Connect with us
Publicitate

Eveniment

La începutul noului an, preoții merg în casele credincioșilor și stropesc cu apă sfințită. De ce e bine să le deschizi ușa

Publicat

Publicitate

Stropirea cu Agheasma mare are semnificații importante în ajun de Bobotează, relatează alba24.ro. Se crede că harul lui Dumnezeu se pogoară în timpul slujbei de sfințire a apei doar peste apa pregătită din timp pentru acest lucru și nu peste toată apa care exista în alte locuri. Iată de ce e bine ca omul să-și deschidă casa atunci când preotul vine sa le sfințească, pentru ca sfințirea casei vecinului nu înseamnă și sfințirea propriei case.

La începutul noului an, preoții merg în casele credincioșilor și stropesc cu apă sfințită, vestind Botezul Domnului Iisus Hristos. Se spune că este moment de primenire a locuințelor și de reînnoire pentru credincioși.

Stropirea cu Aghiasma mare are semnificații importante în ajun de Bobotează.

Sfințirea caselor și alte tradiții din luna ianuarie. Semnificații și superstiții

La începutul noului an, preoții merg în casele credincioșilor și stropesc cu apă sfințită, vestind Botezul Domnului Iisus Hristos. Se spune că este moment de primenire a locuințelor și de reînnoire pentru credincioși.

Stropirea cu Aghiasma mare are semnificații importante în ajun de Bobotează.

Se crede că harul lui Dumnezeu se pogoară în timpul slujbei de sfințire a apei doar peste apa pregătită din timp pentru acest lucru și nu peste toată apa care exista în alte locuri. Iată de ce e bine ca omul să-și deschidă casa atunci când preotul vine sa le sfințească, pentru ca sfințirea casei vecinului nu înseamnă și sfințirea propriei case.

n satele de pe malul unei ape, în timpul slujbei de Bobotează, s-a împământenit obiceiul ca preotul să arunce o cruce de lemn în apa rece, uneori îngheţată, iar câţiva feciori curajoşi sar după ea şi o aduc înapoi.

Publicitate

Boboteaza este, simbolic şi o sărbătoare a purificării naturii de forţele răului, prin apa sfinţită. Tot acum, în anumite zone ale ţării, se fac previziuni despre condiţiile meteorologice din acest an, dacă acestea vor fi sau nu favorabile recoltei.

Superstiții de Bobotează

Dincolo de obiceiurile creştine din această zi, în tradiţia românească se practică şi unele ritualuri păgâne de purificare, de alungare a spiritelor rele din gospodării şi animale. Unii îşi afumă grajdurile şi vitele pentru a alunga duhurile rele din acestea, alţii aprind focuri pe câmp sau cântă melodii însoţite de strigături şi zgomote

Potrivit unei alte credințe populare, atunci când preotul bagă sau aruncă crucea în apă, dracii ies de unde s-au ascuns şi fug pe câmp, dar nu pot fi văzuţi de oameni, ci doar de lupi, care îi urmăresc şi îi sfâşie.

Publicitate

În ziua Botezului Domnului nu este bine să lași haine la uscat, căci diavolii își caută scăpare, ascunzându-se sub ele. În popor se mai spune că două săptămâni după Bobotează nu se recomandă să speli în pârâuri rufele sau cămășile, căci diavolii abia așteaptă să se agațe de ele.

De asemenea, fetele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează se vor mărita în acel an, potrivit credinţei populare.

Agheasma luată de la preot în ziua de Bobotează ajută la curăţarea gospodăriei de diavoli, moroi, șerpi, purici, boli, dar și de influența oamenilor malefici, precum favorizarea unor recolte bogate.

Boboteaza, o tradiţie veche în cadrul Bisericii

Boboteaza este o tradiţie veche în cadrul Bisericii, prăznuirea ei fiind consemnată începând cu din secolul al III-lea. Încă de la început era considerată alături de Paşte şi Crăciun, una dintre cele mai importante sărbători din lumea creştină.

An de an, mii de litri de apă sunt sfinţiţi de preoţi pentru credincioşii care se îmbulzesc să ducă acasă o sticlă de agheasmă, pentru a-i feri de boli şi de rele tot anul ce vine.

Apa sfinţită sau agheasma este elementul cel mai important al sărbătorii de Bobotează. Preoţii spun despre aceasta că este sfinţită şi capătă proprietăţi supranaturale prin intervenţia directă a Duhului sau Spiritului Sfânt.

Argumente

Cel mai bun argument pentru a susţine sfinţenia acestei ape este faptul că aceasta nu se alterează în timp, păstrându-şi calităţile chiar şi un an sau doi. Secretul stă, însă, spun oamenii de ştiinţă, în faptul că apa respectivă intră în contact cu argint, prin scufundarea crucii, şi cu busuiocul, ambele având proprietăţi antimicrobiene.

Argintul, introdus chiar pentru scurtă vreme în apă, omoară bacteriile de putrefacţie şi algele microscopice care se află în ea sau creează un mediu în care acestea nu se pot dezvolta. Busuiocul este şi el cunoscut ca fiind o plantă cu proprietăţi antiseptice, iar cele două, în combinaţie, fac ca apa sfinţită să se conserve mult mai bine.

Busuiocul este şi el recunoscut pentru calităţile sale de vindecare a anumitor afecţiuni. Potrivit specialiștilor în medicina naturistă părţile aeriene ale plantei de busuioc prezintă importanţă atât în medicina umană, cât şi în cea veterinară.

Principiile sale active acţionează antiseptic intestinal, stimulează digestia, antimetic, antiinflamator renal şi intestinal, antiseptic pulmonar, antifungic, febrifug.

La om e folosit în colici intestinale, balonări intestinale, vomă, gripă, răceală, bronşită acută şi cronică, dureri de cap, ulcer gastric, infecţii urinare, anorexie, diaree etc.

Credințe despre Bobotează

Vremea din ziua de Bobotează o prevestește, conform credinţei populare, pe cea de peste an. Dacă plouă, urmează o iarnă lungă, iar timpul frumos prezice o vară frumoasă. Dacă bate crivățul, este semn că vor fi roade bogate, iar dacă va curge apa din streașină, se va face vin bun. Totodata, daca de Bobotează pomii sunt îmbrăcați în promoroacă, va fi belșug și sănătate.

Sărbătoarea Bobotezei se asociază cu practicarea unor ritualuri care diferă, de multe ori, de la o zonă geografică la alta.

După liturghie, preotul, însoţit de credincioşii dintr-o localitate anume, merg în procesiune pe malul apei din localitatea respectivă pentru sfinţirea apei. Spre seară, vânătorii şi pădurarii trag cu puşca peste oglinda apei, pentru alungarea duhurile rele, care se spune că sunt cuibărite în apă.

Râurile, fluviile şi lacurile sunt purificate acum şi, de aceea, femeile nu au voie să spele rufe în apele curgătoare vreme de opt zile, iar aceste ape rămân sfinţite trei-şase săptămâni. Când este foarte frig (proverbialul ger al Bobotezei), se pregăteşte Crucea de gheaţă a Bobotezei.Potrivit tradiţiei ortodoxe, agheazma se bea dimineaţa, înainte de micul dejun, în zilele de post, de sărbători sau la ceas de boală sau de mare necaz.

La Bobotează, datina cea mai importantă era Iordanul sau Sfinţirea cea mare a apei. Încă din vechime, în tradiţia populară se spunea că oricine ar intra în această zi în apă va fi apărat de toate bolile. Sfinţirea apei se făcea într-un loc special amenajat lângă o fântână sau o apă curgătoare. Din Agheazma binecuvântată în această zi obişnuiau să bea toţi membrii familiei, iar o parte se punea şi în mâncarea vitelor, pentru ca şi acestea să fie sănătoase.

Şi în zilele nostre, în popor se spune că Boboteaza este dricul iernii; după gerul mare, tradiţional, zilei de Bobotează, iarna se pregăteşte să plece. În ziua de Bobotează, preoţii sfinţesc cu agheasmă oamenii, casele şi lucrurile din gospodăria fiecărui credincios.

Cu apă sfinţită se stropesc şi animalele din gospodărie-oile, porcii şi boii, animale binecuvântate de Dumnezeu. În schimb, nu se împrăştie agheasmă peste cai şi peste iepuri, care se pot preface în diavoli.

Cu agheasmă, adunată de la trei biserici, se stropesc ogoarele, pâinea făcută în casă şi portofelul, care conţine cel puţin trei bancnote noi, pentru ca sporul să nu fie alungat din casă de gândurile rele ale duşmanilor.

Tradiţia spune că Boboteaza este momentul când cerurile se deschid, iar îngerul păzitor dezvăluie tinerilor care le este norocul şi ursita în dragoste.

Fetele care doresc să îşi viseze ursitul trebuie să „fure” sau să accepte de la preot un firicel de busuioc sfinţit. Se spune că dacă îl vor ţine în sân sau îl vor pune sub perna înainte de a adormi, dar şi dacă postesc şi se roagă Sfântului Ioan în ajun de Bobotează, îl vor vedea in vis pe cel cu care le este hărăzit să se căsătorească.

În unele zone ale țării, în ajunul Bobotezei, se spune că pentru a-şi visa alesul, fetele trebuie să mănânce o turtă frământată doar cu 9 degete, din 8 linguri de făină şi o lingură de sare şi să-şi lege pe inelar un fir roşu de mătase. Apoi, cel pe care-l vor visa noaptea că le aduce apă este ursitul lor.

Prin tradiţie, se ţine post negru (sau zi de sec) în Ajunul Bobotezei. Se spune că cei care reuşesc să nu mănânce şi să nu bea nimic în această zi vor avea parte de noroc, sănătate şi binecuvântare de la Dumnezeu pe tot parcursul anului.

După ce iau agheasma de la preot, fetele tinere obişnuiesc să se îmbăieze de trei ori în râu sau să-şi toarne apă pe cap simbolic. Precum s-a adunat poporul la malurile Iordanului, tot aşa se vor strânge peţitorii la uşa fetei respective.

Pe vremuri se obişnuia ca, în Ajunul Bobotezei, să se pregătească o masă bogată, asemănătoare cu cea din Ajunul Crăciunului, cu 12 feluri de mâncare: colivă, bob fiert, fiertură de prune sau perje afumate, sarmale umplute cu crupe, borş de „burechiuşe” sau „urechiuşele babei” (fasole albă cu colţunaşi umpluţi cu ciuperci), borş de peşte, peşte prăjit, plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră, plăcinte cu mac.

Masa era sfinţită de preot, care umbla din casă în casă cu „Iordanul” sau „Chiralesa”. Exista credinţa că, strigând „Chiralesa”, care înseamnă „Doamne, miluieşte!”, oamenii capătă putere, toate relele fug şi anul va fi curat până la Sfântul Andrei (30 noiembrie). După sfinţirea mesei, o parte din mâncare se dădea animalelor din gospodărie, pentru a fi fertile şi protejate de boli.

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Jocurile Olimpice de vară de la Paris vor debuta oficial vineri seara, cu o ceremonie de deschidere inedită, pe fluviul Sena

Publicat

Publicitate

Jocurile Olimpice de vară de la Paris vor debuta oficial vineri seara, cu o ceremonie de deschidere inedită, desfăşurată în premieră în afara unui stadion, pe fluviul Sena, care străbate capitala Franţei.

Cele 206 de delegaţii începând cu ora 20:30 (ora României) vor ”defila” pe 85 de ambarcaţiuni pe Sena, trecând pe lângă obiective turistice precum Catedrala Notre-Dame, Luvru sau Muzeul Orsay, pe o distanţă de şase kilometri, de la Pont d’Austerlitz până la Trocadero, lângă Turnul Eiffel. În total, la Jocuri vor lua parte 10.500 de sportivi, dintre care 571 din Franţa.

Nu se ştie deocamdată cine va aprinde vasul olimpic, dar, conform unor relatări, onoare îi va reveni fostei atlete Marie-Jose Perec, triplă campioană olimpică, un alt candidat fiind fostul mare fotbalist Zinedine Zidane.

Peste 400 de dansatori şi 3.000 de artişti vor performa în timpul ceremoniei de deschidere, pe bărcile care vor pluti pe Sena, cât şi pe podurile care traversează fluviul.

Conform unor surse, superstarul Celine Dion va cânta în timpul ceremoniei alături de Lady Gaga. Printre ultimii purtători ai torţei olimpice se va afla şi rapperul american Snoop Dogg.

Circa 326.000 de spectatori vor asista la această ceremonie, estimată să dureze patru ore. Dintre aceştia 222.000 au primit bilete gratuite, iar 104.000 au plătit tichete pentru cheiurile joase. Peste 80 de ecrane uriaşe, plasate strategic, vor permite spectatorilor să se bucure de atmosferă şi să urmărească spectacolul de-a lungul fluviului.

Publicitate

Peste 120 de şefi de state şi guverne au confirmat prezenţa la ceremonie, printre care cancelarul german Olaf Scholz şi Prima Doamnă a Statelor Unite, Jill Biden. Jocurile vor fi declarate deschise în mod oficial de preşedintele Franţei, Emmanuel Macron.

Planul de securitate pentru ceremonia de deschidere este unul nemaiîntâlnit de amplu, peste 45.000 de persoane urmând să se ocupe de desfăşurarea lucrurilor în ordine. Spaţiul aerian pe o arie de 150 de kilometri în jurul Parisului va fi închis vineri seara, la fel cum sunt închise traficului şi numeroase zone de-a lungul Senei.

Parisul găzduieşte Jocurile Olimpice de vară pentru a treia oară, după ediţiile din 1900 şi 1924.

Publicitate

România participă la Jocurile Olimpice 2024 cu o delegaţie de 106 sportivi (atleta Florentina Iuşco a fost suspendată joi pentru dopaj şi exclusă din echipa olimpică), care vor concura la 18 discipline sportive, cu obiectivul de a avea un bilanţ mai bun decât la ediţia precedentă, de la Tokyo, unde România a cucerit patru medalii, una de aur şi trei de argint.

 

Portdrapelul României la ceremonia de deschidere va fi familia de canotori Cozmiuc, Ionela şi Marius.

Jocurile Olimpice de la Paris se vor desfăşura în intervalul 26 iulie-11 august, iar Jocurile Paralimpice vor avea loc în perioada 28 august-8 septembrie.

În cele 19 zile ale competiţiei olimpice se vor desfăşura 329 de probe sportive. Un număr de 20.000 de jurnalişti sunt acreditaţi pentru a relata din cele 35 de locaţii dedicate ale competiţiei olimpice, iar 45.000 de voluntari s-au angajat să se implice pentru a sprijini buna desfăşurare a acestei ediţii a Jocurilor Olimpice.
AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2024: Sfântul Cuvios Ioanichie cel Nou de la Muscel

Publicat

Publicitate

Acest Cuvios s-a născut din părinţi evlavioşi din ţinutul Muscelului. Din frageda tinereţe, ascultând chemarea lui Hristos s-a retras in Manastirea Cetăţuia, Negru-Voda, de pe valea Dâmboviţei, unde s-a călugărit si a deprins, de la părinţii îmbunătăţiţi viaţa ascetică. Minunatul Ioanichie, după ce a deprins modul de viata al călugărilor iscusiţi, luând binecuvântare, s-a retras intr-una din peşterile Muntelui Negru-Voda, unde s-a nevoit aproape 50 de ani. Suferinţele sale, lucrarea sa isihasta, lipsurile sau stările de har pe care le-a trăit Cuviosul, numai Dumnezeu le ştie.

O dată pe săptămâna un ucenic al Cuviosului venea sa-i aducă pâine si apa. De asemenea, stareţul mănăstirii, duminica, după Sfânta Liturghie, ii aducea merinde pentru suflet, Sfintele Taine. Cunoscându-si dinainte sfârşitul, minunatul părinte Ioanichie si-a săpat singur mormântul in peştera sa, incrustându-si in dreptul capului anul trecerii la cele veşnice – 1638. Aşezându-se in mormânt, in ziua de 26 iulie, a adormit intru Domnul. Firea necuvântătoare i-a slujit, căci un păianjen i-a ţesut deasupra trupului o pânza, ca un epitaf. Aşa, osemintele Sfântului, au rămas mulţi ani. Moaştele lui s-au aflat după sfârşitul celui de al Doilea Război Mondial, in anul 1944. Cuviosul Paisie, stareţul Mănăstirii Cetăţuia, Negru-Voda, a coborât in peştera unde sihăstrise cu mulţi ani înainte Schimonahul Ioanichie. Şi, o minune, pânza păianjenului acoperea încă osemintele bine mirositoare ale Cuviosului! Le-a scos cu grija si cu multa evlavie si le-a aşezat in biserica mănăstirii, spre lauda monahilor si bucuria credincioşilor.

Mulţi s-au folosit de minunatul odor descoperit in peştera din Valea Chiliilor. După terminarea războiului a venit o rânduire politico-sociala străina de duhul credinţei in Dumnezeu, comunismul. Reprezentanţii braţului secular au dat dispoziţie sa fie îngropate moaştele Sfântului in pământ. Cu mare mâhnire, monahii s-au despărţit de preţiosul odor şi au aşezat moaştele Sfântului intr-un sicriu, pe care l-au îngropat in cimitirul mănăstirii. Anii au trecut, insa amintirea Cuviosului s-a păstrat in ţinutul Muscelului. Dumnezeu a binevoit sa se risipească orânduirea atee din România, Biserica recăpătând libertatea de a-si manifesta misiunea in rândul credincioşilor. Stareţul Mănăstirii Cetăţuia, împreună cu tot soborul a descoperit moaştele Sf. Cuv. Ioanichie şi le-a reaşezat spre închinarea credincioşilor în biserica mare a mănăstirii.
A fost canonizat de Sf. Sinod în şedinţa din 18 – 19 iulie 2009

Citeste mai mult

Actualitate

Botoșăneanca Loredana Toma: Dacă nu voi avea nicio ratare, o să mă întorc cu un suvenir de la Paris şi nu va fi un magnet de frigider

Publicat

Publicitate

Botoșăneanca Loredana Toma, halterofila care concurează la categoria 71 kg a declarat, pentru AGERPRES, că îşi propune să nu aibă nicio ratare la Jocurile Olimpice, pentru că în acest fel se va întoarce de la Paris cu un suvenir important, care în mod sigur nu va fi un magnet de frigider.

“Obiectivul meu este să am o prestaţie fără greşeală pe platforma de la Paris. Adică să nu am nicio ratare. Iar dacă nu voi avea nicio ratare, probabil o să mă întorc şi cu un suvenir important de la Paris, şi nu mă refer la magnet de frigider. Toţi ne gândim la o medalie, normal. Pentru că nu ar fi exclus deloc ca noi, la haltere, să ne întoarcem cu două medalii. Şi chiar sper asta. Dar aici contează foarte mult ce zi ai atunci, în ce formă eşti. Sigur că încă nu am uitat că nu am putut participa la Tokyo, însă este evident că acum sunt mult mai puternică din punct de vedere mental”, a spus cea mai titrată halterofilă a României.

“Rezultatele adversarelor din proba mea din ultimele luni le cunosc. Însă ce s-a întâmplat în pregătirea lor, nu ştiu. Pentru că fiecare îşi face strategia lui, nimeni nu se laudă cu ce făcut în pregătirea de dinaintea unei asemenea competiţii. În haltere se practică acest lucru, fiecare se antrenează oarecum în secret înainte de competiţiile majore. Dar eu încerc să mă concentrez pe ce am eu de făcut, să îmi fac treaba cât de bine pot, asta contează cel mai mult. La Paris contracandidatele mele vor fi sportivele din Statele Unite, Ecuador, Egipt, Franţa, Taiwan… China nu. Asta pentru că cei din China au campioni mondiali aproape în fiecare categorie, nu au selectat sportiv şi la categoria mea. Iar la Paris nu au voie să selecteze mai mult de 3… iar la ultima competiţie de calificare, sportiva din China de la 71 de kilograme nu a fost într-o formă prea bună. Probabil de asta au şi decis să nu o aleagă pe ea pentru Paris”, a adăugat Loredana Toma.

Ea a explicat că problemele medicale de anul trecut au fost cauzate de uzură după 18 ani de haltere.

“Am avut de tras din punct de vedere medical în ultima perioadă. Acum, ce pot să spun, sunt ca la 30 de ani după 18 ani de haltere. Adică uzura îşi spune cuvântul. Problemele mele au fost la bazin. Dar nu pot să mă plâng, pentru că sunt funcţională. Ţinând cont de anii de haltere pe care îi am în spate sunt destul de bine medical acum”, a menţionat ea.

Toma consideră că aceasta ar putea fi ultima ediţie a Jocurilor Olimpice a carierei sale: “Ţinând cont de vârstă, cred că Parisul este ultima ediţie a Jocurilor Olimpice pentru mine. Dar nu e o presiune pentru mine acest lucru… pentru că dacă nu se va întâmpla la Paris ceea ce vreau, probabil că voi merge şi la Los Angeles (n.r. – râde copios). Deci încerc să nu pun presiune”.

Publicitate

În ceea ce priveşte condiţiile de pregătire pentru Jocurile Olimpice, Loredana Toma a ţinut să sublinieze că nu i-a lipsit nimic.

“Eu nu am simţit o presiune din punct de vedere al calificării mele la Paris. Am avut o competiţie foarte bună în 2022, mă refer la Campionatele Mondiale, iar rezultatul de acolo, aurul, mi-a asigurat locul. Aşa că nu am simţit presiune pentru calificare. Sigur că mi-aş fi dorit şi se putea să avem un lot mai mare la haltere pentru Paris. Ideal ar fi fost să fim trei cu trei (n.r. – feminin şi masculin), dar la masculin nu stăm prea bine în ultima perioadă. Însă cred şi sper să îşi revină şi băieţii cât mai curând posibil. Din punct de vedere al condiţiilor de pregătire, nu am cum să mă plâng. Am avut de toate, lucru cu care noi în trecut nu am fost obişnuiţi, cel puţin eu. Şi aici mă refer la aparatură de fizio, la oameni noi în staff, adică kinetoterapeut, psiholog şi aşa mai departe. Eu nu am avut aşa ceva până anul ăsta. Probabil că şi situaţia sănătăţii mele ar fi fost acum alta dacă aş fi avut aceste lucruri să spunem de acum cinci ani. Dar e bine şi mai târziu decât niciodată”, a explicat ea.

Dubla campioană mondială la haltere este de părere că delegaţia României se va întoarce de la Paris cu mai multe medalii decât la Tokyo.

Publicitate

“Cred că de data asta vor fi mai mult de patru medalii. Îi urmăresc pe colegii mei de la canotaj, pentru că ne antrenăm împreună la Snagov, şi îi văd foarte determinaţi şi hotărâţi. Deci ei pot face o surpriză… şi surpriza lor implică un număr important de medalii, pentru că de la Tokyo s-au întors cu trei. Iar eu mai văd medalii româneşti, în afară de canotaj şi haltere, la înot, canoe şi lupte. Dar sigur vor fi şi surprize plăcute”, a precizat Loredana Toma.

Preşedintele Federaţiei Române de Haltere, Alexandru Pădure, a declarat, pentru AGERPRES, că obiectivul organizaţiei pe care o conduce nu s-a schimbat de la începutul campaniei de calificare olimpică.

“Obiectivul Federaţiei Române de Haltere rămâne acelaşi pe care l-am anunţat la începutul campaniei de calificare olimpică, respectiv câştigarea unei medalii la Paris. În momentul de faţă, locurile celor două reprezentante ale României, Mihaela Cambei şi Loredana Toma, în clasamentele celor mai bune sportive din lume la 49 şi 71 de kilograme ne dau încredere şi speranţă în realizarea acestui obiectiv. Evident, competiţiile la ambele probe vor fi extrem de grele. Sunt rezultate înregistrate în competiţiile de calificare pe care le-am analizat şi putem spune că sunt sportive extrem de valoroase la aceste categorii, în special din Asia şi America. Acestea din urmă vor fi adversare directe pentru Cambei, însă şi pentru Loredana Toma. Nu e exclus ca România să câştige două medalii la Paris, însă cu toate acestea trebuie să fim precauţi. În momentul de faţă federaţia îşi asumă câştigarea unei medalii la această ediţie a Jocurilor Olimpice. Însă, evident, o clasare extraordinar de bună în ambele probe ne-ar bucura enorm”, a spus el.

Pădure este încrezător că sportivii români vor urca de mai multe ori pe podium la Paris decât au făcut-o la ediţia precedentă a Jocurilor Olimpice.

“Echipa olimpică a României are un potenţial extraordinar. Trebuie să ţinem cont că avem sportivi calificaţi la Paris din poziţii fruntaşe în clasamentele mondiale, avem sportivi care au obţinut titluri mondiale la diferite discipline. Ei au arătat siguranţă şi o bună pregătire, iar faptul că au excelat deja la competiţiile mondiale ne oferă încredere că se pot câştiga la Paris mai multe medalii faţă de Tokyo. Sunt mulţi sportivi la canotaj care au tot confirmat de-a lungul ultimilor ani, aşa cum sunt şi cei de la kaiac-canoe, de la nataţie, de la lupte… iar acest lucru te face să fii încrezător că numărul de medalii olimpice va fi unul mai mare decât la ediţia anterioară. Iar noi le suntem aproape tuturor sportivilor români şi le urăm succes”, a precizat Alexandru Pădure.

România va fi reprezentată în concursul de haltere de la Jocurile Olimpice de la Paris de două sportive, Loredana Toma (29 de ani) şi Mihaela Cambei (21 de ani). Loredana Toma s-a calificat la Jocurile Olimpice Paris 2024 după ce s-a clasat pe locul 4 în ierarhia mondială feminină de haltere, în limitele categoriei 71 kg. De asemenea, Mihaela Cambei a obţinut calificarea în limitele categoriei 49 kg graţie locului 5 în clasamentul mondial.

La Jocurile Olimpice de la Tokyo 2020, România nu a putut participa în concursul de haltere, fiind la acel moment sub sancţiunea Federaţiei Internaţionale de Haltere (IWF) care îi impusese o suspendare de un an Federaţiei Române de Haltere din cauza mai multor cazuri de încălcări ale regulamentului antidoping începând cu anul 2012.

România va fi reprezentată de 107 sportivi la Jocurile Olimpice de la Paris, la 18 discipline.

La ediţia Tokyo 2020, România a obţinut patru medalii, una de aur, la dublu vâsle feminin (Nicoleta Ancuţa Bodnar, Simona Geanina Radiş), şi trei medalii de argint, la spadă feminin (Ana-Maria Popescu), dublu rame masculin (Marius Vasile Cozmiuc, Ciprian Tudosă) şi patru rame fără cârmaci masculin (Mihăiţă Vasile Ţigănescu, Mugurel Vasile Semciuc, Ştefan Constantin Berariu, Cosmin Pascari).

Citeste mai mult

Administratie

A început asfaltarea Drumului Comunal 53 A de la Schit-Orășeni. Primăria cere evitarea utilizării drumului cu utilaje grele

Publicat

Publicitate

Administrația publică a comunei Cristești a anunțat că astăzi, 25 iulie 2024, a început asfaltarea Drumului Comunal 53A din localitatea Schit-Orășeni.

În cadrul lucrărilor desfășurate, se toarnă primul strat de asfalt, marcând astfel un moment important pentru infrastructura localității noastre.

Dorim să aducem la cunoștința cetățenilor care locuiesc în zona respectivă să evite utilizarea drumului cu utilaje grele pe durata desfășurării lucrărilor, pentru a permite finalizarea acestora în cele mai bune condiții, a eplicat Primăria comunei Cristești.

„Deși mulți au crezut că startul lucrărilor din satul Schit Orășeni a fost ceva politic, pentru campania electorală, am demonstrat că nu a fost deloc așa. Astăzi se toarnă primul strat de asfalt din acest sat. Știu că așteptarea a fost lungă, însă, într-un final, am reușit ce ne-am propus”, a explicat primarul comunei Cristești, Lucian Borfotină.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending