Connect with us

Eveniment

La începutul noului an, preoții merg în casele credincioșilor și stropesc cu apă sfințită. De ce e bine să le deschizi ușa

Publicat

Publicitate

Stropirea cu Agheasma mare are semnificații importante în ajun de Bobotează, relatează alba24.ro. Se crede că harul lui Dumnezeu se pogoară în timpul slujbei de sfințire a apei doar peste apa pregătită din timp pentru acest lucru și nu peste toată apa care exista în alte locuri. Iată de ce e bine ca omul să-și deschidă casa atunci când preotul vine sa le sfințească, pentru ca sfințirea casei vecinului nu înseamnă și sfințirea propriei case.

La începutul noului an, preoții merg în casele credincioșilor și stropesc cu apă sfințită, vestind Botezul Domnului Iisus Hristos. Se spune că este moment de primenire a locuințelor și de reînnoire pentru credincioși.

Stropirea cu Aghiasma mare are semnificații importante în ajun de Bobotează.

Sfințirea caselor și alte tradiții din luna ianuarie. Semnificații și superstiții

La începutul noului an, preoții merg în casele credincioșilor și stropesc cu apă sfințită, vestind Botezul Domnului Iisus Hristos. Se spune că este moment de primenire a locuințelor și de reînnoire pentru credincioși.

Stropirea cu Aghiasma mare are semnificații importante în ajun de Bobotează.

Se crede că harul lui Dumnezeu se pogoară în timpul slujbei de sfințire a apei doar peste apa pregătită din timp pentru acest lucru și nu peste toată apa care exista în alte locuri. Iată de ce e bine ca omul să-și deschidă casa atunci când preotul vine sa le sfințească, pentru ca sfințirea casei vecinului nu înseamnă și sfințirea propriei case.

n satele de pe malul unei ape, în timpul slujbei de Bobotează, s-a împământenit obiceiul ca preotul să arunce o cruce de lemn în apa rece, uneori îngheţată, iar câţiva feciori curajoşi sar după ea şi o aduc înapoi.

Publicitate

Boboteaza este, simbolic şi o sărbătoare a purificării naturii de forţele răului, prin apa sfinţită. Tot acum, în anumite zone ale ţării, se fac previziuni despre condiţiile meteorologice din acest an, dacă acestea vor fi sau nu favorabile recoltei.

Superstiții de Bobotează

Dincolo de obiceiurile creştine din această zi, în tradiţia românească se practică şi unele ritualuri păgâne de purificare, de alungare a spiritelor rele din gospodării şi animale. Unii îşi afumă grajdurile şi vitele pentru a alunga duhurile rele din acestea, alţii aprind focuri pe câmp sau cântă melodii însoţite de strigături şi zgomote

Potrivit unei alte credințe populare, atunci când preotul bagă sau aruncă crucea în apă, dracii ies de unde s-au ascuns şi fug pe câmp, dar nu pot fi văzuţi de oameni, ci doar de lupi, care îi urmăresc şi îi sfâşie.

În ziua Botezului Domnului nu este bine să lași haine la uscat, căci diavolii își caută scăpare, ascunzându-se sub ele. În popor se mai spune că două săptămâni după Bobotează nu se recomandă să speli în pârâuri rufele sau cămășile, căci diavolii abia așteaptă să se agațe de ele.

De asemenea, fetele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează se vor mărita în acel an, potrivit credinţei populare.

Agheasma luată de la preot în ziua de Bobotează ajută la curăţarea gospodăriei de diavoli, moroi, șerpi, purici, boli, dar și de influența oamenilor malefici, precum favorizarea unor recolte bogate.

Boboteaza, o tradiţie veche în cadrul Bisericii

Boboteaza este o tradiţie veche în cadrul Bisericii, prăznuirea ei fiind consemnată începând cu din secolul al III-lea. Încă de la început era considerată alături de Paşte şi Crăciun, una dintre cele mai importante sărbători din lumea creştină.

An de an, mii de litri de apă sunt sfinţiţi de preoţi pentru credincioşii care se îmbulzesc să ducă acasă o sticlă de agheasmă, pentru a-i feri de boli şi de rele tot anul ce vine.

Apa sfinţită sau agheasma este elementul cel mai important al sărbătorii de Bobotează. Preoţii spun despre aceasta că este sfinţită şi capătă proprietăţi supranaturale prin intervenţia directă a Duhului sau Spiritului Sfânt.

Argumente

Cel mai bun argument pentru a susţine sfinţenia acestei ape este faptul că aceasta nu se alterează în timp, păstrându-şi calităţile chiar şi un an sau doi. Secretul stă, însă, spun oamenii de ştiinţă, în faptul că apa respectivă intră în contact cu argint, prin scufundarea crucii, şi cu busuiocul, ambele având proprietăţi antimicrobiene.

Argintul, introdus chiar pentru scurtă vreme în apă, omoară bacteriile de putrefacţie şi algele microscopice care se află în ea sau creează un mediu în care acestea nu se pot dezvolta. Busuiocul este şi el cunoscut ca fiind o plantă cu proprietăţi antiseptice, iar cele două, în combinaţie, fac ca apa sfinţită să se conserve mult mai bine.

Busuiocul este şi el recunoscut pentru calităţile sale de vindecare a anumitor afecţiuni. Potrivit specialiștilor în medicina naturistă părţile aeriene ale plantei de busuioc prezintă importanţă atât în medicina umană, cât şi în cea veterinară.

Principiile sale active acţionează antiseptic intestinal, stimulează digestia, antimetic, antiinflamator renal şi intestinal, antiseptic pulmonar, antifungic, febrifug.

La om e folosit în colici intestinale, balonări intestinale, vomă, gripă, răceală, bronşită acută şi cronică, dureri de cap, ulcer gastric, infecţii urinare, anorexie, diaree etc.

Credințe despre Bobotează

Vremea din ziua de Bobotează o prevestește, conform credinţei populare, pe cea de peste an. Dacă plouă, urmează o iarnă lungă, iar timpul frumos prezice o vară frumoasă. Dacă bate crivățul, este semn că vor fi roade bogate, iar dacă va curge apa din streașină, se va face vin bun. Totodata, daca de Bobotează pomii sunt îmbrăcați în promoroacă, va fi belșug și sănătate.

Sărbătoarea Bobotezei se asociază cu practicarea unor ritualuri care diferă, de multe ori, de la o zonă geografică la alta.

După liturghie, preotul, însoţit de credincioşii dintr-o localitate anume, merg în procesiune pe malul apei din localitatea respectivă pentru sfinţirea apei. Spre seară, vânătorii şi pădurarii trag cu puşca peste oglinda apei, pentru alungarea duhurile rele, care se spune că sunt cuibărite în apă.

Râurile, fluviile şi lacurile sunt purificate acum şi, de aceea, femeile nu au voie să spele rufe în apele curgătoare vreme de opt zile, iar aceste ape rămân sfinţite trei-şase săptămâni. Când este foarte frig (proverbialul ger al Bobotezei), se pregăteşte Crucea de gheaţă a Bobotezei.Potrivit tradiţiei ortodoxe, agheazma se bea dimineaţa, înainte de micul dejun, în zilele de post, de sărbători sau la ceas de boală sau de mare necaz.

La Bobotează, datina cea mai importantă era Iordanul sau Sfinţirea cea mare a apei. Încă din vechime, în tradiţia populară se spunea că oricine ar intra în această zi în apă va fi apărat de toate bolile. Sfinţirea apei se făcea într-un loc special amenajat lângă o fântână sau o apă curgătoare. Din Agheazma binecuvântată în această zi obişnuiau să bea toţi membrii familiei, iar o parte se punea şi în mâncarea vitelor, pentru ca şi acestea să fie sănătoase.

Şi în zilele nostre, în popor se spune că Boboteaza este dricul iernii; după gerul mare, tradiţional, zilei de Bobotează, iarna se pregăteşte să plece. În ziua de Bobotează, preoţii sfinţesc cu agheasmă oamenii, casele şi lucrurile din gospodăria fiecărui credincios.

Cu apă sfinţită se stropesc şi animalele din gospodărie-oile, porcii şi boii, animale binecuvântate de Dumnezeu. În schimb, nu se împrăştie agheasmă peste cai şi peste iepuri, care se pot preface în diavoli.

Cu agheasmă, adunată de la trei biserici, se stropesc ogoarele, pâinea făcută în casă şi portofelul, care conţine cel puţin trei bancnote noi, pentru ca sporul să nu fie alungat din casă de gândurile rele ale duşmanilor.

Tradiţia spune că Boboteaza este momentul când cerurile se deschid, iar îngerul păzitor dezvăluie tinerilor care le este norocul şi ursita în dragoste.

Fetele care doresc să îşi viseze ursitul trebuie să „fure” sau să accepte de la preot un firicel de busuioc sfinţit. Se spune că dacă îl vor ţine în sân sau îl vor pune sub perna înainte de a adormi, dar şi dacă postesc şi se roagă Sfântului Ioan în ajun de Bobotează, îl vor vedea in vis pe cel cu care le este hărăzit să se căsătorească.

În unele zone ale țării, în ajunul Bobotezei, se spune că pentru a-şi visa alesul, fetele trebuie să mănânce o turtă frământată doar cu 9 degete, din 8 linguri de făină şi o lingură de sare şi să-şi lege pe inelar un fir roşu de mătase. Apoi, cel pe care-l vor visa noaptea că le aduce apă este ursitul lor.

Prin tradiţie, se ţine post negru (sau zi de sec) în Ajunul Bobotezei. Se spune că cei care reuşesc să nu mănânce şi să nu bea nimic în această zi vor avea parte de noroc, sănătate şi binecuvântare de la Dumnezeu pe tot parcursul anului.

După ce iau agheasma de la preot, fetele tinere obişnuiesc să se îmbăieze de trei ori în râu sau să-şi toarne apă pe cap simbolic. Precum s-a adunat poporul la malurile Iordanului, tot aşa se vor strânge peţitorii la uşa fetei respective.

Pe vremuri se obişnuia ca, în Ajunul Bobotezei, să se pregătească o masă bogată, asemănătoare cu cea din Ajunul Crăciunului, cu 12 feluri de mâncare: colivă, bob fiert, fiertură de prune sau perje afumate, sarmale umplute cu crupe, borş de „burechiuşe” sau „urechiuşele babei” (fasole albă cu colţunaşi umpluţi cu ciuperci), borş de peşte, peşte prăjit, plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră, plăcinte cu mac.

Masa era sfinţită de preot, care umbla din casă în casă cu „Iordanul” sau „Chiralesa”. Exista credinţa că, strigând „Chiralesa”, care înseamnă „Doamne, miluieşte!”, oamenii capătă putere, toate relele fug şi anul va fi curat până la Sfântul Andrei (30 noiembrie). După sfinţirea mesei, o parte din mâncare se dădea animalelor din gospodărie, pentru a fi fertile şi protejate de boli.

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (411)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

AM CITIT, AM REȚINUT

Mihai Eminescu: „Crist a învins cu litera de aur a adevărului şi a iubirii, Ştefan cu spada cea de flăcări a dreptului. Unul a fost libertatea, celălalt apărătorul evangheliei ei”; George Petrovai: „Suntem la porţile Orientului, unde orice este cu putinţă pentru neoameni şi ai lor”; Valeriu Ilica: „Poeţii şi profeţii sunt altfel de fiinţe”; Lucian Blaga: „Fiecare carte trebuie să continue acel bemol al vieţii, cu toate tonurile sufleteşti pe care le adânceşte cu o jumătate de ton”; Marian Nicolae: „Dacă fiecare poveste de viaţă s-ar transforma într-o poezie, lumea întreagă ar deveni o bibliotecă cu volume de versuri aşezate cuminţi pe rafturi”; Nicolae Balotă: „Fiecare generaţie, fiecare epocă trebuie să-şi merite poeţii”; Petre Ţuţea: „Singura care ne face esenţiali este moartea”; Mark Twain: „Moartea este eternitatea care ne face pe toţi egali”; Nicolae Iorga: „Aproape toate viciile te fac sociabil”; Nicolae Iorga: „Ne asociem mai uşor defectele decât însuşirile frumoase”; Yuval Noah Harari: „Din studii asupra scheletelor de homo sapiens a rezultat că vânătorii şi culegătorii din perioada în care omul nu descoperise încă agricultura ar fi avut creierul mai dezvoltat decât „agricultorii” din epocile care au urmat”; Yuval Noah Harari: „Revoluţia agricolă a fost cea mai mare păcăleală din istorie”; Yuval Noah Harari: „Homo sapiens i-a exterminat pe ceilalţi cu care, o perioadă, a coexistat”; Paul Steiger: „Greu mai găseşti astăzi un jurnalist care adecvează perfect cuvântul la mesajul pe care îl are de livrat”; Sever Voinescu: „Sunt un conservator incurabil şi oftez trist: părăsirea erei Gutenberg alterează profesia”; Andrei Pleşu: „Fiecare dintre noi are, inevitabil, relele lui, partea sa de umbră. Dar nu toţi avem în cârcă soarta ţării, şefia instituţiilor publice, buna administrare a statului”; Andre-Georges Haudricourt: „Orice obiect, dacă îl studiaţi corect, atrage după sine întreaga societate”; Milan Kundera: „Realitatea mea este în altă parte”; sculptorul Dragoş Neagoe: „Nu mai pot face diferenţa între apicultură şi sculptură”; Dragoş Neagoe: „Albinele, acest popor aşa de hotărât şi de pătrunzător, hrănit cu lumină şi căldură, cu ceea ce este mai curat în natură, cu sufletul florilor, zâmbetul cel mai cald al materiei şi strădania lui cea mai minunată către fericire şi frumuseţe”; Maurice Maeterlinck: „Albinele l-au înţeles pe om înainte ca acesta să-şi sfârşească gândurile”; Jean d`Ormesson: „N-am plâns din pricina vieţii. Am fost pur şi simplu mulţumit să exist”; Jean d`Ormesson: „Ciudată e lumea, până la urmă!”; Jean d`Ormesson: „În spatele inimaginabilului se află deneconceputul”; Jean d`Ormesson: „Dumnezeu e neverosimil, dar absenţa lui Dumnezeu este şi mai neverosimilă”; Ştefan Mitroi: „Ninsoarea e făina ce cade pe pământ atunci când îşi scutură Maica Domnului mâinile după ce termină de frământat pâinea pe care o vedem dimineaţa cu toţii pe cer abia scoasă din cuptor”; Ştefan Mitroi: „Ninsoarea, atunci când se întâmplă să fie înainte de Crăciun, e scrisoarea pe care o trimite Dumnezeu copiilor”; Ştefan Mitroi: „Ninsoarea, văzând cât de repede creştem, e copilăria noastră îmbrăcată în mireasă”; Yuval Noah Harari: „ Cel mai remarcabil moment din ultimii 500 de ani a urmat la 16 iulie 1945 la ora 5, 29 de minute şi 45 de secund. În acel moment precis, oamenii de ştiinţă americani au detonat prima bombă atomică la Alamogordo, New Mexico. Din acel moment, omenirea avea abilitatea nu numai să schimbe cursul istoriei, ci şi să-i pună capăt”; Francis Bacon: „Cunoaşterea este putere!”; Yuval Noah Harari: „Zahărul a devenit mai periculos decât praful de puşcă”; Yuval Noah Harari: „Marea bătălie a secolului 21 va fi între sfera privată a vieţii omeneşti şi sănătate. Iar sănătatea va câştiga”; Yuval Noah Harari: „Istoria omului a început când acesta a creat zeii. Şi se va termina când omul devine zeu”; Marc-Antoine Costa de Beauregard: „ Creştinismul şi Biserica se definesc drept o joncţiune între cer şi pământ”; Matei Vişniec: „Europa este în primul rând locul de naştere al acestui obiect fantastic care se numeşte carte, iar cultura este cimentul mental”; Avva Macarie Egipteanul: „ Dacă ne amintim de răutăţile pe care ni le-au făcut oamenii, ne dispare puterea de a ne aminti de Dumnezeu”; Larry Wolff: „În timpul Renaşterii, opoziţia conceptuală fundamentală era cea dintre Nord şi Sud, în timp ce intelighenţia Iluminismului a iniţiat reorientarea modernă a continentului care a produs Europa de Vest şi Europa de Est”; Larry Wolff: „Machiavelli s-a folosit de concepţiile vechii Rome, opunând Sudul Nordului Barbar, cu aceeaşi splendidă vervă şi cu acelaşi oportunism retoric cu care Churchill a exploatata perspectiva Iluminismului, opunând Vestul Estului, pentru a crea cortina de fier”; Honore de Balzac: „Locuitorii Rusiei, ai Ucrainei şi ai malurilor Dunării, pe scurt popoarele slave, fac legătura între Europa şi Asia, între civilizaţie şi barbarie”; Andrei Şarîi: „Apele oricărui fluviu poartă cu ele experienţa graniţei; Andrei Şarîi: „Dunărea, la fel ca multe alte fluvii, a fost întotdeauna şi a rămas până în ziua de azi o frontieră”; Nichita Stănescu: „Frumuseţea este o duminică a binelui”; Dan Grigore: „Nu îmi pot imagina arta fără melancolie, acest prinţ adormit în fiecare dintre noi”; Marin Sorescu: „Şi dacă nu putem să aruncăm pe talgerul lunii ţipătul nostru deznădăjduit / atunci ne întoarcem să robim la micul nostru puls / războinici care am pierdut bătălia jelaniei totale şi absolute”; Şerban Cioculescu: „A se vedea prea bine măţăraia”; Cella Delavrancea: „Cele mai mare defecte ale şcolii noastre de muzică sunt două: vanitatea elevului şi vanitatea profesorului”; Milovan Stefanovski: „Numai moartea şi nebunia / au dreptul / să limpezească visul / să-i interzică existenţa”; Carson McCullers: „Sunt fericit în singurătate, pentru că mă simt aparţinând de acest punct central al fiinţei mele care domină şi este prezent în total”;

Citeste mai mult

Eveniment

Intrarea în UE se schimbă: Sistemul EES pornește oficial în 12 puncte de frontieră

Publicat

Publicitate

Sistemul de Intrare/Ieșire (EES) funcționează începând de miercuri cu preluarea datelor biometrice – imagine facială și patru amprente digitale – în cele 12 puncte de trecere a frontierei în care a fost deja implementat.

‘La acest moment, sistemul este operațional în următoarele puncte de trecere a frontierei: Sighet (județul Maramureș), Vicovu de Sus (județul Suceava), Stânca și Racovăț (județul Botoșani), Midia (județul Constanța), Naidaș (județul Caraș-Severin), Jimbolia, Lunga, Moravița (județul Timiș), Halmeu (județul Satu Mare), aeroporturile Suceava și Sibiu’, informează un comunicat al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră (IGPF) transmis AGERPRES.

 

EES se aplică doar cetățenilor acelor state care nu fac parte din UE și care efectuează șederi de scurtă durată pe teritoriul Uniunii Europene (până la 90 de zile în oricare 180 de zile).

Pentru fiecare cetățean non-UE, sistemul înregistrează data și locul de intrare și ieșire, colectează date alfanumerice și biometrice și calculează automat durata șederii legale.

‘La prima intrare vor fi prelevate datele biometrice, iar la călătoriile ulterioare verificarea se va realiza automat, reducând timpul de așteptare la frontieră’, arată sursa citată.

Publicitate

 

Datele vor fi păstrate timp de 3 ani (sau 5 ani în cazul refuzului intrării ori al depășirii duratei legale de ședere), cu respectarea strictă a legislației europene privind protecția datelor.

Detalii suplimentare pentru călători sunt disponibile pe platforma oficială a Uniunii Europene – www.travel-europe.europa.eu/ees. AGERPRES

Citeste mai mult

Economie

Anunț de interes public: Revizuire autorizație de mediu SC HIDROPLASTO SRL

Publicat

Publicitate

SC HIDROPLASTO SRL solicită revizuirea autorizației de mediu pentru obiectivul „Fabrică colectare și prelucrare mase plastice” situat în Cătamărăști Deal, com. Mihai Eminescu, str. Pacea nr. 26, județul Botoșani.

Contestațiile se depun la sediul Direcției Județene de Mediu Botoșani din B-dul Mihai Eminescu nr. 44 în termen de 5 zile de la data apariției prezentului anunț.

Citeste mai mult

Eveniment

„Povești la gura sobei”, la Filiala nr. 2 Grivița a Bibliotecii Județene „Mihai Eminescu” Botoșani

Publicat

Publicitate

Magia iernii pentru cei mici, la Filiala nr. 2 Grivița a bibliotecii

Vineri, 12 decembrie 2025, ora 13:00, Filialanr. 2 Grivița a Bibliotecii Județene’Mihai Eminescu’ Botoșani organizează activitatea ‘Povești la gura sobei’, un eveniment care îi invită pe copii să pătrundă în atmosfera caldă și liniștită a poveștilor de iarnă.

Participă elevii Clasei I B Step by Step ‘Veverițele Curioase’ din cadrul Liceului Pedagogic Nicolae Iorga, coordonați de prof. Olguța-Cătălina Dughilă și prof. Oana-Olivia Străchinariu.

În cadrul plăcut al secției, copiii vor descoperi farmecul poveștilor citite și interpretate, vor participa la jocuri de imaginație, vor crea mici texte inspirate de iarnă și vor lucra în ateliere tematice.

O întâlnire plină de simplitatea și bucuria copilăriei, unde spiritul poveștilor de iarnă prinde viață.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending