Connect with us

Eveniment

La începutul noului an, preoții merg în casele credincioșilor și stropesc cu apă sfințită. De ce e bine să le deschizi ușa

Publicat

Publicitate

Stropirea cu Agheasma mare are semnificații importante în ajun de Bobotează, relatează alba24.ro. Se crede că harul lui Dumnezeu se pogoară în timpul slujbei de sfințire a apei doar peste apa pregătită din timp pentru acest lucru și nu peste toată apa care exista în alte locuri. Iată de ce e bine ca omul să-și deschidă casa atunci când preotul vine sa le sfințească, pentru ca sfințirea casei vecinului nu înseamnă și sfințirea propriei case.

La începutul noului an, preoții merg în casele credincioșilor și stropesc cu apă sfințită, vestind Botezul Domnului Iisus Hristos. Se spune că este moment de primenire a locuințelor și de reînnoire pentru credincioși.

Stropirea cu Aghiasma mare are semnificații importante în ajun de Bobotează.

Sfințirea caselor și alte tradiții din luna ianuarie. Semnificații și superstiții

La începutul noului an, preoții merg în casele credincioșilor și stropesc cu apă sfințită, vestind Botezul Domnului Iisus Hristos. Se spune că este moment de primenire a locuințelor și de reînnoire pentru credincioși.

Stropirea cu Aghiasma mare are semnificații importante în ajun de Bobotează.

Se crede că harul lui Dumnezeu se pogoară în timpul slujbei de sfințire a apei doar peste apa pregătită din timp pentru acest lucru și nu peste toată apa care exista în alte locuri. Iată de ce e bine ca omul să-și deschidă casa atunci când preotul vine sa le sfințească, pentru ca sfințirea casei vecinului nu înseamnă și sfințirea propriei case.

n satele de pe malul unei ape, în timpul slujbei de Bobotează, s-a împământenit obiceiul ca preotul să arunce o cruce de lemn în apa rece, uneori îngheţată, iar câţiva feciori curajoşi sar după ea şi o aduc înapoi.

Publicitate

Boboteaza este, simbolic şi o sărbătoare a purificării naturii de forţele răului, prin apa sfinţită. Tot acum, în anumite zone ale ţării, se fac previziuni despre condiţiile meteorologice din acest an, dacă acestea vor fi sau nu favorabile recoltei.

Superstiții de Bobotează

Dincolo de obiceiurile creştine din această zi, în tradiţia românească se practică şi unele ritualuri păgâne de purificare, de alungare a spiritelor rele din gospodării şi animale. Unii îşi afumă grajdurile şi vitele pentru a alunga duhurile rele din acestea, alţii aprind focuri pe câmp sau cântă melodii însoţite de strigături şi zgomote

Potrivit unei alte credințe populare, atunci când preotul bagă sau aruncă crucea în apă, dracii ies de unde s-au ascuns şi fug pe câmp, dar nu pot fi văzuţi de oameni, ci doar de lupi, care îi urmăresc şi îi sfâşie.

În ziua Botezului Domnului nu este bine să lași haine la uscat, căci diavolii își caută scăpare, ascunzându-se sub ele. În popor se mai spune că două săptămâni după Bobotează nu se recomandă să speli în pârâuri rufele sau cămășile, căci diavolii abia așteaptă să se agațe de ele.

De asemenea, fetele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează se vor mărita în acel an, potrivit credinţei populare.

Agheasma luată de la preot în ziua de Bobotează ajută la curăţarea gospodăriei de diavoli, moroi, șerpi, purici, boli, dar și de influența oamenilor malefici, precum favorizarea unor recolte bogate.

Boboteaza, o tradiţie veche în cadrul Bisericii

Boboteaza este o tradiţie veche în cadrul Bisericii, prăznuirea ei fiind consemnată începând cu din secolul al III-lea. Încă de la început era considerată alături de Paşte şi Crăciun, una dintre cele mai importante sărbători din lumea creştină.

An de an, mii de litri de apă sunt sfinţiţi de preoţi pentru credincioşii care se îmbulzesc să ducă acasă o sticlă de agheasmă, pentru a-i feri de boli şi de rele tot anul ce vine.

Apa sfinţită sau agheasma este elementul cel mai important al sărbătorii de Bobotează. Preoţii spun despre aceasta că este sfinţită şi capătă proprietăţi supranaturale prin intervenţia directă a Duhului sau Spiritului Sfânt.

Argumente

Cel mai bun argument pentru a susţine sfinţenia acestei ape este faptul că aceasta nu se alterează în timp, păstrându-şi calităţile chiar şi un an sau doi. Secretul stă, însă, spun oamenii de ştiinţă, în faptul că apa respectivă intră în contact cu argint, prin scufundarea crucii, şi cu busuiocul, ambele având proprietăţi antimicrobiene.

Argintul, introdus chiar pentru scurtă vreme în apă, omoară bacteriile de putrefacţie şi algele microscopice care se află în ea sau creează un mediu în care acestea nu se pot dezvolta. Busuiocul este şi el cunoscut ca fiind o plantă cu proprietăţi antiseptice, iar cele două, în combinaţie, fac ca apa sfinţită să se conserve mult mai bine.

Busuiocul este şi el recunoscut pentru calităţile sale de vindecare a anumitor afecţiuni. Potrivit specialiștilor în medicina naturistă părţile aeriene ale plantei de busuioc prezintă importanţă atât în medicina umană, cât şi în cea veterinară.

Principiile sale active acţionează antiseptic intestinal, stimulează digestia, antimetic, antiinflamator renal şi intestinal, antiseptic pulmonar, antifungic, febrifug.

La om e folosit în colici intestinale, balonări intestinale, vomă, gripă, răceală, bronşită acută şi cronică, dureri de cap, ulcer gastric, infecţii urinare, anorexie, diaree etc.

Credințe despre Bobotează

Vremea din ziua de Bobotează o prevestește, conform credinţei populare, pe cea de peste an. Dacă plouă, urmează o iarnă lungă, iar timpul frumos prezice o vară frumoasă. Dacă bate crivățul, este semn că vor fi roade bogate, iar dacă va curge apa din streașină, se va face vin bun. Totodata, daca de Bobotează pomii sunt îmbrăcați în promoroacă, va fi belșug și sănătate.

Sărbătoarea Bobotezei se asociază cu practicarea unor ritualuri care diferă, de multe ori, de la o zonă geografică la alta.

După liturghie, preotul, însoţit de credincioşii dintr-o localitate anume, merg în procesiune pe malul apei din localitatea respectivă pentru sfinţirea apei. Spre seară, vânătorii şi pădurarii trag cu puşca peste oglinda apei, pentru alungarea duhurile rele, care se spune că sunt cuibărite în apă.

Râurile, fluviile şi lacurile sunt purificate acum şi, de aceea, femeile nu au voie să spele rufe în apele curgătoare vreme de opt zile, iar aceste ape rămân sfinţite trei-şase săptămâni. Când este foarte frig (proverbialul ger al Bobotezei), se pregăteşte Crucea de gheaţă a Bobotezei.Potrivit tradiţiei ortodoxe, agheazma se bea dimineaţa, înainte de micul dejun, în zilele de post, de sărbători sau la ceas de boală sau de mare necaz.

La Bobotează, datina cea mai importantă era Iordanul sau Sfinţirea cea mare a apei. Încă din vechime, în tradiţia populară se spunea că oricine ar intra în această zi în apă va fi apărat de toate bolile. Sfinţirea apei se făcea într-un loc special amenajat lângă o fântână sau o apă curgătoare. Din Agheazma binecuvântată în această zi obişnuiau să bea toţi membrii familiei, iar o parte se punea şi în mâncarea vitelor, pentru ca şi acestea să fie sănătoase.

Şi în zilele nostre, în popor se spune că Boboteaza este dricul iernii; după gerul mare, tradiţional, zilei de Bobotează, iarna se pregăteşte să plece. În ziua de Bobotează, preoţii sfinţesc cu agheasmă oamenii, casele şi lucrurile din gospodăria fiecărui credincios.

Cu apă sfinţită se stropesc şi animalele din gospodărie-oile, porcii şi boii, animale binecuvântate de Dumnezeu. În schimb, nu se împrăştie agheasmă peste cai şi peste iepuri, care se pot preface în diavoli.

Cu agheasmă, adunată de la trei biserici, se stropesc ogoarele, pâinea făcută în casă şi portofelul, care conţine cel puţin trei bancnote noi, pentru ca sporul să nu fie alungat din casă de gândurile rele ale duşmanilor.

Tradiţia spune că Boboteaza este momentul când cerurile se deschid, iar îngerul păzitor dezvăluie tinerilor care le este norocul şi ursita în dragoste.

Fetele care doresc să îşi viseze ursitul trebuie să „fure” sau să accepte de la preot un firicel de busuioc sfinţit. Se spune că dacă îl vor ţine în sân sau îl vor pune sub perna înainte de a adormi, dar şi dacă postesc şi se roagă Sfântului Ioan în ajun de Bobotează, îl vor vedea in vis pe cel cu care le este hărăzit să se căsătorească.

În unele zone ale țării, în ajunul Bobotezei, se spune că pentru a-şi visa alesul, fetele trebuie să mănânce o turtă frământată doar cu 9 degete, din 8 linguri de făină şi o lingură de sare şi să-şi lege pe inelar un fir roşu de mătase. Apoi, cel pe care-l vor visa noaptea că le aduce apă este ursitul lor.

Prin tradiţie, se ţine post negru (sau zi de sec) în Ajunul Bobotezei. Se spune că cei care reuşesc să nu mănânce şi să nu bea nimic în această zi vor avea parte de noroc, sănătate şi binecuvântare de la Dumnezeu pe tot parcursul anului.

După ce iau agheasma de la preot, fetele tinere obişnuiesc să se îmbăieze de trei ori în râu sau să-şi toarne apă pe cap simbolic. Precum s-a adunat poporul la malurile Iordanului, tot aşa se vor strânge peţitorii la uşa fetei respective.

Pe vremuri se obişnuia ca, în Ajunul Bobotezei, să se pregătească o masă bogată, asemănătoare cu cea din Ajunul Crăciunului, cu 12 feluri de mâncare: colivă, bob fiert, fiertură de prune sau perje afumate, sarmale umplute cu crupe, borş de „burechiuşe” sau „urechiuşele babei” (fasole albă cu colţunaşi umpluţi cu ciuperci), borş de peşte, peşte prăjit, plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră, plăcinte cu mac.

Masa era sfinţită de preot, care umbla din casă în casă cu „Iordanul” sau „Chiralesa”. Exista credinţa că, strigând „Chiralesa”, care înseamnă „Doamne, miluieşte!”, oamenii capătă putere, toate relele fug şi anul va fi curat până la Sfântul Andrei (30 noiembrie). După sfinţirea mesei, o parte din mâncare se dădea animalelor din gospodărie, pentru a fi fertile şi protejate de boli.

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Cum va fi vremea până la jumătatea lui februarie: Temperaturi în creștere, dar și episoade de ninsori și ploi

Publicat

Publicitate

Vremea până în 16 februarie: temperaturile cresc de la mijlocul acestei săptămâni în majoritatea regiunilor. În 25 ianuarie maximele ajung la 10 grade în vest, 4 grade în centru, 5 grade în sud, 3 grade în Moldova.

Săptămâna viitoare, temperaturile se vor stabiliza la 4-6 grade, cu excepția zonei de est, unde va fi mai frig.

Sunt anunțate ploi și ninsori după 26 ianuarie în centru și sud, după 24 ianuarie vor fi ploi în vest. În est sunt anunțate ninsori în jurul datei de 23 ianuarie, ploi în 25 ianuarie apoi din nou ninsori.

Luna februarie începe cu maxime de 2 grade în centru și est, 6-7 grade în sud și vest. Apoi temperaturile scad la -1 grad…zero grade pentru câteva zile. Ulterior se încălzește ușor și apoi se răcește iar.

În februarie vor mai fi două perioade cu temperaturi minime scăzute, de până la -10 grade în centru și est, respectiv -7 grade în sud și vest. Noi perioade cu ploi și ninsori vor fi din 6 februarie.

Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a actualizat prognoza meteo pe patru săptămâni, până în 16 februarie.

Publicitate

Vremea în săptămâna 19-25 ianuarie

Valorile termice se vor situa sub cele specifice pentru această săptămână în regiunile centrale și nord-estice, precum și în extremitatea de nord-vest și de sud-vest a țării. În rest, vor fi apropiate de cele normale.

Regimul pluviometric va fi deficitar în regiunile vestice, nordice, centrale și sud-vestice, dar și local excedentare în extremitatea de sud-est a țării. În rest, va fi apropiat de cel normal.

Vremea în săptămâna 26 ianuarie – 1 februarie

Temperaturile medii vor fi mai ridicate decât cele normale pentru acest interval, la nivelul întregii țări.

Cantitățile de precipitații vor fi excedentare în regiunile extracarpatice, iar în rest vor fi în general apropiate de cele normale.

Vremea în săptămâna 2-8 februarie

Temperatura medie a aerului va avea valori ușor mai ridicate decât cele normale pentru această perioadă în cea mai mare parte a țării, dar mai ales în zonele montane.

Regimul pluviometric va avea o tendință ușor excedentară în regiunile extracarpatice, iar în rest va fi apropiat de cel normal.

Vremea în săptămâna 9-16 februarie

Mediile valorilor termice vor fi în general apropiate de cele specific pentru această săptămână în cea mai mare parte a țării, posibil ușor mai coborâte în extremitatea de nord-est.

Cantitățile de precipitații vor fi ușor excedentare în majoritatea regiunilor, dar mai ales în cele sudice.

Citeste mai mult

Eveniment

Firul alb-roșu al tradiției: Târgul Mărțișorului ajunge la ediția a XVI-a, la Botoșani

Publicat

Publicitate
TÂRGUL MĂRȚIȘORULUI, Ediția a XVI-a, 26 februarie – 1 martie 2026, Botoșani
Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Botoşani (Centrul Creatiei Botosani), instituție publică de cultură aflată în subordinea Consiliului Județean Botoșani, cu sprijinul Primăriei Municipiului Botoșani, organizează în perioada 26 februarie – 1 martie 2026, activitatea #Târgul_Mărțișorului care a ajuns la cea de-a XVI-a ediție.
Manifestarea are ca obiectiv principal menținerea activității de confecționare a mărțișoarelor, aceste talismane nelipsite în comunitățile rurale de altădată. Participanții trebuie să expună mărțișoare realizate manual. Nu sunt acceptate în cadrul târgului mărțișoarele achiziționate din comerț sau realizate de meșteri/artizani/participanți într-o manieră care să imite linia produselor în serie.
Rolul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Botoșani este de a urmări și de a îndruma participanții să respecte anumite exigențe impuse de criteriile estetice promovate cu mult timp în urmă de către comunitățile rurale care reușeau să confecționeze aceste talismane în funcție de eposul moldav, de datinile şi de credinţele existente. În acest sens, motivele abordate trebuie să aparțină culturii noastre populare și să transmită conotațiile specifice poporului nostru legate de acest simbol.
Participanții pot aduce mostre la sediul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Botoșani, Str. Unirii, Nr.10, Compartiment Artă Populară Artizanală și Meșteșuguri Tradiționale, de luni până vineri, între orele 10:00 – 16:00, vinerea de la 10:00 – 14:00 sau pot trimite fotografii pe adresa de e-mail: etnografie.cjcpctbt@yahoo.com.
Perioada de selecție va fi până la data de #30_ianuarie_2026. Târgul va avea loc pe #Pietonalul_Unirii din Botoşani în perioada 26 februarie – 1 martie 2026.
Deschiderea oficială este programată în ziua de 26 februarie 2026, ora 12:00.
Vă așteptăm cu drag să vă înscrieți și să participați cu cele mai autentice mărțișoare la cea de-a XVI-a ediție a Târgului Mărțișorului.

Citeste mai mult

Eveniment

Tânără de 23 de ani din Botoșani, dată dispărută după ce a plecat voluntar de la domiciliu

Publicat

Publicitate

Poliția Municipiului Botoșani desfășoară căutări pentru identificarea unei tinere în vârstă de 23 de ani, după ce aceasta a plecat voluntar de la domiciliu și nu a mai revenit până în prezent.

Este vorba despre Anastasiei Delia-Manuela, născută la data de 17 iulie 2002, în municipiul Botoșani, județul Botoșani, cetățean român, cu domiciliul în aceeași localitate. Dispariția a fost semnalată la data de 19 ianuarie 2026, când lucrătorii Poliției Municipiului Botoșani au fost sesizați cu privire la faptul că tânăra a plecat de acasă în mod voluntar și nu a mai putut fi contactată.

Potrivit informațiilor furnizate de autorități, la momentul dispariției, Anastasiei Delia-Manuela purta un compleu de culoare gri închis, o geacă din fâș de culoare neagră și ghete de culoare crem deschis.

Semnalmente:

  • Înălțime: aproximativ 170 cm

  • Greutate: aproximativ 50 kg

  • Constituție: atletică, corpolență slabă

    Publicitate
  • Păr: șaten, drept

  • Ochi: căprui

  • Semne particulare: tatuaj monocolor pe antebrațul drept

Dispariția este încadrată la categoria „alte fapte”, iar cazul se află în atenția autorităților competente. Polițiștii continuă verificările pentru a stabili împrejurările în care tânăra a plecat de la domiciliu și pentru a o identifica în cel mai scurt timp.

Persoanele care pot oferi informații ce pot contribui la găsirea acesteia sunt rugate să se adreseze celei mai apropiate unități de poliție sau să apeleze numărul unic de urgență 112.

Citeste mai mult

Eveniment

Trei familii din Todireni, Albești și Santa Mare au fost la un pas să rămână fără acoperiș deasupra capului din cauza coșurilor de fum necurățate de funingine

Publicat

Publicitate

Seria incendiilor generate de coșurile de fum necurățate de funingine, continuă. Ieri după-amiază, alte trei familii din localitățile Cernești (comuna Todireni), Coștiugeni (comuna Albești) și Ringhilești (comuna Santa Mare) au fost la un pas să rămână fără acoperiș deasupra capului din cauza unor astfel de evenimente.

Pompierii de la Gărzile de Intervenție Trușești și Ștefănești, dar și Serviciile Voluntare pentru Situații de Urgență Todireni, Albești și Santa Mare au intervenit prompt și au stins flăcările înainte de a se înregistra pagube materiale însemnate.

Atragem, din nou, atenția asupra necesității curățării periodice a coșurilor de fum, o măsură esențială pentru prevenirea incendiilor. Depunerile de funingine și gudron se pot aprinde, iar focul se poate extinde rapid la structura acoperișului și la întreaga locuință.

Verificaţi coşurile de evacuare a fumului, pentru ca acestea să nu prezinte fisuri care să permită scânteilor să incendieze materialele combustibile ale planșeului sau acoperișului (grinzi, astereală etc.).

Tencuiți şi văruiți partea din pod a coşului de fum, în scopul sesizării imediate a fisurilor (căldura sau scânteile care ies prin fisurile unui coş de fum deteriorat constituie surse de aprindere, dacă în zona lor există elemente de construcţie sau structuri din lemn).

Îngroșați zidăria coşului la trecerea prin planşee, lăsând un spaţiu între această zidărie şi elementele combustibile ale planşeului.

Publicitate

Păstrați distanţa dintre faţa exterioară a coşurilor şi elementele combustibile ale acoperişului.

În continuare, pompierii militari rămân mobilizați, 24 de ore din 24, pentru gestionarea operativă a situaţiilor de urgenţă şi acordarea primului ajutor medical specializat persoanelor aflate în dificultate.

Evenimentele înregistrate la nivel județean rămân în atenția Centrului Operațional, pentru dispunerea imediată a măsurilor menite să asigure optimizarea misiunilor de răspuns orientate spre salvarea de vieți.

Informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență pot fi obținute prin accesarea platformei naționale de pregătire în situații de urgență https://fiipregatit.ro.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending