

Angajații care nu au beneficiat de cele 20 de zile minime de concediu de odihnă în 2023 au posibilitatea să solicite angajatorului acordarea acestora până la jumătatea anului 2025, scrie alba24.

Potrivit Codulul Muncii, dreptul la concediu de odihnă anual plătit este garantat tuturor salariaților. Durata minimă a concediului de odihnă anual este de 20 de zile lucrătoare.

Dreptul la concediu de odihnă anual nu poate forma obiectul vreunei cesiuni, renunțări sau limitări.

Zile de concediu rămase. Efectuarea și compensarea concediului de odihnă
Concediul de odihnă se efectuează în fiecare an.În cazul în care salariatul, din motive justificate, nu poate efectua, integral sau parţial, concediul de odihnă anual la care avea dreptul în anul calendaristic respectiv, cu acordul persoanei în cauză, angajatorul este obligat să acorde concediul de odihnă neefectuat într-o perioadă de 18 luni începând cu anul următor celui în care s-a născut dreptul la concediul de odihnă anual.

Astfel, zilele de concediu neefectuate în anul 2023 se pot lua până la data de 30 iunie 2025.

Compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat este permisă numai în cazul încetării contractului individual de muncă.

Publicitate

Efectuarea concediului de odihnă
Efectuarea concediului de odihnă se realizează în baza unei programări colective sau individuale stabilite de angajator cu consultarea sindicatului sau, după caz, a reprezentanților salariaților, pentru programările colective, ori cu consultarea salariatului, pentru programările individuale. Programarea se face până la sfârșitul anului calendaristic pentru anul următor.

Prin programările colective se pot stabili perioade de concediu. Acestea nu pot fi mai mici de 3 luni pe categorii de personal sau locuri de muncă.

Prin programare individuală se poate stabili data efectuării concediului sau, după caz, perioada în care salariatul are dreptul de a efectua concediul. Această perioadă nu poate fi mai mare de 3 luni.

Publicitate

În cadrul perioadelor de concediu stabilite, salariatul poate solicita efectuarea concediului cu cel puțin 60 de zile anterioare efectuării acestuia.

În cazul în care programarea concediilor se face fracționat, angajatorul este obligat să stabilească programarea astfel încât fiecare salariat să efectueze într-un an calendaristic cel puțin 10 zile lucrătoare de concediu neîntrerupt.

Salariatul este obligat să efectueze în natură concediul de odihnă în perioada în care a fost programat. Excepție fac situațiile expres prevăzute de lege sau atunci când, din motive obiective, concediul nu poate fi efectuat.

Pentru perioada concediului de odihnă salariatul beneficiază de o indemnizație de concediu. Aceasta nu poate fi mai mică decât salariul de bază, indemnizațiile și sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectivă.

Indemnizația de concediu de odihnă reprezintă media zilnică a drepturilor salariale din ultimele 3 luni anterioare celei în care este efectuat concediul, multiplicată cu numărul de zile de concediu.

Indemnizația de concediu de odihnă se plătește de către angajator cu cel puțin 5 zile lucrătoare înainte de plecarea în concediu.

Citeste mai mult

Eveniment

România mai are de așteptat până va trece la moneda euro. „Trebuie să avem răbdare”

Publicat

Publicitate

România mai are de așteptat până va trece la moneda euro. Ministrul Marcel Boloș: „Trebuie să avem răbdare”.

Ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, a declarat miercuri despre aderarea la zona euro că sunt criterii foarte clare pe care le stabileşte Regulamentul Comisiei Europene, iar unul este legat de sustenabilitatea finanţelor publice ale României.

El a atras atenţia că anii 2025, 2026, 2027 sunt ani foarte grei, având un buget de investiţii care merge până la 8% din PIB, transmite Antena 3.

Ministrul de Finanţe a precizat că trebuie să avem răbdare, să ne implementăm investiţiile în anii aceştia grei – 2026, 2026, 2027, iar apoi ajustarea fiscal-bugetară devine mai uşoară.

Ministrul Finanţelor a declarat despre momentul în care România va adera la zona euro că „sunt criterii de convergenţă foarte clare pe care le stabileşte Regulamentul Comisiei Europene”.

„Unul dintre acestea este cel legat de convergenţa privind sustenabilitatea finanţelor publice ale României.

Publicitate

Deci, aici va trebui să avem o abordare echilibrată pentru că suntem şi în perioada în care ne dezvoltăm, în care implementăm proiectele de investiţii.

Nu cred că modelul Bulgariei, în care au îndeplinit criteriile de convergenţă prevăzute de Regulamentul CE, cu excepţia celui privitor la inflaţie, dar cu impact asupra investiţiilor, a fost un model cel mai adecvat.

Am spus şi repet, anii 2025, 2026, 2027 sunt ani foarte grei pentru România, având un buget de investiţii care merge până la 8% din PIB.

Publicitate

Deci aici va trebui să găsim echilibrul necesar, pe de-o parte să implementăm investiţii, pe de altă parte să sprijinim mediul de afaceri pentru a ne îmbunătăţi poziţia competiţională a României pe piaţa europeană.

Să nu avem măsuri în dezavantajul mediului de afaceri”, a subliniat Boloş, citat de Antena 3.

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (279)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

AM CITIT, AM REŢINUT…

Anica Sârbu din Siliştea Gumeşti: „Când stau iarna la băieţii mei, le zic să mai pună filmul acela al lui Marin Preda. L-am văzut de vreo 15 ori, mamă. A avut dreptate, aşa trăia lumea atunci”; Dan Puric: „Toată lumea are grijă de activitatea politică şi nimeni nu are grijă de fiinţa naţională”; Dan Puric: „Pentru România se pregăteşte genul de om fără memorie”; Dan Puric: „Enescu face parte din geniul care a adunat esenţa românească în nădejde”; Karl Popper: „Relativismul este una din numeroasele crime ale intelectualităţii”; Karl Popper: „În numele toleranţei avem dreptul de a nu-i tolera pe intoleranţi”; Juddu Krishnamurti: „Cea mai înaltă treaptă a inteligenţei umane este capacitatea de a observa fără să judeci; Stephen Hawking: „Inteligenţa artificială va fi ori cel mai bun lucru, ori cel mai rău lucru care i se va întâmpla omenirii”; Dave Waters: Să prezici viitorul nu este magie, este inteligenţă artificială”; Pedro Domingos: „Oamenii îşi fac griji ca nu cumva computerele să devină prea inteligente şi să preia conducerea lumii, dar adevărata problemă este că ele sunt stupide şi deja au preluat conducerea lumii”; Kant: „Datoria de a iubi este o absurditate”; principiul lui Nilă Moromete: „Dacă te supără tac-tu, ia oile şi caii şi fugi la Bucureşti”; Victor Hugo: „Dacă natura se cheamă providenţă, societatea trebuie să se cheme prevedere”;

Cicero: „În nimic nu se apropie omul  mai mult de Dumnezeu decât în truda sa de a reda sănătatea oamenilor”; Schopenhauer: „Pentru a surprinde adevărata fizionomie a unui om trebuie să-l observi când e singur”; Ion Davidescu: „Poetul din provincie îşi controlează respiraţia, ridică stiloul şi înghite în sec, nicăieri la capătul deşertului acest dromader insinuant, nu cere şi nu este primit cu apă: aceasta se cheamă, simplu, Condiţie”; Ion Davidescu: „Fumul se gudură să fie cioplit”; Gabriela Melinescu: „Iubirea, o boală de origine divină”; Erri de Luca: „Viaţa unui om durează cât viaţa a trei cărţi”; Camil Petrescu: „rămânerea în pură bestialitate”; zicerea pitagoreicilor: „Noi nu mai auzim muzica sferelor pentru că suntem prea obişnuiţi cu ea”; Hegel: „Ideile se manifestă în lumea materială sub forma evenimentelor istoriei”; Alex Ştefănescu: „Sub Iliescu istoria a stagnat şi a format o boltă în România”; Tudorel Urian: „În politică totul se judecă în roşu comunist şi negru fascist”; Adrian Despot de la „Viţa de vie”: „România e bolnavă. Iar boala nu e SIDA ci nepăsarea”; Sofocle: „Ştiinţa e partea cea mai însemnată a fericirii”; Ovidiu Genaru: „Frica noastră de moarte are un miros plăcut  de iasomie”; Ovidiu Genaru: „Urăm frica fiindcă ne sălbăticeşte, ne pregăteşte fuga”; Ovidiu Genaru: „Sufletu-mi e centrul universului / Ca durere vreau să spun”; sloganul leninist: „Nu poţi trăi în societate fiind liber de societate”; conceptul G. Lukacs: „societate groaznic de definitivă”; omul recent: „modelat de sloganurile publicitare ale societăţii de consum”; omul nou: „produs ideologic cu faţă umană al socialismului şi comunismului”; Shakespeare: „Dar mă ucide gândul că nu-s gând”; din Sfânta Scriptură: „Mântuirea stă întru mult sfat”; din Sfânta Scriptură: „Cei lipsiţi de povăţuitori cad ca frunzele”; părintele Galeriu: „Arma maestrului este cuprinsă în cele trei slujiri esenţiale: învăţător, sfinţitor şi păstor, după Chipul lui Iisus Hristos”; Ludwig Feuerbach: „Cuvântul eliberează omul. Cine nu ştie să se exprime este sclav”; Mircea Horia Simionescu: „Există în această lume multă faţadă, mult decor. Eu toată lumea mi-am imaginat-o ca pe o confecţie de carton”; Mircea Horia Simionescu: „Mulţi mă socotesc un original, dar eu am preluat cu seninătate din marea moştenire clasică românească”; Andrei Pleşu: „Prestaţia mea de presă e a unui diagnostician, nu a unui terapeut universal”; Raymond Aron: „Ca intelectual, statutul tău firesc e acela de „spectator angajat”; Jean de la Bruyere:  „Oamenii se suferă anevoios unii pe alţii şi sunt înclinaţi să nu se aprobe reciproc. Ei se arată atât de plini de ideile lor, încât nu mai au loc şi pentru opiniile celor din jur”; Cătălin Pavel: „Un articol academic prin care suflă vântul va trebui bine căptuşit cu fotografii spectaculoase”; Petre Guran: „Paradigma marxistă a dezvoltării liniare a umanităţii spre orizontul mişcător al utopiei sociale s-a chircit până când s-a închis singură într-o mişcare circulară”; John Maxwell: „Teama ne face să ne analizăm toate problemele deodată: cele de ieri, de azi şi de mâine. Ca să ai succes, trebuie să te concentrezi pe ziua de azi”; Dostoievski: „Noi avem geniul tuturor popoarelor, dar avem în plus geniul rusesc, aşadar, noi vă putem înţelege, în timp ce voi nu ne puteţi înţelege”; călugărul Filotei din Pskov: „Moscova este moştenitoarea marilor capitale ale lumii. Prima Romă a căzut sub păgâni; a doua Romă a căzut sub turci; Moscova este a treia Romă, iar a patra nu va fi niciodată”; Arkadii Vaksberg: „Duplicitatea, ipocrizia şi demagogia, acestea au fost trăsăturile distinctive ale regimului comunist instaurat în 1917 pe teritoriul Imperiului Rus”; Ioana Scoruş: „Iar când copila iese din rochia-i arogantă / Se tulbură oglinda”; pictorul Gheorghe Vîrtosu: „Cel mai important reper al vieţii mele este simplitatea”; Francis Bacon: Citeşte nu pentru a contrazice, nici pentru a crede, ci pentru a cântări şi a lua în considerare”; Mark Twain: „Pregătirea înseamnă totul. Conopida nu este altceva decât o varză care a fost educată într-un colegiu”; Edmondo De Amicis: „Educaţia unui popor se judecă după ţinuta de pe stradă. Văzând grosolănia pe stradă eşti sigur că o vei găsi şi în casă”; Modest Morariu: „În definitiv, prin ce ne-am putea argumenta superioritatea faţă de furnici? Un răspuns posibil: prin Bibliotecă”; Thomas Alva Edison: „Alături de hidrogen, prostia e cea care se găseşte în cea mai mare cantitate în univers”; Pompiliu Constantinescu: „Cine gustă pe cronicari va gusta şi pe Eminescu, şi va gusta şi pe cei mai moderni scriitori naţionali, cu aceeaşi intensitate”; Mircea Eliade: „Viaţa nu poate fi reparată, ci numai creată din nou, printr-o reîntoarcere la izvoare, iar izvorul, prin excelenţă, e ţâşnirea prodigioasă de energie, de viaţă şi de fertilitate care a avut loc odată cu facerea lumii”;

 

Publicitate

 

 

 

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending