Connect with us

Eveniment

La începutul noului an, preoții merg în casele credincioșilor și stropesc cu apă sfințită. De ce e bine să le deschizi ușa

Publicat

acum 4 ani

Publicitate

Stropirea cu Agheasma mare are semnificații importante în ajun de Bobotează, relatează alba24.ro. Se crede că harul lui Dumnezeu se pogoară în timpul slujbei de sfințire a apei doar peste apa pregătită din timp pentru acest lucru și nu peste toată apa care exista în alte locuri. Iată de ce e bine ca omul să-și deschidă casa atunci când preotul vine sa le sfințească, pentru ca sfințirea casei vecinului nu înseamnă și sfințirea propriei case.

La începutul noului an, preoții merg în casele credincioșilor și stropesc cu apă sfințită, vestind Botezul Domnului Iisus Hristos. Se spune că este moment de primenire a locuințelor și de reînnoire pentru credincioși.

Stropirea cu Aghiasma mare are semnificații importante în ajun de Bobotează.

Sfințirea caselor și alte tradiții din luna ianuarie. Semnificații și superstiții

La începutul noului an, preoții merg în casele credincioșilor și stropesc cu apă sfințită, vestind Botezul Domnului Iisus Hristos. Se spune că este moment de primenire a locuințelor și de reînnoire pentru credincioși.

Stropirea cu Aghiasma mare are semnificații importante în ajun de Bobotează.

Se crede că harul lui Dumnezeu se pogoară în timpul slujbei de sfințire a apei doar peste apa pregătită din timp pentru acest lucru și nu peste toată apa care exista în alte locuri. Iată de ce e bine ca omul să-și deschidă casa atunci când preotul vine sa le sfințească, pentru ca sfințirea casei vecinului nu înseamnă și sfințirea propriei case.

n satele de pe malul unei ape, în timpul slujbei de Bobotează, s-a împământenit obiceiul ca preotul să arunce o cruce de lemn în apa rece, uneori îngheţată, iar câţiva feciori curajoşi sar după ea şi o aduc înapoi.

Publicitate

Boboteaza este, simbolic şi o sărbătoare a purificării naturii de forţele răului, prin apa sfinţită. Tot acum, în anumite zone ale ţării, se fac previziuni despre condiţiile meteorologice din acest an, dacă acestea vor fi sau nu favorabile recoltei.

Superstiții de Bobotează

Dincolo de obiceiurile creştine din această zi, în tradiţia românească se practică şi unele ritualuri păgâne de purificare, de alungare a spiritelor rele din gospodării şi animale. Unii îşi afumă grajdurile şi vitele pentru a alunga duhurile rele din acestea, alţii aprind focuri pe câmp sau cântă melodii însoţite de strigături şi zgomote

Potrivit unei alte credințe populare, atunci când preotul bagă sau aruncă crucea în apă, dracii ies de unde s-au ascuns şi fug pe câmp, dar nu pot fi văzuţi de oameni, ci doar de lupi, care îi urmăresc şi îi sfâşie.

În ziua Botezului Domnului nu este bine să lași haine la uscat, căci diavolii își caută scăpare, ascunzându-se sub ele. În popor se mai spune că două săptămâni după Bobotează nu se recomandă să speli în pârâuri rufele sau cămășile, căci diavolii abia așteaptă să se agațe de ele.

De asemenea, fetele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează se vor mărita în acel an, potrivit credinţei populare.

Agheasma luată de la preot în ziua de Bobotează ajută la curăţarea gospodăriei de diavoli, moroi, șerpi, purici, boli, dar și de influența oamenilor malefici, precum favorizarea unor recolte bogate.

Boboteaza, o tradiţie veche în cadrul Bisericii

Boboteaza este o tradiţie veche în cadrul Bisericii, prăznuirea ei fiind consemnată începând cu din secolul al III-lea. Încă de la început era considerată alături de Paşte şi Crăciun, una dintre cele mai importante sărbători din lumea creştină.

An de an, mii de litri de apă sunt sfinţiţi de preoţi pentru credincioşii care se îmbulzesc să ducă acasă o sticlă de agheasmă, pentru a-i feri de boli şi de rele tot anul ce vine.

Apa sfinţită sau agheasma este elementul cel mai important al sărbătorii de Bobotează. Preoţii spun despre aceasta că este sfinţită şi capătă proprietăţi supranaturale prin intervenţia directă a Duhului sau Spiritului Sfânt.

Argumente

Cel mai bun argument pentru a susţine sfinţenia acestei ape este faptul că aceasta nu se alterează în timp, păstrându-şi calităţile chiar şi un an sau doi. Secretul stă, însă, spun oamenii de ştiinţă, în faptul că apa respectivă intră în contact cu argint, prin scufundarea crucii, şi cu busuiocul, ambele având proprietăţi antimicrobiene.

Argintul, introdus chiar pentru scurtă vreme în apă, omoară bacteriile de putrefacţie şi algele microscopice care se află în ea sau creează un mediu în care acestea nu se pot dezvolta. Busuiocul este şi el cunoscut ca fiind o plantă cu proprietăţi antiseptice, iar cele două, în combinaţie, fac ca apa sfinţită să se conserve mult mai bine.

Busuiocul este şi el recunoscut pentru calităţile sale de vindecare a anumitor afecţiuni. Potrivit specialiștilor în medicina naturistă părţile aeriene ale plantei de busuioc prezintă importanţă atât în medicina umană, cât şi în cea veterinară.

Principiile sale active acţionează antiseptic intestinal, stimulează digestia, antimetic, antiinflamator renal şi intestinal, antiseptic pulmonar, antifungic, febrifug.

La om e folosit în colici intestinale, balonări intestinale, vomă, gripă, răceală, bronşită acută şi cronică, dureri de cap, ulcer gastric, infecţii urinare, anorexie, diaree etc.

Credințe despre Bobotează

Vremea din ziua de Bobotează o prevestește, conform credinţei populare, pe cea de peste an. Dacă plouă, urmează o iarnă lungă, iar timpul frumos prezice o vară frumoasă. Dacă bate crivățul, este semn că vor fi roade bogate, iar dacă va curge apa din streașină, se va face vin bun. Totodata, daca de Bobotează pomii sunt îmbrăcați în promoroacă, va fi belșug și sănătate.

Sărbătoarea Bobotezei se asociază cu practicarea unor ritualuri care diferă, de multe ori, de la o zonă geografică la alta.

După liturghie, preotul, însoţit de credincioşii dintr-o localitate anume, merg în procesiune pe malul apei din localitatea respectivă pentru sfinţirea apei. Spre seară, vânătorii şi pădurarii trag cu puşca peste oglinda apei, pentru alungarea duhurile rele, care se spune că sunt cuibărite în apă.

Râurile, fluviile şi lacurile sunt purificate acum şi, de aceea, femeile nu au voie să spele rufe în apele curgătoare vreme de opt zile, iar aceste ape rămân sfinţite trei-şase săptămâni. Când este foarte frig (proverbialul ger al Bobotezei), se pregăteşte Crucea de gheaţă a Bobotezei.Potrivit tradiţiei ortodoxe, agheazma se bea dimineaţa, înainte de micul dejun, în zilele de post, de sărbători sau la ceas de boală sau de mare necaz.

La Bobotează, datina cea mai importantă era Iordanul sau Sfinţirea cea mare a apei. Încă din vechime, în tradiţia populară se spunea că oricine ar intra în această zi în apă va fi apărat de toate bolile. Sfinţirea apei se făcea într-un loc special amenajat lângă o fântână sau o apă curgătoare. Din Agheazma binecuvântată în această zi obişnuiau să bea toţi membrii familiei, iar o parte se punea şi în mâncarea vitelor, pentru ca şi acestea să fie sănătoase.

Şi în zilele nostre, în popor se spune că Boboteaza este dricul iernii; după gerul mare, tradiţional, zilei de Bobotează, iarna se pregăteşte să plece. În ziua de Bobotează, preoţii sfinţesc cu agheasmă oamenii, casele şi lucrurile din gospodăria fiecărui credincios.

Cu apă sfinţită se stropesc şi animalele din gospodărie-oile, porcii şi boii, animale binecuvântate de Dumnezeu. În schimb, nu se împrăştie agheasmă peste cai şi peste iepuri, care se pot preface în diavoli.

Cu agheasmă, adunată de la trei biserici, se stropesc ogoarele, pâinea făcută în casă şi portofelul, care conţine cel puţin trei bancnote noi, pentru ca sporul să nu fie alungat din casă de gândurile rele ale duşmanilor.

Tradiţia spune că Boboteaza este momentul când cerurile se deschid, iar îngerul păzitor dezvăluie tinerilor care le este norocul şi ursita în dragoste.

Fetele care doresc să îşi viseze ursitul trebuie să „fure” sau să accepte de la preot un firicel de busuioc sfinţit. Se spune că dacă îl vor ţine în sân sau îl vor pune sub perna înainte de a adormi, dar şi dacă postesc şi se roagă Sfântului Ioan în ajun de Bobotează, îl vor vedea in vis pe cel cu care le este hărăzit să se căsătorească.

În unele zone ale țării, în ajunul Bobotezei, se spune că pentru a-şi visa alesul, fetele trebuie să mănânce o turtă frământată doar cu 9 degete, din 8 linguri de făină şi o lingură de sare şi să-şi lege pe inelar un fir roşu de mătase. Apoi, cel pe care-l vor visa noaptea că le aduce apă este ursitul lor.

Prin tradiţie, se ţine post negru (sau zi de sec) în Ajunul Bobotezei. Se spune că cei care reuşesc să nu mănânce şi să nu bea nimic în această zi vor avea parte de noroc, sănătate şi binecuvântare de la Dumnezeu pe tot parcursul anului.

După ce iau agheasma de la preot, fetele tinere obişnuiesc să se îmbăieze de trei ori în râu sau să-şi toarne apă pe cap simbolic. Precum s-a adunat poporul la malurile Iordanului, tot aşa se vor strânge peţitorii la uşa fetei respective.

Pe vremuri se obişnuia ca, în Ajunul Bobotezei, să se pregătească o masă bogată, asemănătoare cu cea din Ajunul Crăciunului, cu 12 feluri de mâncare: colivă, bob fiert, fiertură de prune sau perje afumate, sarmale umplute cu crupe, borş de „burechiuşe” sau „urechiuşele babei” (fasole albă cu colţunaşi umpluţi cu ciuperci), borş de peşte, peşte prăjit, plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră, plăcinte cu mac.

Masa era sfinţită de preot, care umbla din casă în casă cu „Iordanul” sau „Chiralesa”. Exista credinţa că, strigând „Chiralesa”, care înseamnă „Doamne, miluieşte!”, oamenii capătă putere, toate relele fug şi anul va fi curat până la Sfântul Andrei (30 noiembrie). După sfinţirea mesei, o parte din mâncare se dădea animalelor din gospodărie, pentru a fi fertile şi protejate de boli.

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Decembrie debutează cu vreme caldă: Temperaturi de toamnă și episoade scurte de ploi și ninsori

Publicat

acum 10 minute

marți, 18.11.2025

de

Publicitate

Vremea până la mijlocul lunii decembrie: după două zile mai reci, temperaturile vor urca din nou la maxime de 14 până la 18 grade. Și începutul iernii 2025-2026 va fi mai cald decât de obicei.

 
Potrivit prognozei meteo, vremea se răcește în perioada 18-19 noiembrie. Ulterior, maximele vor urca până la 14-18 grade. Vor fi însă mari diferențe de la o regiune la alta, până la finalul lunii noiembrie. Sunt anunțate perioade cu ploi și chiar ninsori, în 18-19 noiembrie și după 21 noiembrie.

Luna decembrie începe cu temperaturi de 8-10 grade Celsius. Perioade cu ploi și ninsori vor fi din 6-7 decembrie. În vest, vor fi ploi în prima săptămână din decembrie.

Temperaturile scad la 4-6 grade și minime negative după 7 decembrie. Noi zile cu ploi sunt anunțate din 15 decembrie.

Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a prezentat prognoza actualizată pentru următoarele patru săptămâni, până în 15 decembrie.

Vremea în săptămâna 17-23 noiembrie

Publicitate

Valorile termice vor fi mai ridicate decât cele specifice pentru această săptămână pe întreg teritoriul României, cu o abatere termică pozitivă mai accentuată în extremitatea de sud-est.

Cu excepția regiunilor nord-estice, unde cantitățile de precipitații vor fi apropiate de cele normale, regimul pluviometric va fi excedentar, mai ales în sud-vestul teritoriului.

Vremea în săptămâna 24-30 noiembrie

Temperaturile medii se vor situa peste cele normale pentru acest interval la nivelul întregii țări, dar mai ales în regiunile estice.

Cantitățile de precipitații estimate pentru această perioadă vor fi excedentare în toate regiunile, dar mai ales în cele sud-vestice.

Vremea în săptămâna 1-7 decembrie

Temperatura medie a aerului va avea valori apropiate de cele normale pentru acest interval, la nivelul întregii țări.

Regimul pluviometric va fi apropiat de cel normal pentru această perioadă, în toate regiunile.

Vremea în săptămâna 8-15 decembrie

Mediile valorilor termice se vor situa ușor peste cele specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României.

Cantitățile de precipitații vor fi apropiate de cele normale pentru acest interval, la nivelul întregii țări.

Citeste mai mult

Eveniment

Mare bucurie la biserica din satul Tudor Vladimirescu: Fiul părintelui paroh, micuțul Teofan, va fi încreștinat de Întâistătătorul Moldovei

Publicat

acum o oră

marți, 18.11.2025

de

Publicitate

Duminică, 23 noiembrie 2025, Parohia „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din localitatea Tudor Vladimirescu, comuna Albești, județul Botoșani, se pregătește pentru o zi încărcată de har și binecuvântare. Comunitatea va trăi un moment de aleasă bucurie duhovnicească, prilejuit de vizita Înaltpreasfințitului Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, care va oficia Sfânta Liturghie Arhierească, în cadrul căreia va fi oficiată Taina Sfântului Botez.

Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Teofan va sluji împreună cu un sobor de preoți și diaconi, aducând în mijlocul oamenilor mângâierea și lumina rugăciunii.

„Cu aleasă bucurie, vă invităm la Sfânta Liturghie Arhierească şi Taina Sfântului Botez care vor fi oficiate de către Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi. La finalul acestor momente de rugăciune și bucurie, toți cei prezenţi sunt invitaţi să participe la agapa frăţească, ca semn al comuniunii şi al dragostei creştine”, a transmis pr. Felix-Petru Prisecariu, parohul comunității din Tudor Vladimirescu.

Momentul central va fi botezul unui prunc ce poartă nume cu rezonanță cerească: Teofan, fiul părintelui paroh Felix-Petru Prisecariu și al prezbiterei Elena-Paula, care mai au încă doi copii, Parascheva de 5 ani și Pantelimon de 3 ani. În fața Sfântului Altar, pr. Mardar Călin și prezbitera Georgiana, din Parohia Călărași, vor mărturisi pentru cel mic, devenind pentru el părinți spirituali și călăuze în viața de credință.

Parohia „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din localitatea Tudor Vladimirescu, comuna Albești este formată din 132 de familii ortodoxe, însumând 520 de persoane.

Preotul paroh Felix-Petru Prisecariu, s-a născut în zona Hârlăului. A fost hirotonit preot în anul 2019, pe seama unei parohii din Palanca, Republica Moldova, la granița cu Ucraina spre Odessa. Doi ani a slujit apoi la Mănăstirea Sfântul Nicolae Lacuri, Deleni-Harlau, iar de la 1 aprilie 2024 este numit preot în parohia Tudor Vladimirescu, Albești, Botoșani.

Publicitate

Preoteasa, Elena-Paula, este educatoare și a fost directorul Casei de Cultură în parohia în care a activat.

 

Citeste mai mult

Eveniment

O femeie din Botoșani, dată dispărută în Germania. Familia cere ajutorul populației

Publicat

acum 2 ore

marți, 18.11.2025

de

Publicitate

O femeie în vârstă de 38 de ani, originară din orașul Flămânzi, județul Botoșani, a fost dată dispărută după ce familia nu a mai reușit să ia legătura cu ea de la începutul lunii noiembrie. Turcu Ramona-Marina, cetățean român stabilit temporar în orașul Mannheim, Germania, nu a mai putut fi contactată de rude din data de 11 noiembrie 2025, moment în care telefonul său mobil ar fi devenit inaccesibil.

Potrivit apropiaților, femeia plecase în Germania pentru a munci, menținând legătura constantă cu familia până la data dispariției. Membrii acesteia au alertat autoritățile și au solicitat sprijinul comunității pentru găsirea Ramonei-Marina.

Semnalmente:
– Înălțime: aproximativ 1,60 m
– Greutate: 55 kg
– Constituție: atletică
– Păr: negru
– Ochi: căprui
– Semn particular: o cicatrice vizibilă pe obrazul stâng

Familia din Flămânzi face apel la oricine ar putea furniza informații despre locul în care s-ar putea afla femeia. Orice detaliu poate fi esențial în sprijinul anchetei autorităților germane și române.

Citeste mai mult

Cultura

Poeți în dialog la Memorialul Ipotești: Georgică Manole – Costel Zăgan

Publicat

acum 2 ore

marți, 18.11.2025

de

Publicitate

Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”, instituție din subordinea Consiliului Județean Botoșani, organizează, joi, 20 noiembrie 2025, începând cu ora 10.00, o nouă ediție a întâlnirilor Poeți în dialog. Invitații lunii noiembrie sunt poeții botoșăneni Georgică Manole și Costel Zăgan.

Întâlnirea va avea loc la Școala Gimnazială „Teofil Vâlcu” Hănești și va fi moderată de Lucia Țurcanu. Intrarea este liberă.

 

GEORGICĂ MANOLE (n. 26 octombrie 1952, Popești Vrancea) este poet, prozator, epigramist, publicist. A absolvit Facultatea de Matematică și Fizică a Institutului Pedagogic din Suceava. A fost profesor de matematică.

              A debutat publicistic în 1970, cu poezie, în revista „Milcovul”. Cinci ani mai târziu, și-a publicat prima proză scurtă în revista „Flacăra”. Debutul editorial s-a produs abia în 1996, cu volumul de satire și epigrame „Logica lui Masajust” (Editura Moldoprint). Au urmat volumele: „Antigeometria tristeții” (poezii, Editura Moldoprint, 2001), „Aici… Acolo… Dincolo. Eseu despre antigeometrie” (Editura Agata, 2002), „Ierbarul cu… arici. Eseu despre antimanagement” (Editura Agata, 2003), „Clopotul lui Gauss” (poezii, Editura Agata, 2005), „Idei la firul ierbii” (eseuri, comentarii, Editura Agata, 2009), „Viața în interval” (eseuri, Editura Agata, 2012), „Ideea ca obsesie; dialoguri 1” (Editura Agata, 2015), „Buzunarul cu idei” (cronici, comentarii, recenzii, Editura Stef, 2016), „Lecturi la post-restant” (recenzii, comentarii, cronici, Editura Stef, 2020), „Printre dicționare” (Editura Stef, 2022).

Georgică Manole colaborează cu versuri, proză, cronici literare, interviuri, eseuri, articole de specialitate în numeroase publicații locale și naționale. A fost redactor-șef al revistei „Luceafărul” din Botoșani.

Publicitate

COSTEL ZĂGAN (n. 20 ianuarie 1958, Tudor Vladimirescu, Albești, Botoșani) este poet și prozator. A absolvit Liceul „A.T. Laurian” din Botoșani și Facultatea de Litere a Universității „Al. I. Cuza” din Iași. A fost profesor de limba și literatura română.

A debutat editorial în 2005, cu volumul de poezie „Hiperbole blitz” (Editura Axa), urmate de: „Cezeisme” (Editura Axa, 2008), „Gravitația sufletului” (publicat online, 2012), „Erezii second hand” (Editura Axa, 2014), „Nepotul lui Kafka” (Editura eCREATOR, 2024). Este autorul romanului cibernetic „Deșertul de catifea” (Editura Axa, 2015).

Costel Zăgan publică poezii, aforisme, epigrame în revistele „Colloquium”, „Convorbiri Literare”, „Intertext”, „Poezia”, „Hyperion”, „Timpul”, „Absolut Cultural”.

 

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending