Publicitate

„Hristos a înviat” a răsunat astăzi din sute de inimi la înmormântarea Alexandrei Ivanov, mămica de 25 de ani care a murit ca o martiră.

Un sobor numeros de preoți în frunte cu Arhimandrit Nicodim Petre, inspector de misiune al Mitropoliei Iași, stareț al Mănăstirii Bucium Iași, a oficiat la Biserica „Sfântul Ioan Iacob” de la marginea orașului o slujbă de înmormântare impresionantă, înălțătoare, întărind convingerea că Alexandra a pregustat Raiul încă din această viață.

La strană, au răsunat cântări specifice, măiestria psalților din Botoșani îmbrăcând slujba într-o o atmosferă divină. Unii dintre preoți au rostit rugăciunile printre lacrimi, Gabriel, soțul îndurerat, a făcut eforturi să reziste, iar mama…mama…prin inima ei au trecut mii de cuțite pentru că și-a pierdut unica fiică. Și cu toate acestea cu toții au plâns încetișor, aproape tăcut, pentru că au o credință profundă și știu că sufletul Alexandrei va fi încununat de Dumnezeu și prin plecarea ei la cele veșnice au câștigat cu toții o rugătoare fierbinte la Tronul Împărătesc.

Publicitate

Sute de persoane au participat la slujba de înmormântare a Alexandrei Ivanov, după ce de la prima oră a dimineții au asistat la Sfânta Liturghie. Cu toții au vrut să aducă un omagiu unei tinere mămici care a murit pe crucea căsătoriei și a nașterii de prunci, întocmai ca o muceniță a zilelor noastre.

Îmbrățișați, membrii familiei s-au susținut unii pe ceilalți, împreună uniți în credință.

„Poate că ar trebui să se ia atitudine, să nu se mai întâmple”

Publicitate

La finalul slujbei, părintele Nicodim a ținut un cuvânt de alinare pentru familia îndurerată, arătând că Dumnezeu a avut planul Său atunci când a îngăduit ca o greșeală medicală să curme viața unei fete credincioase ca Alexandra, adăugând că ar trebui să se ia atitudine pentru ca alte femei să nu mai sufere atât de cumplit.

„Alexandra a trăit o viață scurtă pe pământ, dar foarte bogată. O știu pe Alexandra ca un copil cuminte, o știu din clasa a VII-a, din tabără, cu un duh bun. Fiecare om se naște cu anumite daruri de la Dumnezeu. Alexandra era odihnitoare de oameni, era liniștită, zâmbitoare, optimistă. A primit multe daruri de la Dumnezeu care au rodit în jurul ei. Ea a făcut parte dintr-o generație de tineri apropiată de Dumnezeu, de preoți și de valorile noaștre creștinești. Suntem datori să ne rugăm pentru sufletul Alexandrei și eu sunt de părere, ca și părintele RAdu ( părintele RAdu Zaiț, duhovnicul ALexandrei n.r.) că a dobândit Raiul pentru că învățăm că dacă se moare la naștere sau pe parcurs este o martiră. S-a spovedit și s-a împărtășit chiar înainte de moartea ei. (…) Ne întreb cu toții cei care am rămas ce a vrut să ne spună Dumnezeu cu această durere? Tragem concluzia că nu există lege privind trecerea partea cealaltă. Suntem triști, dar nu suntem deznădăjduiți. A avut o viață curată. Se spune că Dumnezeu îi ia la el pe oameni când sunt cel mai aproape de EL, când sunt cel mai aproape de mântuire. Poate de asta a îngăduit această greșeală medicală și poate că ar trebui să se ia atitudine, să nu se mai întâmple. Spovedim femei și știm că medicii forțează pe femei să mai facă cezariană, mai câștigă un ban, nu mai lucrează noaptea, vin la ora 9.00 la serviciu…Trebuie să se întâmple câteodată ceva grav ca să se ia atitudine, să se facă dezbateri publice. Poate asta ar trebui să facem acum să nu se mai întâmple cu alte femei așa ceva”, a spus părintele Nicodim.

Starețul Mănăstirii Bucium a transmis și promisiunea Înalt Preasfințitului Teofan, mitropolitul Moldovei  că va fi alături de familie de acum înainte, va sprijini financiar când va fi nevoie și va acorda burse copiilor rămași fără mămica lor atunci când se va impune.

Publicitate

Aplauze pentru un om al lui Dumnezeu

După sărutarea cea de pe urmă, Alexandra a fost înmormântată în cimitirul din curtea Bisericii „Sfântul Ioan Iacob Hozevitul”. În chip nevăzut, pe deasupra cortegiului funerar o mare de lacrimi se formase din inimile străpunse ale celor prezenți. Mulți dintre aceștia nu au apucat să o cunoască și abia își pot închipui durerea și să o înmulțească cu un infinit pentru a înțelege suferința unui soț tânăr și a celor trei copilași care încă nu realizează că „Mami” este acum un înger, o mucenică, care  l-a iubit prea mult pe Dumnezeu și a primit în dar Cerul.

Sicriul a fost coborât în groapă în aplauzele a sute de oameni.

Publicitate

Alexandra a luptat pentru viață

Alexandra a fost un suflet bun și o elevă eminentă. Chiar dacă a născut și a crescut copilași a terminat în acest răstimp o școală postliceală sanitară. Avea idei mărețe și lupta să le împlinească. Iubea viața si lupta ca bebelușii să se nască, împărțea cu alți tineri pliante Pro Vita în maternitate, cabinete ginecologice, organiza marșurile pentru viață la care participau sute de oameni…

În clasa a IX-a a fost aleasă vicepreședinte ATOR BOTOSANI, funcție pe care a deținut-o până a trecut în veșnicie. Sub acest statut a  organizat foarte multe evenimente ITOM BT cu sute de tineri si s-a implicat foarte mult în toate activitățile cu tinerii organizate de Mitropolia Moldovei și Bucovinei : Taberele Nemțisor, ITOM Iasi  și altele. A trăit puțin, dar a făcut lucruri mărețe. Până când a fost răstignită pe crucea mamelor care îndrăznesc să facă câți copii le dă Dumnezeu și dacă patul din maternitate nu i-ar fi devenit pat de moarte ar mai fi avut cu siguranță mulți copii frumoși.

Dumnezeu s-o ierte!