Connect with us

Eveniment

La începutul noului an, preoții merg în casele credincioșilor și stropesc cu apă sfințită. De ce e bine să le deschizi ușa

Publicat

acum 1 an

Stropirea cu Agheasma mare are semnificații importante în ajun de Bobotează, relatează alba24.ro. Se crede că harul lui Dumnezeu se pogoară în timpul slujbei de sfințire a apei doar peste apa pregătită din timp pentru acest lucru și nu peste toată apa care exista în alte locuri. Iată de ce e bine ca omul să-și deschidă casa atunci când preotul vine sa le sfințească, pentru ca sfințirea casei vecinului nu înseamnă și sfințirea propriei case.

La începutul noului an, preoții merg în casele credincioșilor și stropesc cu apă sfințită, vestind Botezul Domnului Iisus Hristos. Se spune că este moment de primenire a locuințelor și de reînnoire pentru credincioși.

Stropirea cu Aghiasma mare are semnificații importante în ajun de Bobotează.

Sfințirea caselor și alte tradiții din luna ianuarie. Semnificații și superstiții

La începutul noului an, preoții merg în casele credincioșilor și stropesc cu apă sfințită, vestind Botezul Domnului Iisus Hristos. Se spune că este moment de primenire a locuințelor și de reînnoire pentru credincioși.

Stropirea cu Aghiasma mare are semnificații importante în ajun de Bobotează.

Se crede că harul lui Dumnezeu se pogoară în timpul slujbei de sfințire a apei doar peste apa pregătită din timp pentru acest lucru și nu peste toată apa care exista în alte locuri. Iată de ce e bine ca omul să-și deschidă casa atunci când preotul vine sa le sfințească, pentru ca sfințirea casei vecinului nu înseamnă și sfințirea propriei case.

n satele de pe malul unei ape, în timpul slujbei de Bobotează, s-a împământenit obiceiul ca preotul să arunce o cruce de lemn în apa rece, uneori îngheţată, iar câţiva feciori curajoşi sar după ea şi o aduc înapoi.

Boboteaza este, simbolic şi o sărbătoare a purificării naturii de forţele răului, prin apa sfinţită. Tot acum, în anumite zone ale ţării, se fac previziuni despre condiţiile meteorologice din acest an, dacă acestea vor fi sau nu favorabile recoltei.

Superstiții de Bobotează

Dincolo de obiceiurile creştine din această zi, în tradiţia românească se practică şi unele ritualuri păgâne de purificare, de alungare a spiritelor rele din gospodării şi animale. Unii îşi afumă grajdurile şi vitele pentru a alunga duhurile rele din acestea, alţii aprind focuri pe câmp sau cântă melodii însoţite de strigături şi zgomote

Potrivit unei alte credințe populare, atunci când preotul bagă sau aruncă crucea în apă, dracii ies de unde s-au ascuns şi fug pe câmp, dar nu pot fi văzuţi de oameni, ci doar de lupi, care îi urmăresc şi îi sfâşie.

În ziua Botezului Domnului nu este bine să lași haine la uscat, căci diavolii își caută scăpare, ascunzându-se sub ele. În popor se mai spune că două săptămâni după Bobotează nu se recomandă să speli în pârâuri rufele sau cămășile, căci diavolii abia așteaptă să se agațe de ele.

De asemenea, fetele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează se vor mărita în acel an, potrivit credinţei populare.

Agheasma luată de la preot în ziua de Bobotează ajută la curăţarea gospodăriei de diavoli, moroi, șerpi, purici, boli, dar și de influența oamenilor malefici, precum favorizarea unor recolte bogate.

Boboteaza, o tradiţie veche în cadrul Bisericii

Boboteaza este o tradiţie veche în cadrul Bisericii, prăznuirea ei fiind consemnată începând cu din secolul al III-lea. Încă de la început era considerată alături de Paşte şi Crăciun, una dintre cele mai importante sărbători din lumea creştină.

An de an, mii de litri de apă sunt sfinţiţi de preoţi pentru credincioşii care se îmbulzesc să ducă acasă o sticlă de agheasmă, pentru a-i feri de boli şi de rele tot anul ce vine.

Apa sfinţită sau agheasma este elementul cel mai important al sărbătorii de Bobotează. Preoţii spun despre aceasta că este sfinţită şi capătă proprietăţi supranaturale prin intervenţia directă a Duhului sau Spiritului Sfânt.

Argumente

Cel mai bun argument pentru a susţine sfinţenia acestei ape este faptul că aceasta nu se alterează în timp, păstrându-şi calităţile chiar şi un an sau doi. Secretul stă, însă, spun oamenii de ştiinţă, în faptul că apa respectivă intră în contact cu argint, prin scufundarea crucii, şi cu busuiocul, ambele având proprietăţi antimicrobiene.

Argintul, introdus chiar pentru scurtă vreme în apă, omoară bacteriile de putrefacţie şi algele microscopice care se află în ea sau creează un mediu în care acestea nu se pot dezvolta. Busuiocul este şi el cunoscut ca fiind o plantă cu proprietăţi antiseptice, iar cele două, în combinaţie, fac ca apa sfinţită să se conserve mult mai bine.

Busuiocul este şi el recunoscut pentru calităţile sale de vindecare a anumitor afecţiuni. Potrivit specialiștilor în medicina naturistă părţile aeriene ale plantei de busuioc prezintă importanţă atât în medicina umană, cât şi în cea veterinară.

Principiile sale active acţionează antiseptic intestinal, stimulează digestia, antimetic, antiinflamator renal şi intestinal, antiseptic pulmonar, antifungic, febrifug.

La om e folosit în colici intestinale, balonări intestinale, vomă, gripă, răceală, bronşită acută şi cronică, dureri de cap, ulcer gastric, infecţii urinare, anorexie, diaree etc.

Credințe despre Bobotează

Vremea din ziua de Bobotează o prevestește, conform credinţei populare, pe cea de peste an. Dacă plouă, urmează o iarnă lungă, iar timpul frumos prezice o vară frumoasă. Dacă bate crivățul, este semn că vor fi roade bogate, iar dacă va curge apa din streașină, se va face vin bun. Totodata, daca de Bobotează pomii sunt îmbrăcați în promoroacă, va fi belșug și sănătate.

Sărbătoarea Bobotezei se asociază cu practicarea unor ritualuri care diferă, de multe ori, de la o zonă geografică la alta.

După liturghie, preotul, însoţit de credincioşii dintr-o localitate anume, merg în procesiune pe malul apei din localitatea respectivă pentru sfinţirea apei. Spre seară, vânătorii şi pădurarii trag cu puşca peste oglinda apei, pentru alungarea duhurile rele, care se spune că sunt cuibărite în apă.

Râurile, fluviile şi lacurile sunt purificate acum şi, de aceea, femeile nu au voie să spele rufe în apele curgătoare vreme de opt zile, iar aceste ape rămân sfinţite trei-şase săptămâni. Când este foarte frig (proverbialul ger al Bobotezei), se pregăteşte Crucea de gheaţă a Bobotezei.Potrivit tradiţiei ortodoxe, agheazma se bea dimineaţa, înainte de micul dejun, în zilele de post, de sărbători sau la ceas de boală sau de mare necaz.

La Bobotează, datina cea mai importantă era Iordanul sau Sfinţirea cea mare a apei. Încă din vechime, în tradiţia populară se spunea că oricine ar intra în această zi în apă va fi apărat de toate bolile. Sfinţirea apei se făcea într-un loc special amenajat lângă o fântână sau o apă curgătoare. Din Agheazma binecuvântată în această zi obişnuiau să bea toţi membrii familiei, iar o parte se punea şi în mâncarea vitelor, pentru ca şi acestea să fie sănătoase.

Şi în zilele nostre, în popor se spune că Boboteaza este dricul iernii; după gerul mare, tradiţional, zilei de Bobotează, iarna se pregăteşte să plece. În ziua de Bobotează, preoţii sfinţesc cu agheasmă oamenii, casele şi lucrurile din gospodăria fiecărui credincios.

Cu apă sfinţită se stropesc şi animalele din gospodărie-oile, porcii şi boii, animale binecuvântate de Dumnezeu. În schimb, nu se împrăştie agheasmă peste cai şi peste iepuri, care se pot preface în diavoli.

Cu agheasmă, adunată de la trei biserici, se stropesc ogoarele, pâinea făcută în casă şi portofelul, care conţine cel puţin trei bancnote noi, pentru ca sporul să nu fie alungat din casă de gândurile rele ale duşmanilor.

Tradiţia spune că Boboteaza este momentul când cerurile se deschid, iar îngerul păzitor dezvăluie tinerilor care le este norocul şi ursita în dragoste.

Fetele care doresc să îşi viseze ursitul trebuie să „fure” sau să accepte de la preot un firicel de busuioc sfinţit. Se spune că dacă îl vor ţine în sân sau îl vor pune sub perna înainte de a adormi, dar şi dacă postesc şi se roagă Sfântului Ioan în ajun de Bobotează, îl vor vedea in vis pe cel cu care le este hărăzit să se căsătorească.

În unele zone ale țării, în ajunul Bobotezei, se spune că pentru a-şi visa alesul, fetele trebuie să mănânce o turtă frământată doar cu 9 degete, din 8 linguri de făină şi o lingură de sare şi să-şi lege pe inelar un fir roşu de mătase. Apoi, cel pe care-l vor visa noaptea că le aduce apă este ursitul lor.

Prin tradiţie, se ţine post negru (sau zi de sec) în Ajunul Bobotezei. Se spune că cei care reuşesc să nu mănânce şi să nu bea nimic în această zi vor avea parte de noroc, sănătate şi binecuvântare de la Dumnezeu pe tot parcursul anului.

După ce iau agheasma de la preot, fetele tinere obişnuiesc să se îmbăieze de trei ori în râu sau să-şi toarne apă pe cap simbolic. Precum s-a adunat poporul la malurile Iordanului, tot aşa se vor strânge peţitorii la uşa fetei respective.

Pe vremuri se obişnuia ca, în Ajunul Bobotezei, să se pregătească o masă bogată, asemănătoare cu cea din Ajunul Crăciunului, cu 12 feluri de mâncare: colivă, bob fiert, fiertură de prune sau perje afumate, sarmale umplute cu crupe, borş de „burechiuşe” sau „urechiuşele babei” (fasole albă cu colţunaşi umpluţi cu ciuperci), borş de peşte, peşte prăjit, plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră, plăcinte cu mac.

Masa era sfinţită de preot, care umbla din casă în casă cu „Iordanul” sau „Chiralesa”. Exista credinţa că, strigând „Chiralesa”, care înseamnă „Doamne, miluieşte!”, oamenii capătă putere, toate relele fug şi anul va fi curat până la Sfântul Andrei (30 noiembrie). După sfinţirea mesei, o parte din mâncare se dădea animalelor din gospodărie, pentru a fi fertile şi protejate de boli.

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:
Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Eveniment

FOTO: Incendiu la Vorona! Un bărbat și-a pierdut viața

Publicat

acum 8 ore

vineri, 27.01.2023

de

Un bărbat în vârstă de 61 de ani, din localitatea Vorona, și-a pierdut viața în urma unui incendiu produs în camera unde locuia.

S-a întâmplat în această după-amiază. Alarma a fost dată de vecinii care au observat că iese fum din interiorul casei.
La fața locului s-au deplasat două echipaje din cadrul Detașamentului de Pompieri Botoșani, cu două autospeciale de stingere cu apă și spumă, un echipaj aparținând Serviciului Județean de Ambulanță Botoșani, precum și Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Vorona.
Aceștia au constatat că ardeau bunurile dintr-o cameră și din hol.
Întrucât existau informații că proprietarul nu a reușit să iasă din interior, pompierii au început căutările concomitent cu acțiunea de stingere. Din nefericire, bărbatul a fost găsit decedat, în cameră.
Cel mai probabil probabil, evenimentul a fost generat de jarul căzut din sobă pe materiale combustibile.
Pentru prevenirea unor astfel de tragedii, ISU Botoșani vă recomandă:
– nu introduceți în sobă lemne cu lungimea mai mare decât vatra focarului;
– nu lăsați ușa sobei deschisă;
– nu supraîncălziți soba;
– montați pe pardoseală, în fața ușii de alimentare cu combustibil a mijlocului de încălzire, o bucată de tablă cu dimensiuni de 0,50 x 0,70 metri;
– nu puneți haine la uscat pe sobe sau în imediata lor apropiere;
– nu lăsați sobele și alte mijloace de încălzire nesupravegheate pe timpul funcţionării;
– stingeți focul pe timpul nopții;
– nu lăsați, niciodată, copiii singuri în casă, mai ales într-o încăpere unde este în funcțiune un mijloc de încălzire.

Citeste mai mult

Educație

PROIECT: Anul şcolar 2023 – 2024 va începe pe 11 septembrie şi va avea cinci module

Publicat

acum 8 ore

vineri, 27.01.2023

de

Anul şcolar 2023 – 2024 va începe pe 11 septembrie şi va avea 36 de săptămâni cuprinse în cinci module, urmând să se încheie pe 21 iunie, potrivit unui proiect de ordin al ministrului Educaţiei pus în consultare publică.

Programele “Şcoala altfel” şi “Săptămâna Verde” ar urma să se desfăşoare, la decizia unităţilor de învăţământ, în perioada 11 septembrie 2023 – 12 aprilie 2024.

Se propune ca anul şcolar 2023 – 2024 să fie structurat astfel:

* cursuri de luni, 11 septembrie 2023, până vineri, 27 octombrie 2023 şi vacanţă de sâmbătă, 28 octombrie 2023, până duminică, 5 noiembrie 2023;

* cursuri de luni, 6 noiembrie 2023, până vineri, 22 decembrie 2023, apoi vacanţă de sâmbătă, 23 decembrie 2023, până duminică, 7 ianuarie 2024;

* cursuri de luni, 8 ianuarie 2024, până vineri, 9 februarie 2024, respectiv vineri, 16 februarie 2024, sau vineri, 23 februarie 2024, după caz, la decizia Inspectoratelor şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti, în urma consultărilor cu beneficiarii primari ai educaţiei, cu părinţii sau reprezentanţii legali ai acestora şi cu cadrele didactice, realizate la nivelul unităţilor de învăţământ, urmate de o săptămână de vacantă, în perioada 12 februarie – 3 martie 2024;

* cursuri de luni, 19 februarie 2024, respectiv luni, 26 februarie 2024, sau luni, 4 martie 2024, după cum decid Inspectoratele şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti, după caz, până vineri, 12 aprilie 2024, iar apoi vacanţă de sâmbătă, 13 aprilie 2024, până duminică, 21 aprilie 2024;

* cursuri de luni, 22 aprilie 2024, până vineri, 21 iunie 2024, urmate de vacanţă de sâmbătă, 22 iunie 2024, până duminică, 8 septembrie 2024.

În ziua de 5 octombrie, Ziua internaţională a educaţiei, şi în zilele nelucrătoare şi de sărbătoare legală prevăzute de lege şi de contractul colectiv de muncă aplicabil nu se organizează cursuri, prevede proiectul.

“În situaţia suspendării cursurilor conform Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, aprobat prin Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 4183/2022, măsurile privind parcurgerea integrală a programei şcolare prin modalităţi alternative stabilite de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ nu se dispun în perioada vacanţelor şcolare”, se menţionează în proiect.

În situaţii deosebite, bine fundamentate, în funcţie de condiţiile climaterice locale speciale şi de specificul şcolii, Inspectoratele şcolare pot aproba, cu avizul Ministerului Educaţiei, la cererea conducerii unităţilor de învăţământ, modificări ale structurii anului şcolar.

Propunerile şi sugestiile cu privire la proiectul de act normativ pot fi trimise până la data de 10 februarie, pe adresa de e-mail: mihaela.alexandru@edu.gov.ro. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Lângă noi: Un șofer a derapat la Suceava și a ajuns cu mașina în poziție verticală rezemată de un copac

Publicat

acum 8 ore

vineri, 27.01.2023

de

Un șofer care nu a adaptat viteza la condițiile de drum a derapat, joi, pe DN 17, în afara localității Frasin și a ajuns cu mașina în poziție verticală rezemată de un copac, relatează newsbucovina.ro.

Potrivit primelor date ale anchetei, șoferul, un bărbat din Câmpulung Moldovenesc, circula singur în mașina personală, și a derapat pe DN 17 din cauza vitezei neadaptate la condițiile de drum și a ieșit în afara părții carosabile.

În urma accidentului au rezultat doar pagube materiale, iar șoferul nu a suferit leziuni.

Citeste mai mult

Eveniment

Bani pentru românii care vor să-și instaleze panouri fotovoltaice în 2023: Vor putea fi finanțate 150.000 de proiecte noi

Publicat

acum 9 ore

vineri, 27.01.2023

de

Vor putea fi finanțate de 4 ori mai multe proiecte pentru românii care vor să își instaleze panouri fotovoltaice.

Ministrul Mediului, Tanczos Barna, a declarat că bugetul prevăzut pentru panourile fotovoltaice, în 2023, este de trei miliarde lei, bani cu care se vor putea fi finanţa peste 150.000 proiecte, scrie alba24.ro.

Potrivit lui Tanczos, în România sunt peste trei milioane de case intabulate şi înregistrate la Oficiul de Cadastru care ar putea beneficia de un asemenea program, interesul este foarte ridicat şi e nevoie de creşterea fondurilor, pentru a finanţa mai multe solicitări.

„În România sunt peste trei milioane de case intabulate, locuinţe unifamiliale, teoretic care ar putea avea nevoie de sisteme fotovoltaice pentru a deveni independente sau semi-independente din punct de vedere al energiei electrice.

Anul trecut am aprobat peste 40.000 de cereri de finanţare, interesul a fost unul uriaş şi este clar că trebuie să suplimentăm bugetul pentru a veni în întâmpinarea cererii şi nevoii din partea cetăţenilor.

Pentru a sprijini cetăţenii în instalarea acestor sisteme de producere a energiei electrice, în 2023 continuăm programul, construim acum bugetul AFM (Administraţia Fondului pentru Mediu – n.red) şi vom bugeta pentru acest program o sumă de cel puţin patru ori mai mare decât anul trecut. (…)

Trei miliarde lei este bugetul prevăzut pentru fotovoltaice, în 2023, şi vom putea finanţa cel puţin 150.000 de proiecte, faţă de 40.000″, a declarat Ministrul Mediului, pentru AGERPRES.

Interes pentru reducerea birocrației

Acesta a menţionat că, în paralel, s-au purtat discuţii cu unităţile administrativ-teritoriale pentru a găsi soluţii de eficientizare şi de reducere a birocraţiei în implementare a programului şi şi-a exprimat convingerea că „anul acesta numărul celor care vor putea aplica va fi de ordinul sutelor de mii”.

Tanczos a mai subliniat că se analizează şi posibilitatea finanţării capacităţilor de stocare.

„În acelaşi timp, analizăm posibilitatea finanţării capacităţilor de stocare, astfel încât independenţa energetică la nivel de gospodărie să fie susţinută şi prin posibilitatea de a stoca energia produsă în timpul zilei şi de a nu fi nevoie de fiecare dată de livrare în sistemul energetic.

Am demarat negocierile şi cu Ministerul Fondurilor Europene pentru a căuta soluţii împreună de finanţare, atât din fondurile care sunt la dispoziţia Ministerului Mediului, cât şi din surse care sunt asigurate de Uniunea Europeană, adică fonduri europene”, a spus ministrul Mediului.

Acesta a făcut referire şi la limitările legate de capacităţile de producţie şi de instalare a sistemelor fotovoltaice.

„Desigur, există şi alte limitări, limitări de ordin economic şi de ordinul capacităţilor de producţie a sistemelor fotovoltaice şi a capacităţilor de instalare.

Deci, nu numai partea financiară, de finanţare, este importantă, e important să vedem şi cât pot instala firmele care se ocupă de aşa ceva şi ce cantităţi se pot importa în România”, a mai arătat Tanczos Barna.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate
Publicitate