Connect with us

Administratie

Județul Botoșani, între ultimele zece județe din România la atragerea fondurilor europene

Publicat

Publicitate

A plătit o mulțime de specialiști din fonduri publice cu sume lunare chiar și de patru ori mai mari decât cele încasate de salariații din economia privată, însă se află între ultimele zece județe din România. Este vorba de județul Botoşani care a reușit să atragă în perioada 2014-2020 doar 116 contracte de finanțare de la Uniunea Ueuropeană, în valoare de 1.536.082.561, dintre care 68 pe programul POR şi 22 pe POCU.

Sumele cu care contribuie România la bugetul UE sunt direcţionate către finanţarea de programe şi proiecte în toate ţările UE (construcţii de drumuri, granturi pentru cercetători, protecţia mediului etc.).

Pot obţine finanţare europeană categorii precum cercetători, agricultori şi întreprinderile rurale, întreprinderile mici şi mijlocii, tineri, organisme de drept public, organizaţii neguvernamentale/non-profit etc, scrie https://european-union.europa.eu/.

Judeţele fruntaşe la fonduri europene au fost, în perioada 2014-2020, Ilfov (cele mai multe), Iaşi, Constanţa, Cluj, Dolj, Bacău. Judeţele care au atras cele mai puţine fonduri, în aceeaşi perioadă, au fost Teleorman (cele mai puţine), Covasna, Ialomiţa, Călăraşi, Neamţ.

Se observă, de asemenea, că cele mai multe fonduri în judeţe sunt atrase prin Programul Operaţional Regional (POR) şi Programul Operaţional Capital Uman (POCU), conform hărţii de pe site-ul Ministerul Fondurilor Europene, https://mfe.gov.ro/

Iată și tipurile de finanţare europeană:

Publicitate

UE oferă finanţare sub mai multe forme: granturi, finanţate parţial de UE şi parţial din alte surse şi, de obicei, sunt acordate în urma unor anunţuri publice cunoscute sub denumirea de cereri de propuneri; subvenţii gestionate de autorităţile naţionale şi regionale; împrumuturi, garanţii şi participare la capital, ca forme de sprijin financiar pentru acţiuni legate de politicile şi programele UE; premii acordate câştigătorilor concursurilor organizate în cadrul programului Orizont 2020.

Finanţarea directă este reprezentată, de obicei, de granturi pentru proiecte specifice legate de politicile europene şi este gestionată de UE.

Gestiunea partajată este cel mai utilizat tip de finanţare, fiind un sistem gestionat în parteneriat cu autorităţile naţionale şi regionale, reprezentând aproximativ 80% din bugetul UE. În acest scop, sunt utilizate 5 fonduri principale, sub egida fondurilor structurale de investiţii europene: Fondul european de dezvoltare regională: dezvoltare regională şi urbană; Fondul social european: incluziune socială şi bună guvernanţă; Fondul de coeziune: convergenţa economică a regiunilor mai puţin dezvoltate; Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală; Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime.

Finanţarea indirectă, cunoscută şi sub denumirea de subvenţii, este gestionată de autorităţile naţionale şi regionale, nu de UE, mai scrie https://european-union.europa.eu/.

Conform hărţii finanţării din fonduri europene până la 30 septembrie 2021, pentru perioada bugetară 2014-2020, publicată pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene (https://mfe.gov.ro/), clasamentul judeţelor este următorul:

Ilfov: 111 contracte – 11.099.598.224 lei (dintre care 51 pe programul POR şi 40 pe programul POC)

Iaşi: 358 contracte – 7.915.987.182 lei (dintre care 202 pe programul POR, 48 pe programul POC)

Constanţa: 338 contracte – 7.605.342.750 lei (dintre care 265 pe programul POR şi 26 pe programul POIM)

Cluj: 532 contracte – 6.642.562.551 lei (dintre care 335 pe programul POR, 78 pe programul POC)

Dolj: 442 contracte – 5.538.590.373 lei (dintre care 266 pe programul POR şi 78 pe programul POCU)

Bacău: 229 contracte – 5.392.651.433 lei (dintre care 158 pe programul POR şi 27 pe programul POCU)

Tulcea: 482 contracte – 4.798.122.241 lei (dintre care 414 pe programul POR şi 25 pe programul POCU)

Timiş: 438 contracte – 4.714.123.924 (dintre care 307 pe programul POR şi 53 pe programul POCU)

Dâmboviţa: 210 contracte – 4.282.610.487 lei (dintre care 158 pe programul POR şi 20 pe programul POCU)

Galaţi: 221 contracte – 3.938.214.641 lei (dintre care 151 pe programul POR şi 20 pe POCU)

Bihor: 317 contracte – 3.711.270.686 lei (dintre care 216 pe programul POR şi 35 pe POC)

Prahova: 287 contracte – 3.638.267.406 lei (dintre care 196 pe programul POR şi 36 pe programul POC)

Bistriţa-Năsăud: 163 contracte – 3.247.616.357 lei (dintre care 115 pe programul POR şi 16 pe programul POC)

Argeş: 235 contracte – 3.064.615.868 lei (dintre care 178 pe programul POR şi 18 pe programul POIM)

Suceava: 253 contracte – 3.007.810.449 (dintre care 185 pe programul POR şi 17 pe POCU)

Buzău: 191 contracte – 2.935.762.152 lei (dintre care 151 pe programul POR şi 17 pe programul POCU)

Hunedoara: 323 contracte – 2.685.151.689 (dintre care 250 pe programul POR şi 34 pe programul POCU)

Alba: 270 contracte – 2.666.185.952 (dintre care 159 pe programul POR şi 68 pe programul POCU)

Gorj: 157 contracte – 2.604.680.787 lei (dintre care 111 pe programul POR şi 17 pe programul POCU)

Satu Mare: 143 de contracte – 2.604.284.732 lei (dintre care 112 proiecte sunt pe programul operaţional POR şi 8 pe POCU)

Olt: 222 contracte – 2.550.182.844 lei (dintre care 170 pe programul POR şi 10 pe programul POCU)

Braşov: 286 contracte – 2.517.719.787 (dintre care 211 pe programul POR şi 28 pe programul POCU)

Sibiu: 229 contracte – 2.512.217.151 (dintre care 156 pe programul POR şi 25 pe programul POCU)

Vrancea: 170 contracte – 2.452.651.378 (dintre care 127 prin programul POR şi 15 prin programul POCU)

Brăila: 97 contracte – 2.439.815.613 lei (dintre care 55 pe programul POR şi 25 pe programul POCU)

Mureş: 286 contracte – 2.394.530.164 lei (dintre care 206 pe programul POR şi 29 pe programul POCU)

Maramureş: 247 contracte – 2.367.346.766 (dintre care 156 pe programul POR şi 54 pe POCU)

Vâlcea: 250 contracte – 1.979.409.627 lei (dintre care 198 pe programul POR şi 13 pe programul POIM)

Caraş-Severin: 151 contracte – 1.900.965.392 lei (dintre care 119 pe programul POR şi 11 pe programul POCU)

Arad: 203 contracte – 1.853.315.394 (dintre care 154 pe programul POR şi 13 pe programul POCU)

Vaslui: 126 contracte – 1.773.404.381 lei (dintre care 59 pe programul POR şi 20 pe programul POCU)

Mehedinţi: 108 contracte – 1.584.728.830 lei (dintre care 76 pe programul POR şi 11 pe programul POCU)

Botoşani: 116 contracte – 1.536.082.561 (dintre care 68 pe programul POR şi 22 pe POCU)

Harghita: 219 contracte – 1.449.859.314 lei (dintre care 175 pe programul POR şi 11 pe programul POIM)

Sălaj: 117 contracte – 1.438.238.582 lei (dintre care 87 pe programul POR şi 8 pe POCU)

Giurgiu: 123 contracte – 1.182.743.804 lei (dintre care 75 pe programul POR şi 20 pe programul POCU)

Neamţ: 187 contracte – 1.140.940.550 lei (dintre care 118 pe programul POR şi 37 pe programul POCU)

Călăraşi: 113 contracte – 887.883.717 lei (dintre care 66 pe programul POR şi 27 pe programul POCU)

Ialomiţa: 87 contracte – 813.856.295 lei (dintre care 53 pe programul POR şi 16 pe programul POCU)

Covasna: 96 de contracte – 802.083.782 (dintre care 72 pe programul POR şi 10 pe programul POIM)

Teleorman: 78 contracte – 685.508.779 lei (dintre care 49 pe programul POR şi 17 pe programul POCU)

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Sursa: Agerpres

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

INS: Energia electrică și energia termincă domină TOPUL scumpirilor din România

Publicat

Publicitate

Energia electrică conduce detașat topul scumpirilor din luna noiembrie, potrivit celor mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică. În ritm anual, prețul a crescut cu 62,36%, chiar dacă față de luna precedentă s-a înregistrat o ușoară scădere, de 2,52%. Pe următoarele poziții se află energia termică, cu o majorare de 18,8% într-un an, și transportul feroviar, care a consemnat o creștere anuală de 18,59%, relatează alba24.ro.

În categoria mărfurilor alimentare, au fost consemnate creșteri de preț importante la cafea, de 20,5%, și la fructe proaspete, cu un plus de 15,13% în noiembrie 2025 față de noiembrie 2024.

Scăderi de preț au fost înregistrate, de la an la an, la cartofi, cu 9,69%, și la fasole boabe și alte leguminoase, cu 2,38%. De la lună la lună, în noiembrie cel mai mult s-au scumpit cafeaua, cu 1,2%, și carnea de bovine, cu 0,9%. Ieftiniri s-au consemnat la citrice și alte fructe meridionale, de 2,03%, dar și la cartofi, de 1,29%.

În ceea ce privește mărfurile nealimentare, în topul scumpirilor se află, alături de energia electrică și energia termică, cărțile, ziarele și revistele, cu 10,24%. Nu au fost înregistrate scăderi de preț în ritm anual. Față de luna anterioară, cel mai mult s-au scumpit gazele, cu 2,81%, și tricotajele, cu 1,58%. Ieftiniri s-au înregistrat la energie termică, de 4,05%, dar și la energia electrică, de 2,56%.

Creșteri de prețuri la servicii

La servicii, majorări semnificative de preț au consemnat transportul pe calea ferată, care s-a scumpit cu 18,59% în ultimul an, alte servicii cu caracter industrial, cu 17,02% și reparații auto, electronice și lucrări foto, cu 16,32%. Prețuri mai mici au fost înregistrate în transportul aerian, cu o scădere de 3,54%.

De la lună la lună, în noiembrie, scumpiri s-au consemnat la poștă și telecomunicații, cu tarife în creștere cu 1,66%, și la servicii de confecționat și reparat îmbrăcăminte și încălțăminte, în urcare cu câte 1,59%. În schimb, serviciile de transport aerian s-au ieftinit cu 0,02%, notează Agerpres.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Autoturism în valoare de 70.000 de euro furat din Austria, depistat la Iași

Publicat

Publicitate

Poliţiştii de frontieră din cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Iași au descoperit şi indisponibilizat pentru continuarea cercetărilor un autoturism care figura în bazele de date ca fiind furat din Austria.

În data de 12 decembrie 2025, polițiști de frontieră din cadrul ITPF Iași, aflați în exercitarea unei misiuni specifice în municipiul Iași, au depistat în zona Aeroportului un autoturism înmatriculat în Ungaria, utilizat de un cetățean român în vârstă de 45 de ani.
Existând suspiciuni cu privire la situaţia juridică a autovehiculului, colegii noștri au efectuat verificări suplimentare, ocazie cu care au constatat că acesta figurează în bazele de date ca fiind furat din Austria. Autoturismului fabricat în anul 2024 i-a fost modificată seria de șasiu pentru a putea fi înmatriculat ulterior, fiind de fapt o clonă a unui autoturism din Ungaria.
Cu privire la aspectele constatate, bărbatul a declarat că autoturismul aparține unui prieten, l-a împrumutat de la acesta pentru a-l testa în vederea cumpărării, fără a avea cunoștință că este implicat în vreun litigiu.

Poliţiştii de frontieră efectuează cercetări în cauză pentru săvârşirea infracţiunii de furt, iar autovehiculul, în valoare de aproximativ 70.000 de euro, a fost reținut în vederea continuării cercetărilor.

Afacere „profitabilă”: vindea țigări de 2.800 de lei și a câștigat… amendă de 20.000 de lei!
Poliţişti de frontieră botoșăneni au sancționat contravențional cu amendă în valoare de 20.000 de lei un bărbat asupra căruia au fost descoperite bunuri cu timbru de acciză Republica Moldova.
În data de 12 decembrie a.c., în jurul orei 10.40, un echipaj format din polițiști de frontieră din cadrul Serviciului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Botoșani, pe timpul desfăşurării unei misiuni specifice, a observat în piața din localitatea Trușești un cetățean român, care oferea spre comercializare țigarete de proveniență extracomunitară.

În urma unui control efectuat asupra bagajului deținut de cetățeanul în vârstă de 33 ani, colegii noştri au descoperit, 4400 țigarete fără timbru de acciză.
Conform prevederilor legale, întreaga cantitate de produse accizabile, în valoare totală de 2.800 de lei a fost reţinută în vederea confiscării, iar bărbatul a fost sancționat contravențional cu amendă în valoare de 20.000 de lei.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

BNR lansează o nouă monedă de colecție, cu ocazia a 145 de ani de la nașterea lui Mihail Sadoveanu. Care este prețul de cumpărare

Publicat

Publicitate

Banca Națională a României (BNR) lansează în circuitul numismatic, de luni, 15 decemebrie, o monedă din argint. Tema acesteia este „145 de ani de la nașterea lui Mihail Sadoveanu”.

Tirajul maxim pentru moneda din argint este de 5.000 piese.

Aversul monedei prezintă o compoziție inspirată din povestea „Dumbrava minunată” de Mihail Sadoveanu, inscripția „ROMANIA” în arc de cerc, anul de emisiune „2025”, stema României și valoarea nominală „10 LEI”.

bnr, moneda

Reversul monedei redă portretul, numele scriitorului Mihail Sadoveanu și anii între care a trăit acesta „1880-1961”.

moneda, bnr

Publicitate

Monedele din argint sunt ambalate în capsule de metacrilat transparent și sunt însoţite de broșuri de prezentare și certificate de autenticitate, redactate în limbile română, engleză şi franceză.

Pe certificatele de autenticitate se găsesc semnăturile guvernatorului BNR şi casierului central.

Care este prețul de vânzare

Preţul de vânzare pentru moneda din argint este 640,00 lei, exclusiv TVA, inclusiv broșura de prezentare și certificatul de autenticitate.

Monedele din argint cu tema „145 de ani de la nașterea lui Mihail Sadoveanu” au putere circulatorie pe teritoriul României.

Lansarea în circuitul numismatic a acestor monede se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Constanța, Dolj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

Detalii despre achiziția monedelor sunt disponibile AICI.

Citeste mai mult

Eveniment

Sute de camere video vor fi montate pe drumuri și autostrăzi. Șoferii vor primi amenzile acasă, prin sistemul e-Sigur

Publicat

Publicitate

Sute de camere video vor fi montate pe drumuri și autostrăzi. Șoferii vor primi amenzile acasă, prin sistemul e-Sigur.

Șeful CNAIR, Cristian Pistol, a anunțat că vor fi instalate 400 de sisteme moderne de monitorizare pe drumurile naționale și autostrăzi.

”Pentru reducerea numărului de accidente, pe lângă o infrastructură nouă, este nevoie și de impunerea disciplinei în traficul rutier, inclusiv cu ajutorul tehnologiei.

Am făcut un nou pas concret în această direcție: am transmis la ANAP documentația pentru achiziția sistemului e-SIGUR, care prevede montarea a 400 de camere video cu radar și a echipamentelor necesare pentru monitorizarea traficului.

După validarea documentației de către ANAP, vom lansa licitația publică pentru achiziția echipamentelor, a serviciilor de proiectare și a lucrărilor de instalare.

Durata de implementare a proiectului este de 22 de luni, iar finanțarea este asigurată din Fonduri Europene Nerambursabile (Programul Transport 2021-2027)”, a anunțat Cristian Pistol.

Publicitate

Cum este urmărit traficul rutier

Noul sistem integrat de management al traficului va permite:

  • monitorizarea vitezei și recunoașterea automată a plăcuțelor de înmatriculare
  • verificarea deținerii rovinietei
  • procesarea automată a datelor și a abaterilor de la conduita rutieră.

În viitor, sistemul va putea fi adaptat pentru a alerta rapid echipajele de urgență în caz de incidente, va permite analiza traficului și verificarea deținerii ITP și RCA, precizează șeful CNAIR.

Prin sesizările înregistrate în sistemul e-Sigur, proprietarii vehiculelor vor primi un document la domiciliu și vor trebui să comunice, conform procedurilor legale, cine a condus autoturismul în momentul constatării contravenției.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending