Connect with us

Eveniment

La începutul noului an, preoții merg în casele credincioșilor și stropesc cu apă sfințită. De ce e bine să le deschizi ușa

Publicat

acum 3 ani

Publicitate

Stropirea cu Agheasma mare are semnificații importante în ajun de Bobotează, relatează alba24.ro. Se crede că harul lui Dumnezeu se pogoară în timpul slujbei de sfințire a apei doar peste apa pregătită din timp pentru acest lucru și nu peste toată apa care exista în alte locuri. Iată de ce e bine ca omul să-și deschidă casa atunci când preotul vine sa le sfințească, pentru ca sfințirea casei vecinului nu înseamnă și sfințirea propriei case.

La începutul noului an, preoții merg în casele credincioșilor și stropesc cu apă sfințită, vestind Botezul Domnului Iisus Hristos. Se spune că este moment de primenire a locuințelor și de reînnoire pentru credincioși.

Stropirea cu Aghiasma mare are semnificații importante în ajun de Bobotează.

Sfințirea caselor și alte tradiții din luna ianuarie. Semnificații și superstiții

La începutul noului an, preoții merg în casele credincioșilor și stropesc cu apă sfințită, vestind Botezul Domnului Iisus Hristos. Se spune că este moment de primenire a locuințelor și de reînnoire pentru credincioși.

Stropirea cu Aghiasma mare are semnificații importante în ajun de Bobotează.

Se crede că harul lui Dumnezeu se pogoară în timpul slujbei de sfințire a apei doar peste apa pregătită din timp pentru acest lucru și nu peste toată apa care exista în alte locuri. Iată de ce e bine ca omul să-și deschidă casa atunci când preotul vine sa le sfințească, pentru ca sfințirea casei vecinului nu înseamnă și sfințirea propriei case.

n satele de pe malul unei ape, în timpul slujbei de Bobotează, s-a împământenit obiceiul ca preotul să arunce o cruce de lemn în apa rece, uneori îngheţată, iar câţiva feciori curajoşi sar după ea şi o aduc înapoi.

Publicitate

Boboteaza este, simbolic şi o sărbătoare a purificării naturii de forţele răului, prin apa sfinţită. Tot acum, în anumite zone ale ţării, se fac previziuni despre condiţiile meteorologice din acest an, dacă acestea vor fi sau nu favorabile recoltei.

Superstiții de Bobotează

Dincolo de obiceiurile creştine din această zi, în tradiţia românească se practică şi unele ritualuri păgâne de purificare, de alungare a spiritelor rele din gospodării şi animale. Unii îşi afumă grajdurile şi vitele pentru a alunga duhurile rele din acestea, alţii aprind focuri pe câmp sau cântă melodii însoţite de strigături şi zgomote

Potrivit unei alte credințe populare, atunci când preotul bagă sau aruncă crucea în apă, dracii ies de unde s-au ascuns şi fug pe câmp, dar nu pot fi văzuţi de oameni, ci doar de lupi, care îi urmăresc şi îi sfâşie.

În ziua Botezului Domnului nu este bine să lași haine la uscat, căci diavolii își caută scăpare, ascunzându-se sub ele. În popor se mai spune că două săptămâni după Bobotează nu se recomandă să speli în pârâuri rufele sau cămășile, căci diavolii abia așteaptă să se agațe de ele.

De asemenea, fetele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează se vor mărita în acel an, potrivit credinţei populare.

Agheasma luată de la preot în ziua de Bobotează ajută la curăţarea gospodăriei de diavoli, moroi, șerpi, purici, boli, dar și de influența oamenilor malefici, precum favorizarea unor recolte bogate.

Boboteaza, o tradiţie veche în cadrul Bisericii

Boboteaza este o tradiţie veche în cadrul Bisericii, prăznuirea ei fiind consemnată începând cu din secolul al III-lea. Încă de la început era considerată alături de Paşte şi Crăciun, una dintre cele mai importante sărbători din lumea creştină.

An de an, mii de litri de apă sunt sfinţiţi de preoţi pentru credincioşii care se îmbulzesc să ducă acasă o sticlă de agheasmă, pentru a-i feri de boli şi de rele tot anul ce vine.

Apa sfinţită sau agheasma este elementul cel mai important al sărbătorii de Bobotează. Preoţii spun despre aceasta că este sfinţită şi capătă proprietăţi supranaturale prin intervenţia directă a Duhului sau Spiritului Sfânt.

Argumente

Cel mai bun argument pentru a susţine sfinţenia acestei ape este faptul că aceasta nu se alterează în timp, păstrându-şi calităţile chiar şi un an sau doi. Secretul stă, însă, spun oamenii de ştiinţă, în faptul că apa respectivă intră în contact cu argint, prin scufundarea crucii, şi cu busuiocul, ambele având proprietăţi antimicrobiene.

Argintul, introdus chiar pentru scurtă vreme în apă, omoară bacteriile de putrefacţie şi algele microscopice care se află în ea sau creează un mediu în care acestea nu se pot dezvolta. Busuiocul este şi el cunoscut ca fiind o plantă cu proprietăţi antiseptice, iar cele două, în combinaţie, fac ca apa sfinţită să se conserve mult mai bine.

Busuiocul este şi el recunoscut pentru calităţile sale de vindecare a anumitor afecţiuni. Potrivit specialiștilor în medicina naturistă părţile aeriene ale plantei de busuioc prezintă importanţă atât în medicina umană, cât şi în cea veterinară.

Principiile sale active acţionează antiseptic intestinal, stimulează digestia, antimetic, antiinflamator renal şi intestinal, antiseptic pulmonar, antifungic, febrifug.

La om e folosit în colici intestinale, balonări intestinale, vomă, gripă, răceală, bronşită acută şi cronică, dureri de cap, ulcer gastric, infecţii urinare, anorexie, diaree etc.

Credințe despre Bobotează

Vremea din ziua de Bobotează o prevestește, conform credinţei populare, pe cea de peste an. Dacă plouă, urmează o iarnă lungă, iar timpul frumos prezice o vară frumoasă. Dacă bate crivățul, este semn că vor fi roade bogate, iar dacă va curge apa din streașină, se va face vin bun. Totodata, daca de Bobotează pomii sunt îmbrăcați în promoroacă, va fi belșug și sănătate.

Sărbătoarea Bobotezei se asociază cu practicarea unor ritualuri care diferă, de multe ori, de la o zonă geografică la alta.

După liturghie, preotul, însoţit de credincioşii dintr-o localitate anume, merg în procesiune pe malul apei din localitatea respectivă pentru sfinţirea apei. Spre seară, vânătorii şi pădurarii trag cu puşca peste oglinda apei, pentru alungarea duhurile rele, care se spune că sunt cuibărite în apă.

Râurile, fluviile şi lacurile sunt purificate acum şi, de aceea, femeile nu au voie să spele rufe în apele curgătoare vreme de opt zile, iar aceste ape rămân sfinţite trei-şase săptămâni. Când este foarte frig (proverbialul ger al Bobotezei), se pregăteşte Crucea de gheaţă a Bobotezei.Potrivit tradiţiei ortodoxe, agheazma se bea dimineaţa, înainte de micul dejun, în zilele de post, de sărbători sau la ceas de boală sau de mare necaz.

La Bobotează, datina cea mai importantă era Iordanul sau Sfinţirea cea mare a apei. Încă din vechime, în tradiţia populară se spunea că oricine ar intra în această zi în apă va fi apărat de toate bolile. Sfinţirea apei se făcea într-un loc special amenajat lângă o fântână sau o apă curgătoare. Din Agheazma binecuvântată în această zi obişnuiau să bea toţi membrii familiei, iar o parte se punea şi în mâncarea vitelor, pentru ca şi acestea să fie sănătoase.

Şi în zilele nostre, în popor se spune că Boboteaza este dricul iernii; după gerul mare, tradiţional, zilei de Bobotează, iarna se pregăteşte să plece. În ziua de Bobotează, preoţii sfinţesc cu agheasmă oamenii, casele şi lucrurile din gospodăria fiecărui credincios.

Cu apă sfinţită se stropesc şi animalele din gospodărie-oile, porcii şi boii, animale binecuvântate de Dumnezeu. În schimb, nu se împrăştie agheasmă peste cai şi peste iepuri, care se pot preface în diavoli.

Cu agheasmă, adunată de la trei biserici, se stropesc ogoarele, pâinea făcută în casă şi portofelul, care conţine cel puţin trei bancnote noi, pentru ca sporul să nu fie alungat din casă de gândurile rele ale duşmanilor.

Tradiţia spune că Boboteaza este momentul când cerurile se deschid, iar îngerul păzitor dezvăluie tinerilor care le este norocul şi ursita în dragoste.

Fetele care doresc să îşi viseze ursitul trebuie să „fure” sau să accepte de la preot un firicel de busuioc sfinţit. Se spune că dacă îl vor ţine în sân sau îl vor pune sub perna înainte de a adormi, dar şi dacă postesc şi se roagă Sfântului Ioan în ajun de Bobotează, îl vor vedea in vis pe cel cu care le este hărăzit să se căsătorească.

În unele zone ale țării, în ajunul Bobotezei, se spune că pentru a-şi visa alesul, fetele trebuie să mănânce o turtă frământată doar cu 9 degete, din 8 linguri de făină şi o lingură de sare şi să-şi lege pe inelar un fir roşu de mătase. Apoi, cel pe care-l vor visa noaptea că le aduce apă este ursitul lor.

Prin tradiţie, se ţine post negru (sau zi de sec) în Ajunul Bobotezei. Se spune că cei care reuşesc să nu mănânce şi să nu bea nimic în această zi vor avea parte de noroc, sănătate şi binecuvântare de la Dumnezeu pe tot parcursul anului.

După ce iau agheasma de la preot, fetele tinere obişnuiesc să se îmbăieze de trei ori în râu sau să-şi toarne apă pe cap simbolic. Precum s-a adunat poporul la malurile Iordanului, tot aşa se vor strânge peţitorii la uşa fetei respective.

Pe vremuri se obişnuia ca, în Ajunul Bobotezei, să se pregătească o masă bogată, asemănătoare cu cea din Ajunul Crăciunului, cu 12 feluri de mâncare: colivă, bob fiert, fiertură de prune sau perje afumate, sarmale umplute cu crupe, borş de „burechiuşe” sau „urechiuşele babei” (fasole albă cu colţunaşi umpluţi cu ciuperci), borş de peşte, peşte prăjit, plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră, plăcinte cu mac.

Masa era sfinţită de preot, care umbla din casă în casă cu „Iordanul” sau „Chiralesa”. Exista credinţa că, strigând „Chiralesa”, care înseamnă „Doamne, miluieşte!”, oamenii capătă putere, toate relele fug şi anul va fi curat până la Sfântul Andrei (30 noiembrie). După sfinţirea mesei, o parte din mâncare se dădea animalelor din gospodărie, pentru a fi fertile şi protejate de boli.

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Cultura

VIDEO: „Eminescu la răscrucea dintre cerul și pământul românesc!”. Emoții și poezie la Liceul „Demostene Botez” Truşeşti

Publicat

acum 8 ore

miercuri, 15.01.2025

de

Publicitate

Cu prilejul Zilei Culturii Naţionale, elevii de la Liceul „Demostene Botez” Truşeşti, în parteneriat cu Liceul Tehnologic „Mihai Eminescu” Dumbrăveni, din județul Suceava și Parohia „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” Mihai Viteazu, Botoșani ,au participat la activitatea „Eminescu la răscrucea dintre cerul și pământul românesc!” din cadrul proiectului CAEJ „Eminescu – durată lirică eternă!”

Activitatea a debutat cu slujba de pomenire pentru marele poet, săvârșită de către preotul Bodai Andrei-Ionuț, care ulterior le-a vorbit copilor despre dragostea acestuia pentru Biserică. Eminescu a fost un poet iubit de Biserică și de preoți, începând din copilărie și până la maturitate. În centrul atenției s-a aflat astăzi recitalul de poezii din lirica eminesciană, precum și interpretarea unor cântece pe versurile lui Mihai Eminescu.

La ceas aniversar, elevii și cadrele didactice împreună cu preotul Bodai Andrei-Ionuț s-au reunit într-un singur suflet închinat marelui geniu al poeziei românești. Eminescu, poetul nepereche şi întruchiparea absolutului, nu poate fi uitat. Marele poet a dat sens limbii române şi a purtat în suflet ţara întreagă. Eminescu e România, e geniul strălucit zămislit din măreţia cerului şi pământului românesc. Poeziile lui Eminescu trebuie să ne însoțească pretudindeni ca o rugăciune pentru sufletul nostru.

,,Școala și Biserica reunite într-un singur suflet la Trușești pentru Eminescu”, a declarat prof  Cătălina Gania.

Publicitate

 

Citeste mai mult

Cultura

FOTO&VIDEO: Zilele Eminescu, la Vorona: Momente emoționante

Publicat

acum 8 ore

miercuri, 15.01.2025

de

Publicitate
Miercuri, 15 ianuarie,  mai mulți elevi de gimnaziu de la Liceul Tehnologic Vorona au susținut un moment omagial, în campusul școlar, punctând viața, opera și temele poetice eminesciene, cât și Ziua Națională a Culturii.
Montajul literar-artistic, plin de emoția și sensibilitatea tinerei generații, s-a constituit în recunoașterea adevăratelor valori naționale în care Eminescu toată viața a crezut: patria și neamul românesc, credința strămoșească și folclorul nepieritor

În fiecare an, la 15 ianuarie este omagiat marele poet Mihai Eminescu. Copiii claselor a V-a B, a VI-a B, a VIII-a A și a III-a, coordonați de  prof. Ciobanașu Valentina, Tomache Elena, Asăvoaie Marinela, Ciobanașu Carmen și  bibliotecar Bunduc Anca, au marcat acest eveniment în cadrul proiectului ,,Gânduri pentru Eminescu” prin recitare de versuri, interpretare de cântece, scenete și expoziții de desene – toate inspirate din opera marelui scriitor.

 

 

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Botoșani: Artistul Grigore Leșe, luat cu ambulanța de la hotel. Rapsodului i s-a făcut rău după un recital

Publicat

acum 8 ore

miercuri, 15.01.2025

de

Publicitate

Artistul Grigore Leșe a ajuns, miercuri seară, la Spitalul Județean de Urgență ‘Mavromati’ din Botoșani, la scurt timp după ce a susținut un recital în cadrul Galei de decernare a Premiului Național de Poezie ‘Mihai Eminescu’.

Potrivit medicului șef al UPU- SMURD, Ramona Guraliuc, interpretul de muzică tradițională românească a fost preluat de ambulanță de la hotelul în care era cazat, după ce s-a simțit rău și a sunat la 112.

‘El a fost preluat de la hotel, după spectacol. A prezentat o pierdere acută a stării de conștiență. (…) Acum este stabil din punct de vedere hemodinamic și este în curs de investigații paraclinice’, a afirmat Guraliuc.

Leșe a fost invitatul special al galei de la Botoșani, el susținând recitalul după ce organizatorii au anunțat laureatul ediției din acest an a Premiului Național de Poezie ‘Mihai Eminescu’.

Poeta Grete Tartler, în vârstă de 76 de ani, a obținut, miercuri, Premiul Național de Poezie ‘Mihai Eminescu’- Opera Omnia pentru anul 2024, acordat de Primăria Botoșani, în colaborare cu Fundația Culturală ‘Hyperion- Caiete Botoșănene’ și Uniunea Scriitorilor din România. AGERPRES

Publicitate
Citeste mai mult

Cultura

Ministrul Emil Hurezeanu, distins cu Premiul Național pentru promovarea operei eminesciene și a culturii române

Publicat

acum 9 ore

miercuri, 15.01.2025

de

Publicitate

Ministerul Afacerilor Externe, Emil Hurezeanu, a fost distins cu Premiul Național pentru promovarea operei eminesciene și a culturii române în cadrul Galei Culturii Naționale organizată la Botoșani.

Evenimentul a fost organizat, marți seară, de Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii Mihai Eminescu cu prilejul împlinirii a 175 de ani de la nașterea poetului.

Șeful diplomației române a primit premiul de la președintele Consiliului Județean, Valeriu Iftime.

‘Sunt foarte bucuros, sunt foarte mulțumit, vă sunt recunoscător că ați înscenat, la propriu, și la figurat, astăzi, o astfel de întâlnire între ceea ce suntem, între ceea ce am fost și, în orice caz, nu trebuie să renunțăm să mai fim’, a afirmat Hurezeanu în momentul decernării premiului.

În cadrul Galei Culturii Naționale, desfășurată la Teatrul Mihai Eminescu din Botoșani, au mai fost acordate Premiul Național pentru traducere din literatura română și promovarea studiilor românești în mediul internațional, care i-a revenit traducătorului italian Bruno Mazzoni, și Premiul Național pentru excelență în cultură, acordat academicianului Mircea Martin. AGERPRES

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending