Connect with us

Eveniment

La începutul noului an, preoții merg în casele credincioșilor și stropesc cu apă sfințită. De ce e bine să le deschizi ușa

Publicat

Publicitate

Stropirea cu Agheasma mare are semnificații importante în ajun de Bobotează, relatează alba24.ro. Se crede că harul lui Dumnezeu se pogoară în timpul slujbei de sfințire a apei doar peste apa pregătită din timp pentru acest lucru și nu peste toată apa care exista în alte locuri. Iată de ce e bine ca omul să-și deschidă casa atunci când preotul vine sa le sfințească, pentru ca sfințirea casei vecinului nu înseamnă și sfințirea propriei case.

La începutul noului an, preoții merg în casele credincioșilor și stropesc cu apă sfințită, vestind Botezul Domnului Iisus Hristos. Se spune că este moment de primenire a locuințelor și de reînnoire pentru credincioși.

Stropirea cu Aghiasma mare are semnificații importante în ajun de Bobotează.

Sfințirea caselor și alte tradiții din luna ianuarie. Semnificații și superstiții

La începutul noului an, preoții merg în casele credincioșilor și stropesc cu apă sfințită, vestind Botezul Domnului Iisus Hristos. Se spune că este moment de primenire a locuințelor și de reînnoire pentru credincioși.

Stropirea cu Aghiasma mare are semnificații importante în ajun de Bobotează.

Se crede că harul lui Dumnezeu se pogoară în timpul slujbei de sfințire a apei doar peste apa pregătită din timp pentru acest lucru și nu peste toată apa care exista în alte locuri. Iată de ce e bine ca omul să-și deschidă casa atunci când preotul vine sa le sfințească, pentru ca sfințirea casei vecinului nu înseamnă și sfințirea propriei case.

n satele de pe malul unei ape, în timpul slujbei de Bobotează, s-a împământenit obiceiul ca preotul să arunce o cruce de lemn în apa rece, uneori îngheţată, iar câţiva feciori curajoşi sar după ea şi o aduc înapoi.

Publicitate

Boboteaza este, simbolic şi o sărbătoare a purificării naturii de forţele răului, prin apa sfinţită. Tot acum, în anumite zone ale ţării, se fac previziuni despre condiţiile meteorologice din acest an, dacă acestea vor fi sau nu favorabile recoltei.

Superstiții de Bobotează

Dincolo de obiceiurile creştine din această zi, în tradiţia românească se practică şi unele ritualuri păgâne de purificare, de alungare a spiritelor rele din gospodării şi animale. Unii îşi afumă grajdurile şi vitele pentru a alunga duhurile rele din acestea, alţii aprind focuri pe câmp sau cântă melodii însoţite de strigături şi zgomote

Potrivit unei alte credințe populare, atunci când preotul bagă sau aruncă crucea în apă, dracii ies de unde s-au ascuns şi fug pe câmp, dar nu pot fi văzuţi de oameni, ci doar de lupi, care îi urmăresc şi îi sfâşie.

În ziua Botezului Domnului nu este bine să lași haine la uscat, căci diavolii își caută scăpare, ascunzându-se sub ele. În popor se mai spune că două săptămâni după Bobotează nu se recomandă să speli în pârâuri rufele sau cămășile, căci diavolii abia așteaptă să se agațe de ele.

De asemenea, fetele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează se vor mărita în acel an, potrivit credinţei populare.

Agheasma luată de la preot în ziua de Bobotează ajută la curăţarea gospodăriei de diavoli, moroi, șerpi, purici, boli, dar și de influența oamenilor malefici, precum favorizarea unor recolte bogate.

Boboteaza, o tradiţie veche în cadrul Bisericii

Boboteaza este o tradiţie veche în cadrul Bisericii, prăznuirea ei fiind consemnată începând cu din secolul al III-lea. Încă de la început era considerată alături de Paşte şi Crăciun, una dintre cele mai importante sărbători din lumea creştină.

An de an, mii de litri de apă sunt sfinţiţi de preoţi pentru credincioşii care se îmbulzesc să ducă acasă o sticlă de agheasmă, pentru a-i feri de boli şi de rele tot anul ce vine.

Apa sfinţită sau agheasma este elementul cel mai important al sărbătorii de Bobotează. Preoţii spun despre aceasta că este sfinţită şi capătă proprietăţi supranaturale prin intervenţia directă a Duhului sau Spiritului Sfânt.

Argumente

Cel mai bun argument pentru a susţine sfinţenia acestei ape este faptul că aceasta nu se alterează în timp, păstrându-şi calităţile chiar şi un an sau doi. Secretul stă, însă, spun oamenii de ştiinţă, în faptul că apa respectivă intră în contact cu argint, prin scufundarea crucii, şi cu busuiocul, ambele având proprietăţi antimicrobiene.

Argintul, introdus chiar pentru scurtă vreme în apă, omoară bacteriile de putrefacţie şi algele microscopice care se află în ea sau creează un mediu în care acestea nu se pot dezvolta. Busuiocul este şi el cunoscut ca fiind o plantă cu proprietăţi antiseptice, iar cele două, în combinaţie, fac ca apa sfinţită să se conserve mult mai bine.

Busuiocul este şi el recunoscut pentru calităţile sale de vindecare a anumitor afecţiuni. Potrivit specialiștilor în medicina naturistă părţile aeriene ale plantei de busuioc prezintă importanţă atât în medicina umană, cât şi în cea veterinară.

Principiile sale active acţionează antiseptic intestinal, stimulează digestia, antimetic, antiinflamator renal şi intestinal, antiseptic pulmonar, antifungic, febrifug.

La om e folosit în colici intestinale, balonări intestinale, vomă, gripă, răceală, bronşită acută şi cronică, dureri de cap, ulcer gastric, infecţii urinare, anorexie, diaree etc.

Credințe despre Bobotează

Vremea din ziua de Bobotează o prevestește, conform credinţei populare, pe cea de peste an. Dacă plouă, urmează o iarnă lungă, iar timpul frumos prezice o vară frumoasă. Dacă bate crivățul, este semn că vor fi roade bogate, iar dacă va curge apa din streașină, se va face vin bun. Totodata, daca de Bobotează pomii sunt îmbrăcați în promoroacă, va fi belșug și sănătate.

Sărbătoarea Bobotezei se asociază cu practicarea unor ritualuri care diferă, de multe ori, de la o zonă geografică la alta.

După liturghie, preotul, însoţit de credincioşii dintr-o localitate anume, merg în procesiune pe malul apei din localitatea respectivă pentru sfinţirea apei. Spre seară, vânătorii şi pădurarii trag cu puşca peste oglinda apei, pentru alungarea duhurile rele, care se spune că sunt cuibărite în apă.

Râurile, fluviile şi lacurile sunt purificate acum şi, de aceea, femeile nu au voie să spele rufe în apele curgătoare vreme de opt zile, iar aceste ape rămân sfinţite trei-şase săptămâni. Când este foarte frig (proverbialul ger al Bobotezei), se pregăteşte Crucea de gheaţă a Bobotezei.Potrivit tradiţiei ortodoxe, agheazma se bea dimineaţa, înainte de micul dejun, în zilele de post, de sărbători sau la ceas de boală sau de mare necaz.

La Bobotează, datina cea mai importantă era Iordanul sau Sfinţirea cea mare a apei. Încă din vechime, în tradiţia populară se spunea că oricine ar intra în această zi în apă va fi apărat de toate bolile. Sfinţirea apei se făcea într-un loc special amenajat lângă o fântână sau o apă curgătoare. Din Agheazma binecuvântată în această zi obişnuiau să bea toţi membrii familiei, iar o parte se punea şi în mâncarea vitelor, pentru ca şi acestea să fie sănătoase.

Şi în zilele nostre, în popor se spune că Boboteaza este dricul iernii; după gerul mare, tradiţional, zilei de Bobotează, iarna se pregăteşte să plece. În ziua de Bobotează, preoţii sfinţesc cu agheasmă oamenii, casele şi lucrurile din gospodăria fiecărui credincios.

Cu apă sfinţită se stropesc şi animalele din gospodărie-oile, porcii şi boii, animale binecuvântate de Dumnezeu. În schimb, nu se împrăştie agheasmă peste cai şi peste iepuri, care se pot preface în diavoli.

Cu agheasmă, adunată de la trei biserici, se stropesc ogoarele, pâinea făcută în casă şi portofelul, care conţine cel puţin trei bancnote noi, pentru ca sporul să nu fie alungat din casă de gândurile rele ale duşmanilor.

Tradiţia spune că Boboteaza este momentul când cerurile se deschid, iar îngerul păzitor dezvăluie tinerilor care le este norocul şi ursita în dragoste.

Fetele care doresc să îşi viseze ursitul trebuie să „fure” sau să accepte de la preot un firicel de busuioc sfinţit. Se spune că dacă îl vor ţine în sân sau îl vor pune sub perna înainte de a adormi, dar şi dacă postesc şi se roagă Sfântului Ioan în ajun de Bobotează, îl vor vedea in vis pe cel cu care le este hărăzit să se căsătorească.

În unele zone ale țării, în ajunul Bobotezei, se spune că pentru a-şi visa alesul, fetele trebuie să mănânce o turtă frământată doar cu 9 degete, din 8 linguri de făină şi o lingură de sare şi să-şi lege pe inelar un fir roşu de mătase. Apoi, cel pe care-l vor visa noaptea că le aduce apă este ursitul lor.

Prin tradiţie, se ţine post negru (sau zi de sec) în Ajunul Bobotezei. Se spune că cei care reuşesc să nu mănânce şi să nu bea nimic în această zi vor avea parte de noroc, sănătate şi binecuvântare de la Dumnezeu pe tot parcursul anului.

După ce iau agheasma de la preot, fetele tinere obişnuiesc să se îmbăieze de trei ori în râu sau să-şi toarne apă pe cap simbolic. Precum s-a adunat poporul la malurile Iordanului, tot aşa se vor strânge peţitorii la uşa fetei respective.

Pe vremuri se obişnuia ca, în Ajunul Bobotezei, să se pregătească o masă bogată, asemănătoare cu cea din Ajunul Crăciunului, cu 12 feluri de mâncare: colivă, bob fiert, fiertură de prune sau perje afumate, sarmale umplute cu crupe, borş de „burechiuşe” sau „urechiuşele babei” (fasole albă cu colţunaşi umpluţi cu ciuperci), borş de peşte, peşte prăjit, plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră, plăcinte cu mac.

Masa era sfinţită de preot, care umbla din casă în casă cu „Iordanul” sau „Chiralesa”. Exista credinţa că, strigând „Chiralesa”, care înseamnă „Doamne, miluieşte!”, oamenii capătă putere, toate relele fug şi anul va fi curat până la Sfântul Andrei (30 noiembrie). După sfinţirea mesei, o parte din mâncare se dădea animalelor din gospodărie, pentru a fi fertile şi protejate de boli.

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Lecție de viață după gratii: Elevii din Trușești, față în față cu realitatea detenției

Publicat

Publicitate

Porți deschise, dar nu spre libertate, ci spre conștientizare. Peste 30 de elevi de la Liceul „Demostene Botez” din Trușești au pășit, vineri, în interiorul Penitenciarului Botoșani, în cadrul unei activități educative menite să le ofere o lecție de viață directă și profundă.

Tinerii au avut ocazia să discute cu angajații unității de detenție, dar și cu persoane aflate în executarea pedepselor privative de libertate. Dialogurile au fost sincere, uneori dure, dar revelatoare. Elevii au aflat nu doar cum funcționează sistemul penitenciar, ci mai ales ce înseamnă cu adevărat pierderea libertății.

Fiecare cuvânt rostit, fiecare poveste de viață, fiecare ușă încuiată a transmis un mesaj clar: orice faptă are consecințe, iar respectarea legii nu este o alegere, ci o necesitate.

Astfel de activități contribuie la formarea caracterului tinerilor dincolo de ceea ce pot oferi manualele. Ele aduc în fața elevilor realitatea crudă a unor decizii greșite și au menirea de a preveni, prin conștientizare, comportamentele antisociale.

Inițiativa este parte a eforturilor continue de educație civică și prevenție, iar experiența trăită de acești tineri ar putea fi, pentru mulți dintre ei, un reper pe termen lung în alegerile de zi cu zi, a transmis Penitenciarul Botoșani.

Publicitate
Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (350)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

EMINESCU PEDAGOG ( IV )

În primele trei seriale (vezi  „Moment de cultură” nr. 347, 348, 349), am prezentat  ideile teoretice de natură pedagogică cu care a intrat Eminescu în iulie 1875,  la propunerea lui Maiorescu,  în calitatea de revizor școlar pentru județele Iași și Vaslui.  Toma Chiricuță , apelând la „Opere complecte” (Editura „D. Ionescu –Iași, Iași, 1914), studiază atent însemnările, articolele publicate în „Curierul de Iași”, notițele critice privitoare la oameni și manualele școlare, toate provenind din perioada 1875 – 1876. Ele au, notează Toma Chiricuță,  „… o legătură organică cu cugetarea pedagogică provenită din acest timp, dat fiind caracterul cu totul practic, local și întemeiat pe o reală experiență școlară, pe care îl au toate aceste documente”.  În concepția lui Toma Chiricuță, documentele ne relevă, cu referire la tema aleasă, patru Eminescu: 1) pedagogul social; 2) pedagogul propriu-zis; 3) didacticianul; 4) revizorul.

Privind pe Eminescu – pedagogul social, îl descoperim din studiile teoretice  unde, spune Toma Chiricuță, descoperim un Eminescu hegelian cu privire la rolul statului și deci și la educație: „Cultura, știința și educația stau într-o strânsă atârnare teoretică de realitatea socială a nației, care caută să se personalizeze în statul constituțional.”. Toma Chiricuță  îl descoperă și în scrierile sale literare, cum ar fi „Geniu Pustiu” și „Sărmanul Dionis”. Eminescu nu rămâne la stadiul teoretic privind pedagogia socială,  el coboară în mijlocul realității sociale a nației românești, prezentând adevărate tablouri sociale. Un astfel de tablou este reluat și de Toma Chiricuță în studiul său: „Starea economică a populațiunii noastre rurale e supt orice critică și cauzele sunt: dările peste măsură de grele aruncate atât de comună cât și de4 stat asupra acestor nefericite populații. Pentru a plăti aceste  contribuții, oamenii își vând munca lor ș-a copiilor lor pe ani întregi, devenind astfel mult mai rău  decât dacă ar fi rămas iobagi. Cu sărăcia crește mortalitatea copiilor, așa că în această cătună de 70 contribuabili (Mânjeștii, jud. Vaslui) sunt numai trei copii, care ar putea fi obligați după lege ca să viziteze școala. Vărsatul negru, contra căruia există mijloc neaplicat însă în conștiință și anghina difterică, al cărei contagiu nu este pus la nici o pază administrativă, au pustiit acest sat”.

Toma Chiricuță constată că Eminescu nu este numai  un „zugrăvitor critic” al unor stări concrete ci și un „propunător temperat de formule de înlăturare pozitivă a relelor constatate”.  Scrie Eminescu  prefectului de Vaslui, document prin care dă dovadă de un înalt spirit social: „Școala va fi bună când popa va fi bun, darea mică, subprefecții oameni ca să știe administrație, finanțe și economie politică, învățătorii pedagogi, pe când adică va fi și școala școală, Statul Stat, și omul om – adică ca la nimeni, unde găsești în cercurile cele mai înalte oameni ce trăiesc în veșnică dușmănie cu gramatica, necum cu alte cunoștințe sau cu dreapta judecată”.

Autorul studiului sistematizează: „Nu într-o școală abstractă, izolată, artificială, făurită de oameni de birou, crede Eminescu.  Ci într-o școală concretă, vie, născută în chip organic din raportul de continuă și adâncă interdependență a tuturor factorilor sociali, pe aceasta o afirmă Eminescu.  Iar pe acești factori sociali el nu îi vede sub forma unor simple înjghebări de hârtie, regulamente, legiuiri  sau simple ordine date, de la centru spre periferie, ci sub forma unor personalități concrete, definite, militante: popa, subprefecții, învățătorii”.

Publicitate

Celor trei factori, Eminescu le cere: 1) preotul să fie un adevărat răscolitor de suflete și clăditor în spiritul Bisericii; 2) subprefectul un om care să știe administrație, finanțe și economie politică; 3) învățătorul să fie pedagog în sensul cel mai înalt și mai adevărat al acestui cuvânt.

Toma Chiricuță descoperă în scrierile lui Eminescu și marea calitate a acestuia  de a fi pedolog.  Pedologia, ca disciplină care studiază psihologic copilul ca ființă al cărei univers diferă calitativ de lumea adultului și care parcurge un proces de socializare, nu i-a fost străină.

Eminescu constată că există două iluzii în sistemul școlar: 1) să te bazezi pe lipsa de naivitate a copilului; 2) să te bazezi doar pe o simplă memorare de reguli abstracte și cuvinte. Scrierile lui Eminescu, cu precădere cele politice, sunt pline de idei ce vin dinspre tripla sa personalitate de sociolog, pedagog și pedolog.

În rapoartele sale, Eminescu recomandă către minister ”Abecedarul” lui  Ion Creangă și Gh. Ienăchescu  a cărui titlu adevărat era „Povățuitor la citire prin scriere la metoda practică” și care are ca izvor însăși natura inteligenței și procesul ei de dezvoltare. Toma Chiricuță reține din acest raport: 1) „Deosebirea dintre metoda propusă de această broșură și învățătura rutinară și mecaanică, precum se profesează ea în școlile noastre, este deosebirea dintre învățământul viu și intuitiv și mecanismul mort al memorării de lucruri neînțelese de copil”; 2) „Este deosebirea dintre pedagogie și dresură”; 3) „Copiii, după sistema veche, învaață cu dezgust și foarte cu greu a citi și a scrie”; 4. „Învățătorul să aibă suflet uman, care se pogoară la treptele sufletelor copilărești și le disciplinează, nu le siluiește; 5) „Prin jocuri copiii învață a iubi orânduiala”; 6) „Metoda e bună fiindcă ea corespunde naturii copilului”.

Toma Chiricuță concluzionează la nivelul anului 1926: „Eminescu este la noi unul din primii pedagogi – dacă nu chiar primul – care aduce în judecățile sale, privitoare la școală, vederi pedologice”. (VA URMA)

Citeste mai mult

Eveniment

Incendiu într-o gospodărie din Pădureni: Bucătărie cuprinsă de flăcări, pompierii au evitat o tragedie

Publicat

Publicitate

O gospodărie din localitatea Pădureni, comuna Șendriceni, a fost cuprinsă de flăcări în această după-amiază, după ce un incendiu a izbucnit la bucătăria unei locuințe. Din fericire, intervenția rapidă a pompierilor a împiedicat extinderea focului la întreaga casă.

Proprietarii erau plecați la cumpărături în momentul izbucnirii incendiului. Când s-au întors, au observat fumul care ieșea din interiorul imobilului și au apelat imediat 112 pentru a cere ajutor. În câteva minute, la fața locului au ajuns pompierii din cadrul Detașamentului Dorohoi, cu două autospeciale de stingere cu apă și spumă.

Flăcările riscau să se extindă rapid, însă salvatorii au reușit să le localizeze și să le stingă înainte ca întreaga construcție să fie afectată. De asemenea, a fost înlăturat un pericol major: o butelie aflată în interiorul bucătăriei a fost scoasă la timp, evitându-se astfel o posibilă explozie.

Cauza probabilă a izbucnirii incendiului a fost un scurtcircuit electric. Din fericire, nu s-au înregistrat victime, însă evenimentul readuce în atenție riscurile legate de instalațiile electrice improvizate sau defecte.

Pentru a preveni astfel de evenimente ISU Botoșani recomandă:

– efectuaţi verificarea periodică a instalaţiei electrice;

Publicitate

– nu folosiţi instalaţii electrice improvizate;

– la suplimentarea receptoarelor asiguraţi-vă că instalaţia existentă poate prelua consumul adiţional;

– verificaţi periodic cordoanele de legătură ale aparatelor electrice şi înlocuiţi-le atunci când sunt uzate;

– nu folosiţi prize sau întrerupătoare slăbite;

– nu suprasolicitaţi o priză deoarece unele incendii se produc din cauza solicitării excesive a unei surse de curent.

Citeste mai mult

Eveniment

Avarie la rețeaua de apă în Botoșani: Locatarii de pe strada Independenței rămân fără apă potabilă până luni

Publicat

Publicitate

S.C. Nova Apaserv S.A. anunță întreruperea temporară a furnizării apei potabile în municipiul Botoșani, ca urmare a unei avarii apărute pe o conductă de oțel, cu diametrul de 133 mm, aflată la intersecția străzilor Independenței și Săvenilor.

Defecțiunea a generat deja o scădere semnificativă a presiunii în zonă, iar începând de astăzi, 11 mai 2025, ora 16:00, alimentarea cu apă va fi sistată complet pentru lucrări de reparație. Reluarea serviciului este estimată pentru mâine, 12 mai, ora 13:00.

Fără apă vor rămâne locatarii imobilului de pe strada Independenței nr. 11, scările A, B, C și D. Operatorul de apă își cere scuze pentru disconfortul creat și transmite că echipele de intervenție lucrează în regim de urgență pentru remedierea avariei în cel mai scurt timp posibil.

Nova Apaserv dă asigurări că va informa populația în cazul în care apar modificări în graficul intervenției.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending