Inspectoratul de Poliție atrage atenția cetățenilor să fie vigilenți în fața tentativelor de fraudă informatică, care s-au diversificat considerabil în ultima perioadă. Infractorii folosesc metode tot mai ingenioase pentru a obține date personale, informații bancare sau sume de bani sub pretexte false, prin mesaje, e-mailuri, apeluri telefonice sau site-uri clonă, scrie alba24.ro.

Subcomisarul Aurelian Bărbat, șeful Biroului pentru Combaterea Infracțiunilor contra Patrimonului și Grupări Infracționale din cadrul IPJ Alba, a vorbit despre mai multe tipuri de metode pe care le folosesc infractorii.

”Se observă o creștere consistentă a valorii prejudiciilor suferite de către victime. Acest aspect se datorează în mod special perfecționării și utilizării de către infractori a unor moduri de operare mult mai elaborate, care au la bază inducerea în eroare a victimelor inclusiv că sunt contactați de reprezentanții unor institutii” a spus Aurelian Bărbat.

El a vorbit despre trei metode: creditul, dividentele și investițiile. Toate aceste metode sunt ilegale și pot constitui infracțiuni precum înșelăciunea, falsul în înscrisuri, spălarea banilor sau constituirea unui grup infracțional organizat, în funcție de legislația aplicabilă.

Precizările IPJ Alba. Modurile de operare:

1. Investițiile – victima intră în contact cu autorii prin accesarea unor reclame plasate de aceștia în mediul on line, prin care li se promit câștiguri mari bazate pe investiții minime.

Pentru aceasta, persoanele sunt fie induse în eroare să efectueze plăți din conturile proprii, fie li se cere să ofere controlul asupra telefoanelor mobile sau a altor dispozitive, prin instalarea unor programe dedicate, astfel încât autorii să aibă acces la aplicațiile bancare și să efectueze chiar ei aceste transferuri.

Aceștia vor încerca în permanență să țină victima într-o stare de eroare pentru a putea obține cât mai mulți bani.

În cazul în care persoana realizează că a fost înșelată, o vor contacta sub o altă identitate, sub pretextul că o vor ajuta să recupereze suma de bani.

Astfel îi vor cere să accepte anumite tranzacții în conturile proprii, apoi să ridice sumele de bani și să le schimbe în cryptomonede, oferindu-i victimei o mică sumă de bani ca și recompensă, făcând-o astfel complice la fapta lor.

2. Creditul – victima este contactată de persoane care se prezintă ca fiind reprezentanți ai unor instituții bancare sau ai poliției și este convinsă că pe numele său a fost obținut un credit bancar bazat pe documente falsificate.

Apoi aceștia sunt convinși să transfere toți banii pe care îi dețin într-un cont de cryptomonede pus la dispoziție de către autori.

Mai mult sunt îndemnați să acceseze și un credit bancar a cărui valoare să o transfere în același cont despre care autori spun că este un cont securizat.

3. Dividendele – la fel ca și în cazul modului de operare creditul, victima este abordată de presupuși reprezentanți ai unor instituții financiare (ex: Bursa de Valori București) și sub pretextul că trebuie să încaseze dividendele unor acțiuni achiziționate în anii 90 și că vor fi sprijiniți de către aceștia în întreg procesul, îi conving să își instaleze programe dedicate pe dispozitive.

Astfel autorii au acces la aplicațiile bancare și efectuează tranzacții fără autorizarea titularului.

Semnale de alarmă:

– Autorii insistă ca întreaga comunicare să se efectueze prin anumite aplicații de telefonie,

– Țin în permanență legătura cu victima, prin apeluri telefonice, asigurându-se astfel că aceasta nu poate contacta o altă persoană de încredere;

– Cer instalarea unor programe/aplicații prin intermediul cărora să obțină accesul la dispozitivele victimei,

– Induc o stare de alertă, făcând victima să creadă că totul trebuie rezolvat cât mai repede și astfel dictându-i acțiunile următoare;

– Promit câștiguri foarte mari raportat la suma investită;

Recomandări:

– Nu oferiți acces la telefonul mobil sau alte dispozitive,

– Nu dați curs solicitărilor și promisiunilor unor persoane pe care le-ați cunoscut doar prin intermediul telefonului/rețelelor de socializare,

– Nu accesați link-uri necunoscute,

– Nu oferiți datele cardului bancar, parole sau coduri de acces,

– Folosiți mijloace de securitate suplimentare, cum ar fi autentificarea in 2 pași,

– Dacă ați fost victimă sau ceva vi se pare suspect, contactați de îndată organele de poliție.

Meteorologii au actualizat prognoza și au emis o noua atenționare nowcasting cod galben de instabilitate atmosferică pentru alte trei comune din județul Botoșani astăzi, între orele 18:30 – 19:30.

Localitățile vizate sunt: Vârfu Câmpului, Cândești și Văculești

Sunt prognozate intensificări ale vântului (50…70 km/h), averse torențiale care vor acumula 15…25 l/mp, grindină (sub 2 cm), descărcări electrice.

Evoluţia fenomenelor meteorologice prognozate este permanent monitorizată prin Centrul Operaţional al ISU Botoșani.

Echipajele de pompieri de la toate subunitățile din județ sunt pregătite să intervină, în cel mai scurt timp, în sprijinul cetățenilor.

Pentru a preveni situațiile de urgență, recomandăm cetățenilor respectarea următoarelor măsuri:

– fiți prudenți atunci când vă aflați pe stradă și evitați deplasarea în zone cu panouri publicitare, copaci sau stâlpi de electricitate care ar putea fi doborâți;

– nu treceți prin dreptul clădirilor aflate în construcție sau care prezintă elemente arhitectonice ce pot fi smulse de vânt;

– parcați autoturismele la distanță sigură față de copaci sau stâlpi de electricitate;

– îndepărtați copacii sau ramurile uscate care, pe timpul unei furtuni, ar putea cădea şi provoca victime sau pagube materiale;

– nu atingeți firele căzute la pământ;

– curățați șanțurile și rigolele de scurgere, pentru a permite evacuarea apelor pluviale;

– nu aruncați gunoaiele menajere sau resturile vegetale în albiile apelor curgătoare sau în șanțurile / canalele de colectare a apei.

Informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență sau alte date utile despre manifestarea fenomenelor meteorologice periculoase pot fi obținute prin accesarea portalului fiipregatit.ro sau prin intermediul aplicației DSU, care poate fi descărcată gratuit din Google Play Store și AppStore.

https://fiipregatit.ro/ghiduri/inundatii-despre-8-9#despre-33

https://fiipregatit.ro/ghiduri/furtuna-despre-8-6#siguranta-in-caz-de-furtuna-23

Programul Casa Verde Fotovoltaice ar putea fi finanțat din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a declarat joi ministrul Mediului, Diana Buzoianu. 

Potrivit acesteia, un proiect din cadrul PNRR, gestionat de Ministerul Fondurilor Europene, respectiv RePower EU, care are exact același obiect.

„Acesta este ceea ce s-a creat în coaliție, iar pe partea de Casa Verde, noi astăzi suntem în analiză pentru toate programele de la AFM, urmează ca în pachet 2 de măsuri să fie toate introduce cu toate concluziile pentru fiecare dintre programe, dar în special la Casa Verde trebuie să fie analizat foarte atent, pentru că noi avem anul acesta un proiect din PNRR gestionat de Ministerul Fondurilor Europene, RePower EU, care are exact același obiect, exact partea de fotovoltaice, și nu suntem într-un an în care să putem să lansăm două proiecte în valoare de câteva miliarde de lei sau euro, gestionate de două ministere diferite cu exact același obiect.

Deci trebuie să vedem exact unde se va gestiona și dacă există deja bani, fonduri europene, pe care noi putem să le luăm prin PNRR, nu văd de ce nu am merge pe varianta de fonduri europene care să fie atrase”, a precizat Diana Buzoianu.

Poșta Română este nevoită să cumpere propriile timbre, produse în propria tipografie, din cauza unui circuit birocratic impus de stat. Romfilatelia, compania care realizează designul timbrelor și le vinde ulterior către Poștă, a raportat pierderi record în 2024.

Romfilatelia a fost inițial o sucursală a Poștei Române și a devenit companie de sine stătătoare în 2004, printr-o decizie a Guvernului condus de Adrian Năstase. De atunci, funcționează cu proprii șefi și angajați, iar singurul acționar este tot Poșta Română.

În același timp, Romfilatelia a primit dreptul exclusiv de a emite timbre și emisiuni filatelice în România. Așadar, Poșta Română a ajuns în postura de a achiziționa timbre de la propria companie, ceea ce implică un transfer de bani între două instituții publice.

Ministrul Economiei: „Mi se pare un exemplu de așa nu”

„Nu sunt convins că statul român are nevoie de acest lucru. (…) Mie mi se pare un exemplu de așa nu în statul român. Este un ping-pong cu 10 serve în aceeași cameră. Și pentru asta exită și în Poșta Română și în Romfilatelia conduceri paralele”, a declarat Radu Miruță, ministrul Economiei.

Totodată, deși Romfilatelia facturează timbrele către Poșta Română, tot Poșta le tipărește. Practic, angajații Romfilatelia se ocupă exclusiv de partea grafică, de designul acestora.

„În clipa în care am dat comanda, Romfilatelia ne trimite bunul de tipar, tipizatul, pe care noi în cadrul Poștei, la fabrica de timbre îl printăm. Pentru acest efort Romfilatelia achită o sumă Poștei Române, după care timbrele printate se întorc la Romfilatelia.

În clipa în care Romfilatelia a primit timbrele, poate să își onoreze comanda primită de la Poșta Română și să ne dea timbrele înapoi, tot nouă celor care le-am printat, în schimbul unui comision, un procent din suma totală, doi la sută, trei la sută”, a explicat Valentin Ștefan, directorul general al Poștei Române.

Deși compania mai are și alți clienți, anume instituții publice sau firme private, valoarea contractelor este redusă, pe fondul unei piețe filatelice în scădere continuă.

Pierderi financiare și salarii uriașe

Cu toate acestea, Romfilatelia are:

• 61 de angajați,
• un director general,
• un consiliu de administrație format din cinci membri, fiecare cu o indemnizație lunară netă de 2.500 de lei.

Romfilatelia a raportat pierderi financiare, iar cele mai mari au fost în 2024, cu peste 2,1 milioane de lei: „Aici mi-a sărit în ochi faptul că așa procentual ei au pierdere cam un sfert din valoarea bugetului pe 2024 și de acolo am început să cobor în adâncime, să mă uit cam cum este situația”, a spus ministrul Economiei, Radu Miruță.

Directorul general al Romfilatelia este Cristina Popescu, care se află în această funcție de 21 de ani, încă de când compania a fost separată de Poșta Română.

În anii ’90 a fost ofițer SRI, iar ulterior a avut mai multe funcții, inclusiv în instituții de stat, se arată în CV-ul său. În ciuda pierderilor, veniturile sale anuale au fost consistente.

În 2024 a încasat o indemnizație de 276.746 lei, echivalentul a aproximativ 4.500 de euro lunar. La această sumă se adaugă pensia anuală de 162.624 lei, adică aproape 2.700 de euro pe lună.

„Nici sumele nu sunt chiar de neglijat, directorul la Romfilatelia are undeva pe la 38, 39 de mii de lei brut pe lună, mai este și membru în consiliul de administrație, nu îl cunosc, o fi un om performant”, a adăugat Radu Miruță.

Pe lângă salariu, directoarea are la dispoziția sa și o mașină cu șofer, primă de vacanță echivalentă cu un salariu net și asigurare completă de sănătate, valabilă atât în țară, cât și în străinătate. Contactată de jurnaliștii Digi24 pentru un punct de vedere în scris, Cristina Popescu nu a oferit niciun răspuns.

Tentative de reorganizare eșuate pentru că „Fiecare vrea să fie stăpân la el în sat”

De-a lungul timpului, au existat mai multe tentative de a reintegra Romfilatelia în structura Poștei Române, dar toate au eșuat din cauza reticenței interne și a lipsei de voință politică: „Fiecare vrea să fie stăpân la el în sat și atunci a fost refuzată ideea aceasta de a fi comasată și integrată în cadrul Poștei Române”, a mai spus Valentin Ștefan.

„Dintr-un punct de vedere strict comercial, această companie nu își are justificarea, activitatea ei poate fi integrată în activitatea Poștei Române, nu mai ai salarii de… deci a indemnizațiilor membrilor de CA, nu mai ai salariile conducerii și activitatea poate fi foarte bine realizată în cadrul companiei Naționale Poșta Română, cum este de altfel peste tot prin lume”, a declarat Valentin Ștefan, director general Poșta Română.