Connect with us

Eveniment

La începutul noului an, preoții merg în casele credincioșilor și stropesc cu apă sfințită. De ce e bine să le deschizi ușa

Publicat

Publicitate

Stropirea cu Agheasma mare are semnificații importante în ajun de Bobotează, relatează alba24.ro. Se crede că harul lui Dumnezeu se pogoară în timpul slujbei de sfințire a apei doar peste apa pregătită din timp pentru acest lucru și nu peste toată apa care exista în alte locuri. Iată de ce e bine ca omul să-și deschidă casa atunci când preotul vine sa le sfințească, pentru ca sfințirea casei vecinului nu înseamnă și sfințirea propriei case.

La începutul noului an, preoții merg în casele credincioșilor și stropesc cu apă sfințită, vestind Botezul Domnului Iisus Hristos. Se spune că este moment de primenire a locuințelor și de reînnoire pentru credincioși.

Stropirea cu Aghiasma mare are semnificații importante în ajun de Bobotează.

Sfințirea caselor și alte tradiții din luna ianuarie. Semnificații și superstiții

La începutul noului an, preoții merg în casele credincioșilor și stropesc cu apă sfințită, vestind Botezul Domnului Iisus Hristos. Se spune că este moment de primenire a locuințelor și de reînnoire pentru credincioși.

Stropirea cu Aghiasma mare are semnificații importante în ajun de Bobotează.

Se crede că harul lui Dumnezeu se pogoară în timpul slujbei de sfințire a apei doar peste apa pregătită din timp pentru acest lucru și nu peste toată apa care exista în alte locuri. Iată de ce e bine ca omul să-și deschidă casa atunci când preotul vine sa le sfințească, pentru ca sfințirea casei vecinului nu înseamnă și sfințirea propriei case.

n satele de pe malul unei ape, în timpul slujbei de Bobotează, s-a împământenit obiceiul ca preotul să arunce o cruce de lemn în apa rece, uneori îngheţată, iar câţiva feciori curajoşi sar după ea şi o aduc înapoi.

Publicitate

Boboteaza este, simbolic şi o sărbătoare a purificării naturii de forţele răului, prin apa sfinţită. Tot acum, în anumite zone ale ţării, se fac previziuni despre condiţiile meteorologice din acest an, dacă acestea vor fi sau nu favorabile recoltei.

Superstiții de Bobotează

Dincolo de obiceiurile creştine din această zi, în tradiţia românească se practică şi unele ritualuri păgâne de purificare, de alungare a spiritelor rele din gospodării şi animale. Unii îşi afumă grajdurile şi vitele pentru a alunga duhurile rele din acestea, alţii aprind focuri pe câmp sau cântă melodii însoţite de strigături şi zgomote

Potrivit unei alte credințe populare, atunci când preotul bagă sau aruncă crucea în apă, dracii ies de unde s-au ascuns şi fug pe câmp, dar nu pot fi văzuţi de oameni, ci doar de lupi, care îi urmăresc şi îi sfâşie.

În ziua Botezului Domnului nu este bine să lași haine la uscat, căci diavolii își caută scăpare, ascunzându-se sub ele. În popor se mai spune că două săptămâni după Bobotează nu se recomandă să speli în pârâuri rufele sau cămășile, căci diavolii abia așteaptă să se agațe de ele.

De asemenea, fetele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează se vor mărita în acel an, potrivit credinţei populare.

Agheasma luată de la preot în ziua de Bobotează ajută la curăţarea gospodăriei de diavoli, moroi, șerpi, purici, boli, dar și de influența oamenilor malefici, precum favorizarea unor recolte bogate.

Boboteaza, o tradiţie veche în cadrul Bisericii

Boboteaza este o tradiţie veche în cadrul Bisericii, prăznuirea ei fiind consemnată începând cu din secolul al III-lea. Încă de la început era considerată alături de Paşte şi Crăciun, una dintre cele mai importante sărbători din lumea creştină.

An de an, mii de litri de apă sunt sfinţiţi de preoţi pentru credincioşii care se îmbulzesc să ducă acasă o sticlă de agheasmă, pentru a-i feri de boli şi de rele tot anul ce vine.

Apa sfinţită sau agheasma este elementul cel mai important al sărbătorii de Bobotează. Preoţii spun despre aceasta că este sfinţită şi capătă proprietăţi supranaturale prin intervenţia directă a Duhului sau Spiritului Sfânt.

Argumente

Cel mai bun argument pentru a susţine sfinţenia acestei ape este faptul că aceasta nu se alterează în timp, păstrându-şi calităţile chiar şi un an sau doi. Secretul stă, însă, spun oamenii de ştiinţă, în faptul că apa respectivă intră în contact cu argint, prin scufundarea crucii, şi cu busuiocul, ambele având proprietăţi antimicrobiene.

Argintul, introdus chiar pentru scurtă vreme în apă, omoară bacteriile de putrefacţie şi algele microscopice care se află în ea sau creează un mediu în care acestea nu se pot dezvolta. Busuiocul este şi el cunoscut ca fiind o plantă cu proprietăţi antiseptice, iar cele două, în combinaţie, fac ca apa sfinţită să se conserve mult mai bine.

Busuiocul este şi el recunoscut pentru calităţile sale de vindecare a anumitor afecţiuni. Potrivit specialiștilor în medicina naturistă părţile aeriene ale plantei de busuioc prezintă importanţă atât în medicina umană, cât şi în cea veterinară.

Principiile sale active acţionează antiseptic intestinal, stimulează digestia, antimetic, antiinflamator renal şi intestinal, antiseptic pulmonar, antifungic, febrifug.

La om e folosit în colici intestinale, balonări intestinale, vomă, gripă, răceală, bronşită acută şi cronică, dureri de cap, ulcer gastric, infecţii urinare, anorexie, diaree etc.

Credințe despre Bobotează

Vremea din ziua de Bobotează o prevestește, conform credinţei populare, pe cea de peste an. Dacă plouă, urmează o iarnă lungă, iar timpul frumos prezice o vară frumoasă. Dacă bate crivățul, este semn că vor fi roade bogate, iar dacă va curge apa din streașină, se va face vin bun. Totodata, daca de Bobotează pomii sunt îmbrăcați în promoroacă, va fi belșug și sănătate.

Sărbătoarea Bobotezei se asociază cu practicarea unor ritualuri care diferă, de multe ori, de la o zonă geografică la alta.

După liturghie, preotul, însoţit de credincioşii dintr-o localitate anume, merg în procesiune pe malul apei din localitatea respectivă pentru sfinţirea apei. Spre seară, vânătorii şi pădurarii trag cu puşca peste oglinda apei, pentru alungarea duhurile rele, care se spune că sunt cuibărite în apă.

Râurile, fluviile şi lacurile sunt purificate acum şi, de aceea, femeile nu au voie să spele rufe în apele curgătoare vreme de opt zile, iar aceste ape rămân sfinţite trei-şase săptămâni. Când este foarte frig (proverbialul ger al Bobotezei), se pregăteşte Crucea de gheaţă a Bobotezei.Potrivit tradiţiei ortodoxe, agheazma se bea dimineaţa, înainte de micul dejun, în zilele de post, de sărbători sau la ceas de boală sau de mare necaz.

La Bobotează, datina cea mai importantă era Iordanul sau Sfinţirea cea mare a apei. Încă din vechime, în tradiţia populară se spunea că oricine ar intra în această zi în apă va fi apărat de toate bolile. Sfinţirea apei se făcea într-un loc special amenajat lângă o fântână sau o apă curgătoare. Din Agheazma binecuvântată în această zi obişnuiau să bea toţi membrii familiei, iar o parte se punea şi în mâncarea vitelor, pentru ca şi acestea să fie sănătoase.

Şi în zilele nostre, în popor se spune că Boboteaza este dricul iernii; după gerul mare, tradiţional, zilei de Bobotează, iarna se pregăteşte să plece. În ziua de Bobotează, preoţii sfinţesc cu agheasmă oamenii, casele şi lucrurile din gospodăria fiecărui credincios.

Cu apă sfinţită se stropesc şi animalele din gospodărie-oile, porcii şi boii, animale binecuvântate de Dumnezeu. În schimb, nu se împrăştie agheasmă peste cai şi peste iepuri, care se pot preface în diavoli.

Cu agheasmă, adunată de la trei biserici, se stropesc ogoarele, pâinea făcută în casă şi portofelul, care conţine cel puţin trei bancnote noi, pentru ca sporul să nu fie alungat din casă de gândurile rele ale duşmanilor.

Tradiţia spune că Boboteaza este momentul când cerurile se deschid, iar îngerul păzitor dezvăluie tinerilor care le este norocul şi ursita în dragoste.

Fetele care doresc să îşi viseze ursitul trebuie să „fure” sau să accepte de la preot un firicel de busuioc sfinţit. Se spune că dacă îl vor ţine în sân sau îl vor pune sub perna înainte de a adormi, dar şi dacă postesc şi se roagă Sfântului Ioan în ajun de Bobotează, îl vor vedea in vis pe cel cu care le este hărăzit să se căsătorească.

În unele zone ale țării, în ajunul Bobotezei, se spune că pentru a-şi visa alesul, fetele trebuie să mănânce o turtă frământată doar cu 9 degete, din 8 linguri de făină şi o lingură de sare şi să-şi lege pe inelar un fir roşu de mătase. Apoi, cel pe care-l vor visa noaptea că le aduce apă este ursitul lor.

Prin tradiţie, se ţine post negru (sau zi de sec) în Ajunul Bobotezei. Se spune că cei care reuşesc să nu mănânce şi să nu bea nimic în această zi vor avea parte de noroc, sănătate şi binecuvântare de la Dumnezeu pe tot parcursul anului.

După ce iau agheasma de la preot, fetele tinere obişnuiesc să se îmbăieze de trei ori în râu sau să-şi toarne apă pe cap simbolic. Precum s-a adunat poporul la malurile Iordanului, tot aşa se vor strânge peţitorii la uşa fetei respective.

Pe vremuri se obişnuia ca, în Ajunul Bobotezei, să se pregătească o masă bogată, asemănătoare cu cea din Ajunul Crăciunului, cu 12 feluri de mâncare: colivă, bob fiert, fiertură de prune sau perje afumate, sarmale umplute cu crupe, borş de „burechiuşe” sau „urechiuşele babei” (fasole albă cu colţunaşi umpluţi cu ciuperci), borş de peşte, peşte prăjit, plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră, plăcinte cu mac.

Masa era sfinţită de preot, care umbla din casă în casă cu „Iordanul” sau „Chiralesa”. Exista credinţa că, strigând „Chiralesa”, care înseamnă „Doamne, miluieşte!”, oamenii capătă putere, toate relele fug şi anul va fi curat până la Sfântul Andrei (30 noiembrie). După sfinţirea mesei, o parte din mâncare se dădea animalelor din gospodărie, pentru a fi fertile şi protejate de boli.

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

VIDEO: Părintele Gheorghe Grigorași, parohul Bisericii „Întâmpinarea Domnului” din Botoșani, a împlinit 70 de ani în Duminica Recunoștinței

Publicat

Publicitate

Enoriașii Parohiei „Întâmpinarea Domnului” din municipiul Botoșani au trăit, duminică, alese momente de bucurie duhovnicească cu prilejul aniversării a 70 de ani de viață a părintelui-profesor Gheorghe Grigorași, păstorul acestei comunități din inima orașului. 

Ziua a început cu Sfânta și dumnezeiasca Liturghie, săvârșită în sobor de preoți veniți din județele Moldovei, special pentru a fi aproape de colegul lor de seminar și prieten de o viață, părintele Gheorghe Grigorași.  La slujbă au participat numeroși credincioși, care au ținut să fie aproape de părintele lor duhovnicesc.

Bucuria părintelui a fost cu atât mai mare cu cât în duminica în care a împlinit o cifră „evanghelică” s-a rostit pericopa evanghelică de la Sfântul Luca, capitolul XVII, cunoscută  ca „Vindecarea celor 10 leprosi”. Textul este destul de cunoscut și are în centru o învățătură care s-a potrivit cu aniversarea: RECUNOȘTINȚA, despre care părintele Gheorghe Grigorași a vorbit în predica sa, în stilul său caracteristic, extrem carismatic și în același tip pragmatic. Pigmentat cu povești întâlnite în viața de zi cu zi, cuvântul părintelui a evidențiat situațiile în care se cuvine să fim recunoscători.

Slujba a continuat cu Sfânta Epicleză, un moment de intensă trăire duhovnicească, când părintele Gheorghe a ridicat mâinile și l-a chemat pe Sfântul Duh, așa cum a făcut de sute de ori în peste 30 de ani de slujire. Copilașii și credincioșii care au primit binecuvântare au luat Sfânta Împărtășenie. La finalul slujbei, părintele Nicolae Horga, prietenul său de peste jumătate de veac, a ținut un scurt cuvânt, în care a evocat personalitatea parohului de la Rosseti.

„Părintele Gheorghe Grigorași a format aici o comunitate foarte frumoasă. Noi, părintele Mihai Amarghioalei, fost protoiereu la Hârlău părintele profesor Ioan Stan, fost preot paroh la Mitocul Dragomirnei, lângă mănăstire și subsemnatul (pr. Nicolae Horga, părinte inspector la Arhiscopia Sucevei și Rădăuțiului) îl cunoaștem pe părintele din 1970. Știți cum l-am văzut pe părintele? Era omul rugăciunii, la Paraclisul seminarului, un om studios,  care era, ca și acum, la Sfânta Liturghie, foarte meticulos. Așa a fost o viață întreagă! Să nu rămână nimic nefăcut. S-a căsătorit cu doamna Lenuța care a crescut în zona aceea a mănăstirilor și l-a binecuvântat Dumnezeu cu o familie foarte frumoasă. Părintele dumneavoastră, pe lângă că slujește și predică frumos, este o enciclopedie. Știe foarte multe lucruri și și-e drag să stai lângă ei. Am venit cu mare drag să-i fim alături, dar vrem să fim și la 80 și la 90, că este de unde. Rugăm pe Bunul Dumnezeu să reverse din din izvorul desăvârșit al iubirii și al milostivirii SALE tot harul de care avem nevoie pentru mântuire”, a spus părintele Nicolae. După frumoasele cuvinte s-a dat startul cadourilor și buchetelor superbe de flori, evidențiindu-se un coș imens de trandafiri albi, 71 la număr, din partea enoriașilor din parohie.

Printre darurile primite a strălucit o Sfântă Evanghelie cu coperta de metal auriu si argintiu si inserții de catifea culoare visinie, primită din partea familiei. Un moment extrem de amuzant l-a avut ca protagonist pe părintele Vasile Acatrinei de la Biserica Sfântul Spiridon, care i-a adus în dar un baston cu cocardă tricoloră, urându-i sugestiv „bătrânețe îndelungată”.

Publicitate

Părintele protopop Petru Fercal s-a alăturat mulțimii de credincioși și în fața Sf. Altar a citit părintelui și frumoasei sale familii o rugăciune specifică de binecuvântare și RECUNOȘTINȚĂ, împlinind astfel cuvântul duminicii de azi, raportat la binefacerile primite pe parcursul vieții sale.

Misiunea

Părintele Gheorghe Grigorași a primit misiunea de a călăuzi spre mântuire sufletele credincioșilor din Parohia „Întâmpinarea Domnului” din municipiul Botoșani într-un context vitregit de diverși factori. Un prim obstacol a fost ateismul de dinainte de 1990, care i-a învățat pe oameni să stea departe de slujbele bisericii, unii de frică alții din necredință.  La începutul lunii octombrie 1992 a fost săvârșită prima slujbă în biserica din inima orașului, un lăcaș în stare jalnică, fără gard, împrejmuită cu niște boscheti pe lângă care noaptea îti era frică să treci.

Părintele Gheorghe Viorel Grigorași nu s-a lăsat descurajat. Spiritul său gospodăresc, antrenat și de firea hotărâtă și bătăioasă a preotesei sale, a transformat locul în ceva de nerecunoscut în doar câțiva ani. Stilul său unic, carismatic pe alocuri, de a predica despre Dumnezeu și credința ortodoxă, cu intervenții tranșante în încercarea de a trezi conștiința, i-a adus la biserică chiar pe cei mai necredincioși din parohie.

Vlăstar altoit pe vița lui Hristos, părintele Gheorghe i-a îndreptat pe cei căzuți, pe cei în deznădejde i-a mângâiat, pe cei slabi i-a încurajat, pe cei aflaţi pe calea cea bună i-a întărit, pe cei bogaţi i-a învăţat milostenia, pe cei în nevoi i-a învăţat răbdarea. Mulțimea de oameni care a ținut duminică să îi fie alături la aniversarea a 70 de ani vorbește de la sine despre jertfa sa pe aștarul iubirii de Hristos.

Părintele Gheorghe Grigorași s-a născut la data de 19.01.1955, în satul Mândrești, com. Vlădeni, jud. Botoșani.  A studiat la Seminarul Teologic „Veniamin Costache” de la Mănăstirea Neamţ între anii 1970-1975, iar în perioada – 1976 – 1980 a urmat cursurile Institutului Teologic de Grad Universitar București, cursuri finalizate cu teza de licenţă Starea sufletului în opera De civitate Dei la Fericitul Augustin, alcătuită sub îndrumarea Domnului Prof. Dr. Cezar Vasiliu. În 1992 i-a fost încredințată spre păstorire PArohia „Întâmpinarea Domnului” din Botoșani, după ce între anii 1977-1988 fusese preot paroh la Mândrești și Hrișcani, dipă care timp de patru ani preot paroh la Vlădeni și Huțani.

Scurt istoric

Biserica cu hramul ”Întâmpinarea Domnului” este zidită în anul 1826 de către Costache Roset, vornic de Botoșani și soția sa Maria, născută Gheucă, cum atestă inscripția de deasupra ușii de la intrare precum și alte inscripții și însemnări pe obiecte de cult, pe cărți de ritual și pe clopotele bisericii.

Biserica, ca și slujitorii ei, au fost întreținuți de ctitor cât a fost în viață, adică între anii 1826-1862, lăsând după moartea sa (1862) prin testament, o parte din moșia Tomeștilor din ținutul Botoșani și 10 dugheni în târgul vitelor din Botoșani pentru întreținerea bisericii, a slujitorilor și școlii de psaltichie, înființată tot de ctitor pe lângă această biserică în anul 1851, septembrie 1.

Biserica a fost închinată, conform voinței sale testamentare ca metoc al Mănăstirii Vorona, ținutul Botoșanilor, situație care a durat scurt timp (1862-1864), căci prin Legea Secularizării averilor mănăstirești (1864), biserica nu mai administrează moșia care trece în patrimoniul statului urmând să fie întreținută pe seama comunei oraș Botoșani.

Același ctitor a zidit în anul 1849 pe lângă biserică mai multe clădiri în număr de 3, azi există numai casa parohială, servind, două din ele pentru locuința personalului bisericesc iar una din ele pentru școala de psaltichie.

Aceste clădiri aflate inițial în curtea bisericii au fost separate în 1932 printr-o stradă nouă denumită astăzi Octav Onicescu.

Alături de biserică, lângă altar, este mormântul fiicei ctitorului, Maria C. Roset, moartă în 1846, iunie 15, cum arată inscripția de pe piatra mormântului, săpată în patru limbi: română (caractere chirilice), greacă, franceză și germană.

Biserica era înconjurată de un parc mare, teren donat de ctitori în suprafață de circa 2 ha cu pomi ornamentali și fructiferi și alei de flori, suferind între timp trei exproprieri: una în 1890 prin alinierea bulevardului luându-se 2082 mp, a doua în anul 1932 când s-a deschis strada nouă care a despărțit biserica de clădirile bisericești și a treia în 1970 când au fost expropriați 8338 mp pentru construirea de blocuri.

Astăzi curtea bisericii mai are o suprafață de 1782 mp. Până prin anii 1892-1894 curtea bisericii a servit și de cimitir care devenind maidan de gunoaie s-a închis.

În 1894 s-au dezgropat din curtea bisericii și osemintele ctitorilor care s-au pus într-o criptă din zidul bisericii înspre miazăzi unde sunt și astăzi.

După căderea comunismului din 1989, odată cu venirea preotului Gheorghe Grigorași, în anul 1992, s-au efectuat ample lucrări.

Pentru început s-a împrejmuit biserica. Între anii 1995 – 1996 s-a zidit capela mortuară cu casa praznicală.

Între anii 2002 – 2004 s-a executat pictarea bisericii de echipa condusă de pictorul Ioan Preutu din Iași, iar la 4 noiembrie 2004, biserica a fost sfințită de PF. Părinte Patriarh Daniel, pe atunci mitropolit al Moldovei și Bucovinei.

În toamna anului 2010 biserica a fost reparată și exterior.

Biserica are formă de navă, împărțită în patru încăperi: vestibul, pronaos, naos și altar și are un singur turn care servește de clopotniță. Este prevăzută cu un amvon situat deasupra stranei din stânga, iar cafasul lipsește din lipsă de spațiu. Tot din lipsă de spațiu, catapeteasma este în zigzag, lucru mai rar întâlnit.

 

Citeste mai mult

Eveniment

Copilă de 15 ani din Botoșani, căutată de familie cu poliția după ce a dispărut de acasă. Dacă o vedeți sunați la 112

Publicat

Publicitate

Polițiștii botoșăneni efectuează verificări pentru localizarea unei minore de 15 ani, din municipiul Botoșani, care, în noaptea de 18 spre 19 ianuarie a.c., a părăsit domiciliul, iar până în prezent nu a revenit și nici nu și-a contactat familia.

GURIUC CLAUDIA ELENA are următoarele semnalmente: 1,65 m înălțime, 60 de kg, păr castaniu, tuns la nivelul umerilor, ochi căprui.

Vestimentație la momentul plecării: geacă de fâș neagră, blugi albaștri, adidași negri.

„Rugăm cetățenii care dețin informații cu privire la această să apeleze 112 sau să se adreseze celei mai apropiate unități de poliție!”, a transmis purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Botoşani, Delia Nenişcu.

Citeste mai mult

Economie

Comisia Națională de Strategie și Prognoză: Câștigul salarial mediu net lunar va crește cu 6,2% în 2025; câștigul real se va majora cu 1,6%

Publicat

Publicitate

Câștigul salarial mediu net lunar se va majora în 2025 cu 6,2%, până la 5.355 lei, iar cel real va crește cu 1,6%, conform Prognozei 2024-2028, varianta de toamnă, a Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, relatează agerpres.ro.

În 2026, câștigul salarial mediu net lunar va înregistra un avans de 6,7%, la 5.712 lei (+3,3% câștigul real), în 2027 de 6,4%, la 6.079 lei (plus 3,3% câștigul real), iar în 2027 va crește cu 6,1%, la 6.449 lei (+3% câștigul real).

Potrivit CNSP, în 2025 câștigul salarial mediu brut lunar va ajunge la 8.620 lei, în 2026 la 9.195 lei, în 2027 la 9.786 și în 2027 la 10.381 lei.

Conform Ordonanței de urgență nr. 156/2024 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice pentru fundamentarea bugetului general consolidat pe anul 2025, în acest an, începând cu data de 1 ianuarie, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcție/salariilor de funcție/indemnizațiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține la același nivel cu cel acordat pentru luna noiembrie 2024 în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții.

Citeste mai mult

Eveniment

Meciul zilei: Măsuri stricte de ordine publică la meciul F.C. Botoșani – CFR Cluj

Publicat

Publicitate

Duminică, 19 ianuarie 2025, de la ora 18:00, stadionul Municipal din Botoșani va fi gazda unui meci important din etapa a XXII-a a Superligii României, unde F.C. Botoșani se va confrunta cu echipa CFR Cluj. În acest context, autoritățile au anunțat măsuri stricte pentru menținerea ordinii și siguranței publice.

Pentru buna desfășurare a evenimentului, Gruparea de Jandarmi Mobilă „Alexandru cel Bun” din Bacău, alături de Inspectoratul de Jandarmi Județean Botoșani și alte structuri ale Ministerului Afacerilor Interne, vor fi mobilizate pentru a garanta un climat de securitate atât în zona arenei sportive, cât și pe traseele de deplasare ale suporterilor.

Controale sporite și reguli stricte de acces

În vederea prevenirii incidentelor, autoritățile vor implementa măsuri suplimentare, printre care:

  • Verificarea minuțioasă a autovehiculelor care intră în zona stadionului, pentru a împiedica introducerea materialelor pirotehnice sau a altor obiecte interzise.
  • Control corporal preventiv pentru toți spectatorii. Accesul pe stadion va fi permis începând cu ora 16:00, pentru a se evita aglomerația la porțile de intrare.

„Recomandăm tuturor spectatorilor să vină din timp la stadion, astfel încât accesul să se desfășoare în condiții optime. Este important să respectăm regulile stabilite pentru siguranța tuturor participanților”, au transmis reprezentanții autorităților.

Un apel la fair-play și respect

Publicitate

Pe lângă măsurile de securitate, organizatorii fac apel la suporterii ambelor echipe să respecte indicațiile forțelor de ordine și să contribuie la menținerea unei atmosfere de fair-play, atât în tribune, cât și în afara stadionului.

„Acest meci este o sărbătoare a fotbalului, iar împreună putem să ne bucurăm de spectacolul sportiv într-un cadru civilizat și sigur”, au adăugat aceștia.

Partida dintre F.C. Botoșani și CFR Cluj promite să fie una intensă, cu tribune pline de suporteri entuziasmați. Indiferent de rezultat, autoritățile și organizatorii își propun să facă din acest eveniment o experiență pozitivă pentru toți participanții.

Pentru evitarea oricăror incidente, Gruparea de Jandarmi Mobilă Bacău și Inspectoratul de Jandarmi Județean Botoșani transmit următoarele recomandări:

– pentru reducerea timpului de așteptare și evitarea aglomerărilor, colaborați cu personalul de ordine în momentul efectuării controlului de acces în arena sportivă;

– nu vă implicați în incidente care pot tulbura ordinea și liniștea publică și delimitați-vă de orice formă de violență, orice încălcare a legii fiind sancționată cu fermitate de către forțele de ordine.

Pentru a evita producerea unor situații neplăcute, vă reamintim că:

– este interzis accesul în stadion cu obiecte pirotehnice și sticle de orice fel;

– este interzisă afișarea de inscripții care incită la ură națională, rasială, de clasă ori religioasă, la discriminări de orice fel și la violență.

– este interzisă staționarea spectatorilor pe coronamentul arenei sportive și pe scările de acces către scaune, pentru a nu se bloca intervenția pompierilor, în cazul producerii unor situații de urgență.

– este strict interzisă pătrunderea spectatorilor/suporterilor pe spațiul de joc, atât în timpul partidei de fotbal cât și la finalul acesteia.

Recomandăm tuturor participanților la această manifestare sportivă să se comporte civilizat și să respecte prevederile legale în vigoare.

În acest sens, vă reamintim câteva dintre prevederile Legii nr. 4/2008 privind prevenirea şi combaterea violenţei cu ocazia competiţiilor şi a jocurilor sportive.

Art.20-

Spectatorilor le este interzis:

  1. m) să săvârşească fapte, acte sau gesturi obscene, să profereze ori să scandeze injurii, cuvinte sau expresii jignitoare ori vulgare, precum şi ameninţări cu acte de violenţă împotriva celorlalţi spectatori, oficiali, jucători sau a bunurilor acestora;
  1. n) să profereze ori să scandeze injurii, cuvinte sau expresii jignitoare ori vulgare la adresa forţelor de ordine sau a personalului de ordine şi siguranţă.

În aceste două cazuri, în conformitate cu articolul 22 din legea 4/2008, faptele săvârșite de către spectatori sau de către oficiali, în incinta bazei sau a arenei sportive, constituie contravenţii, dacă nu s-au produs vătămări ale integrităţii corporale sau ale sănătăţii ori pagube materiale, constituie contravenţii și se sancționează cu amendă de la 150 lei la 400 lei sau prestarea a 70-120 ore de activităţi în folosul comunităţii.

  1. o) să ameninţe cu acte de violenţă forţele de ordine sau personalul de ordine şi siguranţă.

În acest caz, în aceleași condiții de mai sus, sancțiunea prevăzută este amendă de la 250 lei la 750 lei sau prestarea a 100-150 ore de activităţi în folosul comunităţii, precum şi sancţiunea contravenţională complementară de interzicere a accesului la competiţiile şi jocurile sportive de genul celor la care aceştia au săvârşit fapta pe o perioadă de 6 luni.

 

Vă asigurăm că prioritatea forțelor de ordine este asigurarea condițiilor de siguranță pentru toți participanții la manifestările sportive, precum și a tuturor persoanelor prezente în spațiul public, atât înaintea începerii acestora, cât și după încheierea lor.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending