Connect with us

Eveniment

La începutul noului an, preoții merg în casele credincioșilor și stropesc cu apă sfințită. De ce e bine să le deschizi ușa

Publicat

acum 4 ani

Publicitate

Stropirea cu Agheasma mare are semnificații importante în ajun de Bobotează, relatează alba24.ro. Se crede că harul lui Dumnezeu se pogoară în timpul slujbei de sfințire a apei doar peste apa pregătită din timp pentru acest lucru și nu peste toată apa care exista în alte locuri. Iată de ce e bine ca omul să-și deschidă casa atunci când preotul vine sa le sfințească, pentru ca sfințirea casei vecinului nu înseamnă și sfințirea propriei case.

La începutul noului an, preoții merg în casele credincioșilor și stropesc cu apă sfințită, vestind Botezul Domnului Iisus Hristos. Se spune că este moment de primenire a locuințelor și de reînnoire pentru credincioși.

Stropirea cu Aghiasma mare are semnificații importante în ajun de Bobotează.

Sfințirea caselor și alte tradiții din luna ianuarie. Semnificații și superstiții

La începutul noului an, preoții merg în casele credincioșilor și stropesc cu apă sfințită, vestind Botezul Domnului Iisus Hristos. Se spune că este moment de primenire a locuințelor și de reînnoire pentru credincioși.

Stropirea cu Aghiasma mare are semnificații importante în ajun de Bobotează.

Se crede că harul lui Dumnezeu se pogoară în timpul slujbei de sfințire a apei doar peste apa pregătită din timp pentru acest lucru și nu peste toată apa care exista în alte locuri. Iată de ce e bine ca omul să-și deschidă casa atunci când preotul vine sa le sfințească, pentru ca sfințirea casei vecinului nu înseamnă și sfințirea propriei case.

n satele de pe malul unei ape, în timpul slujbei de Bobotează, s-a împământenit obiceiul ca preotul să arunce o cruce de lemn în apa rece, uneori îngheţată, iar câţiva feciori curajoşi sar după ea şi o aduc înapoi.

Publicitate

Boboteaza este, simbolic şi o sărbătoare a purificării naturii de forţele răului, prin apa sfinţită. Tot acum, în anumite zone ale ţării, se fac previziuni despre condiţiile meteorologice din acest an, dacă acestea vor fi sau nu favorabile recoltei.

Superstiții de Bobotează

Dincolo de obiceiurile creştine din această zi, în tradiţia românească se practică şi unele ritualuri păgâne de purificare, de alungare a spiritelor rele din gospodării şi animale. Unii îşi afumă grajdurile şi vitele pentru a alunga duhurile rele din acestea, alţii aprind focuri pe câmp sau cântă melodii însoţite de strigături şi zgomote

Potrivit unei alte credințe populare, atunci când preotul bagă sau aruncă crucea în apă, dracii ies de unde s-au ascuns şi fug pe câmp, dar nu pot fi văzuţi de oameni, ci doar de lupi, care îi urmăresc şi îi sfâşie.

În ziua Botezului Domnului nu este bine să lași haine la uscat, căci diavolii își caută scăpare, ascunzându-se sub ele. În popor se mai spune că două săptămâni după Bobotează nu se recomandă să speli în pârâuri rufele sau cămășile, căci diavolii abia așteaptă să se agațe de ele.

De asemenea, fetele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează se vor mărita în acel an, potrivit credinţei populare.

Agheasma luată de la preot în ziua de Bobotează ajută la curăţarea gospodăriei de diavoli, moroi, șerpi, purici, boli, dar și de influența oamenilor malefici, precum favorizarea unor recolte bogate.

Boboteaza, o tradiţie veche în cadrul Bisericii

Boboteaza este o tradiţie veche în cadrul Bisericii, prăznuirea ei fiind consemnată începând cu din secolul al III-lea. Încă de la început era considerată alături de Paşte şi Crăciun, una dintre cele mai importante sărbători din lumea creştină.

An de an, mii de litri de apă sunt sfinţiţi de preoţi pentru credincioşii care se îmbulzesc să ducă acasă o sticlă de agheasmă, pentru a-i feri de boli şi de rele tot anul ce vine.

Apa sfinţită sau agheasma este elementul cel mai important al sărbătorii de Bobotează. Preoţii spun despre aceasta că este sfinţită şi capătă proprietăţi supranaturale prin intervenţia directă a Duhului sau Spiritului Sfânt.

Argumente

Cel mai bun argument pentru a susţine sfinţenia acestei ape este faptul că aceasta nu se alterează în timp, păstrându-şi calităţile chiar şi un an sau doi. Secretul stă, însă, spun oamenii de ştiinţă, în faptul că apa respectivă intră în contact cu argint, prin scufundarea crucii, şi cu busuiocul, ambele având proprietăţi antimicrobiene.

Argintul, introdus chiar pentru scurtă vreme în apă, omoară bacteriile de putrefacţie şi algele microscopice care se află în ea sau creează un mediu în care acestea nu se pot dezvolta. Busuiocul este şi el cunoscut ca fiind o plantă cu proprietăţi antiseptice, iar cele două, în combinaţie, fac ca apa sfinţită să se conserve mult mai bine.

Busuiocul este şi el recunoscut pentru calităţile sale de vindecare a anumitor afecţiuni. Potrivit specialiștilor în medicina naturistă părţile aeriene ale plantei de busuioc prezintă importanţă atât în medicina umană, cât şi în cea veterinară.

Principiile sale active acţionează antiseptic intestinal, stimulează digestia, antimetic, antiinflamator renal şi intestinal, antiseptic pulmonar, antifungic, febrifug.

La om e folosit în colici intestinale, balonări intestinale, vomă, gripă, răceală, bronşită acută şi cronică, dureri de cap, ulcer gastric, infecţii urinare, anorexie, diaree etc.

Credințe despre Bobotează

Vremea din ziua de Bobotează o prevestește, conform credinţei populare, pe cea de peste an. Dacă plouă, urmează o iarnă lungă, iar timpul frumos prezice o vară frumoasă. Dacă bate crivățul, este semn că vor fi roade bogate, iar dacă va curge apa din streașină, se va face vin bun. Totodata, daca de Bobotează pomii sunt îmbrăcați în promoroacă, va fi belșug și sănătate.

Sărbătoarea Bobotezei se asociază cu practicarea unor ritualuri care diferă, de multe ori, de la o zonă geografică la alta.

După liturghie, preotul, însoţit de credincioşii dintr-o localitate anume, merg în procesiune pe malul apei din localitatea respectivă pentru sfinţirea apei. Spre seară, vânătorii şi pădurarii trag cu puşca peste oglinda apei, pentru alungarea duhurile rele, care se spune că sunt cuibărite în apă.

Râurile, fluviile şi lacurile sunt purificate acum şi, de aceea, femeile nu au voie să spele rufe în apele curgătoare vreme de opt zile, iar aceste ape rămân sfinţite trei-şase săptămâni. Când este foarte frig (proverbialul ger al Bobotezei), se pregăteşte Crucea de gheaţă a Bobotezei.Potrivit tradiţiei ortodoxe, agheazma se bea dimineaţa, înainte de micul dejun, în zilele de post, de sărbători sau la ceas de boală sau de mare necaz.

La Bobotează, datina cea mai importantă era Iordanul sau Sfinţirea cea mare a apei. Încă din vechime, în tradiţia populară se spunea că oricine ar intra în această zi în apă va fi apărat de toate bolile. Sfinţirea apei se făcea într-un loc special amenajat lângă o fântână sau o apă curgătoare. Din Agheazma binecuvântată în această zi obişnuiau să bea toţi membrii familiei, iar o parte se punea şi în mâncarea vitelor, pentru ca şi acestea să fie sănătoase.

Şi în zilele nostre, în popor se spune că Boboteaza este dricul iernii; după gerul mare, tradiţional, zilei de Bobotează, iarna se pregăteşte să plece. În ziua de Bobotează, preoţii sfinţesc cu agheasmă oamenii, casele şi lucrurile din gospodăria fiecărui credincios.

Cu apă sfinţită se stropesc şi animalele din gospodărie-oile, porcii şi boii, animale binecuvântate de Dumnezeu. În schimb, nu se împrăştie agheasmă peste cai şi peste iepuri, care se pot preface în diavoli.

Cu agheasmă, adunată de la trei biserici, se stropesc ogoarele, pâinea făcută în casă şi portofelul, care conţine cel puţin trei bancnote noi, pentru ca sporul să nu fie alungat din casă de gândurile rele ale duşmanilor.

Tradiţia spune că Boboteaza este momentul când cerurile se deschid, iar îngerul păzitor dezvăluie tinerilor care le este norocul şi ursita în dragoste.

Fetele care doresc să îşi viseze ursitul trebuie să „fure” sau să accepte de la preot un firicel de busuioc sfinţit. Se spune că dacă îl vor ţine în sân sau îl vor pune sub perna înainte de a adormi, dar şi dacă postesc şi se roagă Sfântului Ioan în ajun de Bobotează, îl vor vedea in vis pe cel cu care le este hărăzit să se căsătorească.

În unele zone ale țării, în ajunul Bobotezei, se spune că pentru a-şi visa alesul, fetele trebuie să mănânce o turtă frământată doar cu 9 degete, din 8 linguri de făină şi o lingură de sare şi să-şi lege pe inelar un fir roşu de mătase. Apoi, cel pe care-l vor visa noaptea că le aduce apă este ursitul lor.

Prin tradiţie, se ţine post negru (sau zi de sec) în Ajunul Bobotezei. Se spune că cei care reuşesc să nu mănânce şi să nu bea nimic în această zi vor avea parte de noroc, sănătate şi binecuvântare de la Dumnezeu pe tot parcursul anului.

După ce iau agheasma de la preot, fetele tinere obişnuiesc să se îmbăieze de trei ori în râu sau să-şi toarne apă pe cap simbolic. Precum s-a adunat poporul la malurile Iordanului, tot aşa se vor strânge peţitorii la uşa fetei respective.

Pe vremuri se obişnuia ca, în Ajunul Bobotezei, să se pregătească o masă bogată, asemănătoare cu cea din Ajunul Crăciunului, cu 12 feluri de mâncare: colivă, bob fiert, fiertură de prune sau perje afumate, sarmale umplute cu crupe, borş de „burechiuşe” sau „urechiuşele babei” (fasole albă cu colţunaşi umpluţi cu ciuperci), borş de peşte, peşte prăjit, plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră, plăcinte cu mac.

Masa era sfinţită de preot, care umbla din casă în casă cu „Iordanul” sau „Chiralesa”. Exista credinţa că, strigând „Chiralesa”, care înseamnă „Doamne, miluieşte!”, oamenii capătă putere, toate relele fug şi anul va fi curat până la Sfântul Andrei (30 noiembrie). După sfinţirea mesei, o parte din mâncare se dădea animalelor din gospodărie, pentru a fi fertile şi protejate de boli.

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Jucătorul Adams Friday de la FC Botoșani, suspendat și amendat de de Comisia de Disciplină din cadrul Federației Române de Fotbal

Publicat

acum 20 de minute

miercuri, 12.11.2025

de

Publicitate

Clubul FC Rapid a fost sancționat, miercuri, de Comisia de Disciplină din cadrul Federației Române de Fotbal cu o penalitate sportivă în valoare de 16.875 lei în urma incidentelor provocate de suporterii săi la meciul din deplasare cu Universitatea Craiova, din etapa a 15-a a Superligii.

‘Universitatea Craiova vs. FC Rapid – Incidente – În temeiul art. 82.2 și 3.a și c din RD, raportat la art. 83.2.b din RD, se sancționează clubul FC Rapid 1923 SA cu penalitate sportivă de 16.875 lei’, se arată în soluția comisiei publicată pe site-ul oficial al Ligii Profesioniste de Fotbal.

Cluburile FK Csikszereda Miercurea Ciuc și Petrolul Ploiești au primit sancțiuni de câte 7.500 lei în urma partidei directe din etapa a 14-a a Superligii.

Comisia de Disciplină a dispus excluderea din toate competițiile organizate de FRF, LPF și AJF a clubului FC Buzău, care a activat sezonul trecut în Superligă.

‘Tescan Dragoș vs. AS FC Buzău – Neexecutare Hotărâre CNSL – În temeiul art.85.2 din RD, clubul FC Buzău este exclus din toate competițiile FRF / LPF / AJF. Sub sancțiunea decăderii, persoana sancționată poate solicita motivarea deciziei în termen de trei zile de la comunicare. Hotărârea este irevocabilă’, se menționează pe site-ul citat.

Jucătorii Adams Friday (FC Botoșani), Alexandru Cicâldău (U Craiova) și George Daniel Bîrligea (FCSB) au fost sancționați cu câte o etapă de suspendare și 740 de lei penalitate sportivă în urma cartonașelor roșii primite în etapa a 16-a a Superligii.
AGERPRES

Publicitate

FOTO: FC Botoșani

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (403)

Publicat

acum 57 de minute

miercuri, 12.11.2025

de

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

ȘAPTE + UNA ÎNTREBĂRI PENTRU ȘTEFAN BAȘNO

 

 

Georgică Manole: V-ați născut în inima Brăilei.Cum v-a rămas în suflet copilăria și locurile natale?

Publicitate

 

  Ștefan Bașno: Ca să vă răspund la această întrebare trebuie să fac o mică digresiune. Patriotismul local este o caracteristică larg răspândită pe meleagurile mioritice, iar brăilenii sunt în top din acest punct de vedere! Poate justificat, aș spune eu, avându-se în vedere vechimea de veacuri a urbei, importanța ei ca ultim port la Dunăre până unde pot urca vasele maritime, inclusiv ca importanță economică. Prin anii ‘70 Brăila era al cincilea oraș ca mărime a populației și importanță economică! În plus, și Brăila se poate lăuda cu o galerie de mari personalități date culturii și științei românești. Ana Aslan, Fănuș Neagu, Mihail Sebastian, Gheorghe Munteanu-Murgoci, Maria Filotti, Johnny Răducanu, Daniel Danielopolu și mulți, mulți alții. Am crescut în cultul acestor personalități În plus, brăileanul se simte într-un mod greu de explicat, foarte legat de locurile natale. Poate Dunărea să fie de vină? Când eram student și mai apoi când mergeam în fiecare concediu acasă, primul drum îl făceam la Dunăre, băgam mâna în apă și mă stropeam pe frunte…Așa că, și acum, după jumătate de veac de când am plecat pe alte meleaguri, într-o firidă a sufletului meu, tot brăilean mă simt! Nu unul tipic, pentru că pe brăileanul autentic îl caracterizează miștocăreala, ceea ce nu prea se potrivește cu firea mea. Deși o anumită predispoziție spre ironie și satiră nu m-a ocolit…

 

G.M.: Se spune că „A nimerit orbul Brăila”. Cum a nimerit Ștefan Bașno Botoșanii?

 

Ș.B.: Aș vrea mai întâi să lămuresc cititorii originea zicalei pe care ai amintit-o. Brăila are una dintre cele mai aerisite și originale rețele stradale din România și chiar din Europa! Câteva străzi care pleacă radial de la Dunăre spre periferii și câteva străzi semicirculare care pleacă de la Dunăre și ajung la Dunăre, se constituie într-un evantai care face aproape imposibil să te rătăcești în Brăila.

  Cum am ajuns eu la Botoșani? Simplu, m-am „măritat” cu o botoșăneancă! La terminarea facultății, terminând al șaselea pe țară am avut mai multe opțiuni, dar cum

cea pe care am ales-o să-mi fie tovarășă de viață era din Botoșani…

 

G.M.: Cu ce a contribuit spațiul botoșănean la desăvârșirea personalității lui Ștefan Bașno?

 

Ș.B.: Enorm! Fără să fiu un fatalist, aș zice că fiecare are în viață un drum predestinat. Eu inițial am dat admiterea la politehnică, la București, am cochetat și cu Științele economice, ba și cu școala militară (e o întreagă poveste, bună de un roman, cine știe, poate o să-l scriu vreodată…) Nu știu, poate aș fi fost un bun inginer, economist sau ofițer. Știu însă sigur că am fost un foarte bun profesor. Sutele de elevi pe care i-am îndrumat și i-am ajutat să intre la facultate sunt o dovadă incontestabilă a acestei convingeri. Iar acesta realizare profesională a mea nu cred că ar fi fost posibilă într-un alt oraș. Cu firea mea mai concesivă, mai reținută, nu aș fi făcut față unei concurențe în care nu contau numai capacitățile profesionale.

  Și da, în Botoșani Ștefan Bașno care citește de la cinci ani și scrie poezii de la zece ani s-a simțit în elementul său! Pentru că Botoșaniul are multe lipsuri, dar la spiritualitate stă muuult mai bine decât multe alte urbe cu pretenții…

 

G.M.: Biobibliografii ar fi interesațisă faceși o enumerare a cărților scrise!

 

Ș,B.: Domnule Manole, v-am spus, eu la cinci ani citeam cursiv, iar în clasa a IV-a, când doamna învățătoare ne-a cerut să spunem ce cărți am citit în vacanță eu am spus „David Coperfield” și cum nu mă credea, o oră întreagă am povestit romanul… Nu o spun ca să mă laud ci pentru a justifica de ce pentru mine cartea a fost ceva sfânt. Am avut un respect aproape idolatru pentru cuvântul scris, iar cei care se declarau scriitori erau puși pe piedestalul sufletului meu! E drept, până în 1989 numărul celor care publicau cărți nu depășea câteva zeci. „Democratizarea” accesului la edituri a făcut ca să aibă loc o adevărată explozie, au apărut peste noapte sute, chiar mii de scriitori. Pot fi de acord că românul s-a născut poet, dar că toți poeții au și acces la nemurire e o afirmație cam exagerată… Iată de ce, deși scriu poezie sau proză de peste 60 de ani (… ), am fost foarte reținut în a a ieși pe scena publică. Văzând însă cohortele de ”scriitori” răsăriți ca ciupercile după ploaie, unii confirmați (contra cost…) și de unele uniuni de creație, mi-am zis că este timpul să scot și eu nasul din găoacea mea și să spun cam ce gândesc și simt.

  Concret, până acum am publicat 4 cărți: „O mască râde, o mască plânge” (epigrame, fabule și parodii), „De la Asklepios la Diogene” (o colecție de replici între mine și un alt epigramist botoșănean, doctorul Ioan Petrescu ), „Pseudo – alieiutikos” ( evocări despre pescuit ) și ultima, pe care personal o consider cea mai incisivă „Pamflete vesele și triste”,. Materiale aș mai avea pentru încă multe alte cărți, dar…

 

G,M.: Știu că aveți o mulțime de puncte de vedere privind epigrama și epigramiștii contemporani!?

 

Ș.B.: Cu întrebarea asta ați atins o coardă sensibilă! Eu, catrene umoristice, am scris de când mă știu. Nu am spus „epigrame” ca să nu ofuschez pe puriștii genului, foarte riguroși in acceptarea unui catren ca epigramă! Eu accept aceste rigori, dar cred că se exagerează mult în această privință. Și ce e mai deranjant, taman unii dintre cerberi calcă adesea în străchini. Și epigramiștii s-au inmulțit exponențial în ultimii ani. Că mulți preferă să scrie despre soacre, amante sau vecine e alegerea lor, deși vremurile pe care le trăim sunt foarte generoase cu subiecte mult mai fierbinți. Mulți preferă însă să nu se pună rău cu stăpânirea, să mai împuște o sută, doua pe la un festival internațional ținut la Crăcăcenii din Deal. Ca să nu mai spun că la majoritatea acestor concursuri se aplică principiul rotativei, adică aceleași personaje se schimbă și se premiază între ele! Când am făcut publice aceste opinii conducerea UER a decretat boicotarea mea. Norocul meu că între epigramiștii de marcă sunt mulți oameni care gândesc cu capul lor, nu cu capul unora din conducerea Uniunii…

 

G.M.: O întrebare pe care o pun tuturor intervievaților mei: care este relația umoristului Ștefan Bașno cu Eminescu?

 

Ș.B.: Chiar dacă, alături de dumneavoastră, am inițiat „Clubul umoriștilor botoșăneni”, eu nu mă consider umorist! Sau nu sunt numai umorist! Ca un împătimit al cuvântului scris, dar și ca un atent observator al lumii în care trăim, îl consider pe Eminescu Dumnezeul absolut al limbii române și cea mai trează conștiință a acestui popor greu încercat de vremuri. Eu mă cutremur de fiecare dată când citesc „Împărat și proletar” ! Cât de actuale sunt versurile marelui poet la 150 de ani de când au fost scrise!

 

G.M.: Aveți o propunere pentru revista „Memento mori”?

 

Ș.B.: În primul rând am numai cuvinte de laudă pentru entuziaștii care reușesc să țină în viață această prestigioasă revistă de cultură a Botoșanilor! Apreciez la superlativ diversitatea tematică și generozitatea spațiului pus la dispoziția celor care au ceva de spus în acest spațiu cultural. Poate nu ar strica o mai pronunțată rigoare în selectarea calității materialelor publicate!

 

G.M.: Cititorii acestei reviste așteaptă câteva epigrame de la Ștefan Bașno!

 

Pentru că probabil revista va apărea în decembrie, vă ofer câteva epigrame de sezon și un pamflet. Pentru diversitate!

 

DEȘTEAPTĂ -TE, ROMÂNE…

Eu nu sunt epigramist

Ci un fel de scriitor

Care scrie vesel, trist,

Despre bravul meu popor.

Care-i adormit profund

De când e în Uniune

Și pe care-l doare-n fund

De ” Deșteaptă-te, române!”

Mai găsește-un debușeu,

Îi mai trage o sudalmă,

Unii care au tupeu

Mai compun o epigramă…

Își mai face semnul crucii

Și visează la haiduci

Să belească politrucii

Ce-au pus țară pe butuci…

Nu-nțeleg că la-ndemână

După obiceiul sfânt

E să dea mână cu mână

Să- i bușească la pământ!

Unde ești, Ștefan cel Mare,

Tu și ceilalți strămoși

Să vedeți nepoții care-s

Doar un neam de somnoroși?

EPIGRAME

COCOLARUL CĂTRE MOȘ CRĂCIUN

Moșule, codoș cu barbă,

Când mai vii printre nămeți,

Adu-ne un pic de iarbă

Și fetițe la băieți!

NICUȘOR CĂTRE MOȘ CRĂCIUN

Moș Crăciun zis Bolojan,

Mai așteaptă înc-un an

Până crești iar T.V.A.-ul

Că ne iau ăștia cu maul!

CENTURISTA CĂTRE MOȘ CRĂCIUN

Alo, nene Moș Crăciun,

Ia ascultă ce îți spun,

Pe centură fă gropane

Ca să strice camioane!

POPORUL ROMÂN CĂTRE MOȘ CRĂCIUN

Suntem săraci și n-avem papa

Cu liota de politruci,

Ia -i Moșule, și poate-i duci

Unde-nțărcase mutul iapa!

 

Citeste mai mult

Eveniment

Inspectoratul Teritorial de Muncă informează: Ce este și care este rolul unui sindicat

Publicat

acum o oră

miercuri, 12.11.2025

de

Publicitate

Sindicatul este o formă de organizare voluntară a angajaților sau lucrătorilor, constituită în scopul apărării, susținerii și promovării drepturilor și intereselor profesionale, economice, culturale, artistice, sportive sau sociale ale acestora, în relația cu angajatorul.

Organizațiile sindicale sunt independente față de autoritățile publice, partidele politice, angajatori și organizațiile patronale.

Cine poate constitui sau adera la un sindicat?

Au dreptul, fără nicio autorizare prealabilă, să constituie sau să adere la un sindicat:

  • persoanele încadrate cu contract individual de muncă;

  • funcționarii publici și funcționarii publici cu statut special;

    Publicitate

  • membrii cooperatori, agricultorii și lucrătorii independenți, conform legii.

De asemenea, șomerii pot adera sau rămâne membri de sindicat.
Totuși, aceștia nu sunt luați în calcul la stabilirea numărului de membri necesar pentru determinarea reprezentativității sindicatului.

Condiții pentru constituirea unui sindicacat

Pentru a constitui un sindicat este nevoie de:

  • minimum 10 angajați/lucrători din aceeași unitate, sau

  • minimum 20 de angajați/lucrători din unități diferite, care aparțin aceluiași sector de negociere colectivă.

Nicio persoană nu poate fi constrânsă să adere, să se retragă sau să nu facă parte dintr-un sindicat.
Un angajat poate fi membru doar într-o singură organizație sindicală la același angajator.
Lucrătorii minori, începând cu vârsta de 16 ani, pot deveni membri ai unui sindicat fără acordul reprezentanților legali.

Rolul și importanța sindicatelor

Sindicatul are misiunea de a apăra și promova drepturile și interesele profesionale, economice și sociale ale membrilor săi, reprezentându-i în fața angajatorului.
Prin unitatea membrilor, sindicatul dispune de o putere de negociere colectivă semnificativ mai mare decât un salariat individual, contribuind astfel la echilibrarea raporturilor de muncă.

Principalele funcții ale sindicatelor

  • Negocierea colectivă: încheierea contractelor colective de muncă ce stabilesc condițiile de muncă, salarizarea, concediile, sporurile și alte drepturi.

  • Reprezentarea membrilor: oferirea de consiliere și asistență juridică gratuită în litigiile de muncă sau cercetările disciplinare.

  • Medierea conflictelor de muncă: sindicatul acționează ca intermediar între angajați și angajator, putând organiza acțiuni colective (proteste, greve) în caz de nevoie.

  • Îmbunătățirea condițiilor de muncă: promovarea unui mediu sigur, respectarea normelor de securitate și sănătate în muncă.

  • Solidaritate și sprijin: unirea angajaților pentru a avea o voce comună și a se susține reciproc.

  • Informare și educare: transmiterea de informații privind drepturile legale ale angajaților și modificările legislative din domeniul muncii.

Citeste mai mult

Eveniment

Pirații auto din Botoșani au fost luați la ochi de polițiști. Zeci de amenzi, iar o persoană va ține mașina în garaj șase luni

Publicat

acum o oră

miercuri, 12.11.2025

de

Publicitate

Polițiștii din cadrul Serviciului Rutier au organizat, luni, o acțiune pentru prevenirea și combaterea transportului neautorizat de persoane (piraterie), fiind vizate traseele asupra cărora au fost primite sesizări din partea cetățenilor cu privire la astfel de fapte.

 

În cadrul activităților desfășurate au fost aplicate 23 de sancțiuni contravenționale, în valoare de 7.500 de lei, 3 dintre acestea fiind aplicate pentru efectuarea de transport neautorizat.

 

De asemenea, conducătorilor auto le-a fost suspendat dreptul de a utiliza autoturismele folosite pentru transportul neautorizat., pentru o perioadă de 6 luni.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending