Connect with us

Administratie

Județul Botoșani, între ultimele zece județe din România la atragerea fondurilor europene

Publicat

Publicitate

A plătit o mulțime de specialiști din fonduri publice cu sume lunare chiar și de patru ori mai mari decât cele încasate de salariații din economia privată, însă se află între ultimele zece județe din România. Este vorba de județul Botoşani care a reușit să atragă în perioada 2014-2020 doar 116 contracte de finanțare de la Uniunea Ueuropeană, în valoare de 1.536.082.561, dintre care 68 pe programul POR şi 22 pe POCU.

Sumele cu care contribuie România la bugetul UE sunt direcţionate către finanţarea de programe şi proiecte în toate ţările UE (construcţii de drumuri, granturi pentru cercetători, protecţia mediului etc.).

Pot obţine finanţare europeană categorii precum cercetători, agricultori şi întreprinderile rurale, întreprinderile mici şi mijlocii, tineri, organisme de drept public, organizaţii neguvernamentale/non-profit etc, scrie https://european-union.europa.eu/.

Judeţele fruntaşe la fonduri europene au fost, în perioada 2014-2020, Ilfov (cele mai multe), Iaşi, Constanţa, Cluj, Dolj, Bacău. Judeţele care au atras cele mai puţine fonduri, în aceeaşi perioadă, au fost Teleorman (cele mai puţine), Covasna, Ialomiţa, Călăraşi, Neamţ.

Se observă, de asemenea, că cele mai multe fonduri în judeţe sunt atrase prin Programul Operaţional Regional (POR) şi Programul Operaţional Capital Uman (POCU), conform hărţii de pe site-ul Ministerul Fondurilor Europene, https://mfe.gov.ro/

Iată și tipurile de finanţare europeană:

Publicitate

UE oferă finanţare sub mai multe forme: granturi, finanţate parţial de UE şi parţial din alte surse şi, de obicei, sunt acordate în urma unor anunţuri publice cunoscute sub denumirea de cereri de propuneri; subvenţii gestionate de autorităţile naţionale şi regionale; împrumuturi, garanţii şi participare la capital, ca forme de sprijin financiar pentru acţiuni legate de politicile şi programele UE; premii acordate câştigătorilor concursurilor organizate în cadrul programului Orizont 2020.

Finanţarea directă este reprezentată, de obicei, de granturi pentru proiecte specifice legate de politicile europene şi este gestionată de UE.

Gestiunea partajată este cel mai utilizat tip de finanţare, fiind un sistem gestionat în parteneriat cu autorităţile naţionale şi regionale, reprezentând aproximativ 80% din bugetul UE. În acest scop, sunt utilizate 5 fonduri principale, sub egida fondurilor structurale de investiţii europene: Fondul european de dezvoltare regională: dezvoltare regională şi urbană; Fondul social european: incluziune socială şi bună guvernanţă; Fondul de coeziune: convergenţa economică a regiunilor mai puţin dezvoltate; Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală; Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime.

Finanţarea indirectă, cunoscută şi sub denumirea de subvenţii, este gestionată de autorităţile naţionale şi regionale, nu de UE, mai scrie https://european-union.europa.eu/.

Conform hărţii finanţării din fonduri europene până la 30 septembrie 2021, pentru perioada bugetară 2014-2020, publicată pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene (https://mfe.gov.ro/), clasamentul judeţelor este următorul:

Ilfov: 111 contracte – 11.099.598.224 lei (dintre care 51 pe programul POR şi 40 pe programul POC)

Iaşi: 358 contracte – 7.915.987.182 lei (dintre care 202 pe programul POR, 48 pe programul POC)

Constanţa: 338 contracte – 7.605.342.750 lei (dintre care 265 pe programul POR şi 26 pe programul POIM)

Cluj: 532 contracte – 6.642.562.551 lei (dintre care 335 pe programul POR, 78 pe programul POC)

Dolj: 442 contracte – 5.538.590.373 lei (dintre care 266 pe programul POR şi 78 pe programul POCU)

Bacău: 229 contracte – 5.392.651.433 lei (dintre care 158 pe programul POR şi 27 pe programul POCU)

Tulcea: 482 contracte – 4.798.122.241 lei (dintre care 414 pe programul POR şi 25 pe programul POCU)

Timiş: 438 contracte – 4.714.123.924 (dintre care 307 pe programul POR şi 53 pe programul POCU)

Dâmboviţa: 210 contracte – 4.282.610.487 lei (dintre care 158 pe programul POR şi 20 pe programul POCU)

Galaţi: 221 contracte – 3.938.214.641 lei (dintre care 151 pe programul POR şi 20 pe POCU)

Bihor: 317 contracte – 3.711.270.686 lei (dintre care 216 pe programul POR şi 35 pe POC)

Prahova: 287 contracte – 3.638.267.406 lei (dintre care 196 pe programul POR şi 36 pe programul POC)

Bistriţa-Năsăud: 163 contracte – 3.247.616.357 lei (dintre care 115 pe programul POR şi 16 pe programul POC)

Argeş: 235 contracte – 3.064.615.868 lei (dintre care 178 pe programul POR şi 18 pe programul POIM)

Suceava: 253 contracte – 3.007.810.449 (dintre care 185 pe programul POR şi 17 pe POCU)

Buzău: 191 contracte – 2.935.762.152 lei (dintre care 151 pe programul POR şi 17 pe programul POCU)

Hunedoara: 323 contracte – 2.685.151.689 (dintre care 250 pe programul POR şi 34 pe programul POCU)

Alba: 270 contracte – 2.666.185.952 (dintre care 159 pe programul POR şi 68 pe programul POCU)

Gorj: 157 contracte – 2.604.680.787 lei (dintre care 111 pe programul POR şi 17 pe programul POCU)

Satu Mare: 143 de contracte – 2.604.284.732 lei (dintre care 112 proiecte sunt pe programul operaţional POR şi 8 pe POCU)

Olt: 222 contracte – 2.550.182.844 lei (dintre care 170 pe programul POR şi 10 pe programul POCU)

Braşov: 286 contracte – 2.517.719.787 (dintre care 211 pe programul POR şi 28 pe programul POCU)

Sibiu: 229 contracte – 2.512.217.151 (dintre care 156 pe programul POR şi 25 pe programul POCU)

Vrancea: 170 contracte – 2.452.651.378 (dintre care 127 prin programul POR şi 15 prin programul POCU)

Brăila: 97 contracte – 2.439.815.613 lei (dintre care 55 pe programul POR şi 25 pe programul POCU)

Mureş: 286 contracte – 2.394.530.164 lei (dintre care 206 pe programul POR şi 29 pe programul POCU)

Maramureş: 247 contracte – 2.367.346.766 (dintre care 156 pe programul POR şi 54 pe POCU)

Vâlcea: 250 contracte – 1.979.409.627 lei (dintre care 198 pe programul POR şi 13 pe programul POIM)

Caraş-Severin: 151 contracte – 1.900.965.392 lei (dintre care 119 pe programul POR şi 11 pe programul POCU)

Arad: 203 contracte – 1.853.315.394 (dintre care 154 pe programul POR şi 13 pe programul POCU)

Vaslui: 126 contracte – 1.773.404.381 lei (dintre care 59 pe programul POR şi 20 pe programul POCU)

Mehedinţi: 108 contracte – 1.584.728.830 lei (dintre care 76 pe programul POR şi 11 pe programul POCU)

Botoşani: 116 contracte – 1.536.082.561 (dintre care 68 pe programul POR şi 22 pe POCU)

Harghita: 219 contracte – 1.449.859.314 lei (dintre care 175 pe programul POR şi 11 pe programul POIM)

Sălaj: 117 contracte – 1.438.238.582 lei (dintre care 87 pe programul POR şi 8 pe POCU)

Giurgiu: 123 contracte – 1.182.743.804 lei (dintre care 75 pe programul POR şi 20 pe programul POCU)

Neamţ: 187 contracte – 1.140.940.550 lei (dintre care 118 pe programul POR şi 37 pe programul POCU)

Călăraşi: 113 contracte – 887.883.717 lei (dintre care 66 pe programul POR şi 27 pe programul POCU)

Ialomiţa: 87 contracte – 813.856.295 lei (dintre care 53 pe programul POR şi 16 pe programul POCU)

Covasna: 96 de contracte – 802.083.782 (dintre care 72 pe programul POR şi 10 pe programul POIM)

Teleorman: 78 contracte – 685.508.779 lei (dintre care 49 pe programul POR şi 17 pe programul POCU)

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Sursa: Agerpres

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Cultura

,,Povești de la Ipotești”, ateliere de film pentru elevii din Botoșani

Publicat

Publicitate

„Povești din Ipotești”

Duminică, 2 noiembrie 2025, se încheie o săptămână de ateliere de film, la Memorialul Ipotești, în cadrul cărora 16 elevi de la școli și licee din Botoșani, coordonați de scriitoarea și regizoarea Adina Popescu și de editorul și regizorul de film Iulian Manuel Ghervas, au trecut împreună prin toate etapele realizării unui film scurt, familiarizându-se cu termenii limbajului cinematografic, trecând în revistă diferite maniere de a face film, participând la jocuri creative de dramatizare, scriind în echipă scenarii, filmând, montând și editând. „Produsele” realizate de participanți, filme scurte cu titlul „Povești din Ipotești”, valorifică teme și motive ale creației eminesciene strecurate în structura unor povești inedite. Acestea și filmul colectiv cu titlul „Mai am un singur frame”, film ce recompune, folosind doar imagini, în absența cuvintelor, din cadre realizate independent, poezia „Mai am un singur dor”, vor fi vizionate duminică, în Amfiteatrul „Laurențiu Ulici”, la Memorialul Ipotești, începând cu ora 13.00.

Echipele au fost alcătuite din elevii: Ioana Carcea (CN „Mihai Eminescu”), Giulia Crețu (Școala Gimnazială Nr. 7), Miruna Dănilă (CN „Mihai Eminescu”), Olaru Elisabeta (CN „Mihai Eminescu”), Andra Cirimpei (CN „Mihai Eminescu”), Teodora Prodan (CN „Mihai Eminescu”), Radu Matei (CN „Mihai Eminescu”), Dragoș Hîrtopanu (CN „Mihai Eminescu”), Maria Honceriu (Școala Gimnazială Nr. 7), Maria Ghelbere (Școala Gimnazială Nr. 7), Alma Strungaru (Școala Gimnazială Nr. 7), Teofan Scîntei (Școala Gimnazială Nr. 7), Ianis Strîmbeschi (Școala Gimnazială Nr. 13), Matei Andrei (CN „Mihai Eminescu”), Horia Bîrzoieș (CN „Mihai Eminescu”) și Sasha Venedict (CN „Mihai Eminescu”).

Atelierele au fost coordonate de prof. Loredana Carcea și au făcut parte din rezidența anuală pentru scriitori, artiști și cercetători, oferită de Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” celor doi „mentori”.

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Un bărbat din Costești a găsit un proiectil exploziv în timp ce săpa o groapă pentru a planta un pom

Publicat

Publicitate

Un bărbat din localitatea Costești a descoperit, în timp ce săpa o groapă în fața casei pentru a planta un copac, un obiect ce părea a fi un proiectil. În momentul în care a observat muniția, acesta a solicitat ajutorul autorităților. Incidentul s-a petrecut în această după-amiază.

 

La fața locului s-au deplasat pirotehnicienii din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Nicolae Iorga” al Judeţului Botoșani. În urma verificărilor efectuate, aceștia au constatat faptul că este vorba despre un proiectil exploziv, calibru 76,2 mm, rămas neexplodat din timpul conflictelor armate. Proiectilul a fost ridicat, transportat și depozitat în siguranță în poligonul militar de la Copălău, urmând să fie distrus ulterior.

 

Muniția neexplodată este foarte periculoasă și de aceea oamenii trebuie să știe ce să facă atunci când găsesc obiecte metalice ce seamănă cu proiectile, grenade, bombe, cartușe sau altele asemănătoare.

 

Publicitate

În primul rând, nu trebuie să le atingă sau să le lovească, indiferent dacă sunt parțial îngropate în pământ sau se află la suprafață. Nu trebuie să le ridice pentru că nu au de unde să știe în ce stadiu se află acestea. Dacă nu sunt siguri ce fel de obiecte sunt, nu trebuie să le taie și nici să le folosească pentru improvizarea unor unelte sau ornamente.

 

Din curiozitate, unii oameni ar putea fi tentați să demonteze focoasele sau alte elemente componente, iar acest lucru este interzis pentru că o astfel de acțiune poate provoca explozii.

 

Tot ce trebuie să facă cetățenii este să apeleze numărul de urgență 112 dacă descoperă obiecte metalice cilindrice sau de altă formă ce prezintă suspiciunea că ar fi elemente de muniţie neexplodată.

Citeste mai mult

Eveniment

Peste 170.000 de pelerini au trecut prin Sfântul Altar la Catedrala Națională

Publicat

Publicitate

Peste 170.000 de pelerini au trecut până în prezent prin Sfântul Altar al Catedralei Naționale, a precizat sâmbătă, pentru AGERPRES, preotul Adrian Agachi, consilier patriarhal coordonator la Biroul de presă și relații publice al Patriarhiei Române.

De duminica trecută, după încheierea slujbei de sfințire a picturii Catedralei Naționale, numărul credincioșilor așezați la rând pentru închinarea în Sfântul Altar s-a menținut foarte ridicat.

Timpul de așteptare poate fi consultat prin aplicația de hartă interactivă a Arhiepiscopiei Bucureștilor utilizând următorul link: https://arhiepiscopiabucurestilor.ro/stiri/comunicate-si-mesaje/sfintirea-picturii-catedralei-nationale-harta-interactiva.

Programul de închinare și trecere prin Sfântul Altar al Catedralei Naționale a fost prelungit, noul termen limită fiind miercuri, 5 noiembrie, până la miezul nopții. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Românii pot ieși mai devreme la pensie, unii chiar și fără penalizare. Ce condiții trebuie îndeplinite

Publicat

Publicitate

Românii pot ieși mai devreme la pensie, unii chiar și fără penalizare, dacă îndeplinesc anumite condiții stabilite clar de noua lege a pensiilor, atât în ceea ce privește perioadele de contributivitate, cât și cele necontributive, scrie Adevărul.

Amintim că în prezent, vârsta de pensionare a femeilor este de 63 de ani, cu posibilitate de pensionare anticipată cu 5 ani mai devreme, adică de la 58 de ani. Vârsta de pensionare a femeilor crește etapizat, cu câte o lună la fiecare 2 luni calendaristice începând cu anul 2030, astfel încât vârsta de pensionare a femeilor să fie 65 de ani în anul 2035, conform tabelului de mai jos (Anexa 5 din noua lege a pensiilor).

image
image

Pensia anticipată fără penalizare este posibilă dacă stagiul minim este de 40 de ani (35 de ani de contributivitate +5 ani, perioadă care cuprinde şi perioade asimilate/necontributive)

Specialiștii estimează că foarte mulți „decreței” se vor încadra în această categorie.

Stagiul de 40 de ani cerut pentru pensia anticipată fără penalizare este format din stagiul complet de cotizare contributiv (din Anexa nr. 5) + 5 ani Stagiu de cotizare (perioadă care cuprinde şi perioade asimilate/necontributive).

Cuantumul pensiei anticipate se stabileşte prin diminuarea cuantumului pensiei pentru limită de vârstă, în raport cu stagiul de cotizare realizat peste stagiul complet de cotizare contributiv prevăzut în anexa nr. 5 şi cu numărul de luni cu care s-a redus vârsta standard de pensionare, conform tabelului următor.

Publicitate
image

Femeile care au realizat stagiul complet de cotizare contributiv şi care au născut şi crescut copii până la vârsta de 16 ani beneficiază de reducerea vârstei de pensionare, cu cate 6 luni pentru fiecare copil, cu o reducere de maxim 3 ani şi 6 luni.

Reducerea vârstei de pensionare se aplică şi în cazul în care numărul de copii cuprinde şi copii adoptaţi şi crescuţi pe o perioadă de cel puţin 13 ani.

Calculatorul vârstei de pensionare după noua lege a pensiilor

CNPP a updatat calculatorul privind vechimea în muncă și anii de contributivitate necesari ieșirii anticipate la pensie.

image png

După cum se poate vedea în imaginea de mai sus, accesând secțiunea „Când mă pot pensiona” de pe site-ul Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP) puteți introduce data nașterii, sexul și numărul de copii născuți (în cazul femeilor), iar după introducerea codului în căsuța următoare dați click pe Calculează.

În cazul femeilor născute în 1967, care au născut doi copii, condițiile de pensionare pot fi văzute în tabelul de mai jos:

image png

CALCULATORUL poate fi consultat AICI

Actele necesare înscrierii la pensia anticipată, sunt, după caz:

  1. cerere pentru înscrierea la pensie (anexa nr. 4 la norme);
  2. carnetul de muncă, în original şi copie;
  3. carnetul de pensii şi asigurări sociale pentru membrii CAP, în original şi copie;
  4. carnetul de pensii şi asigurări sociale pentru ţăranii cu gospodărie individuală din zonele necooperativizate, în original şi copie;
  5. carnetul de asigurări sociale pentru agricultori, în original şi copie;
  6. alte acte prevăzute de lege privind vechimea în muncă sau vechimea în serviciu realizată;
  7. actele de stare civilă ale solicitantului, respectiv BI/CI, certificat de naştere şi de căsătorie, în original şi copie;
  8. livretul militar, în original şi copie;
  9. diploma de absolvire a învăţământului universitar însoţită de foaia matricolă sau de adeverinţă din care să rezulte durata normală, perioada studiilor şi faptul că acestea au fost urmate la zi, în original şi copie;
  10. dovada echivalării de către statul român a cursurilor desfăşurate în cadrul unor instituţii de învăţământ universitar din străinătate;
  11. adeverinţa privind sporurile cu caracter permanent reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de muncă, în original;
  12. adeverinţa privind condiţiile de muncă deosebite, speciale, în original;
  13. adeverinţă privind venitul brut realizat ( anexa nr. 6 la lege);
  14. certificat de naştere copil, în original şi copie;
  15. hotărârea judecătorească definitivă prin care s-a încuviinţat adopţia, în original şi copie;
  16. procura specială, pentru mandatar, în original şi copie;
  17. acte pentru dovedirea calităţii de beneficiar al Decretului-lege nr. 118/1990, republicat, şi/sau al Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din Decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare;
  18. adeverinţă eliberată de angajatorul/angajatorii la care îşi desfăşoară activitatea, cu datele de identificare ale acestuia/acestora, în vederea informării cu privire la emiterea deciziei de pensie, în original;
  19. declaraţie pe propria răspundere pentru determinarea locului de şedere obişnuită (anexa nr. 5 la norme);
  20. alte acte întocmite potrivit prevederilor legale, prin care se dovedesc elemente necesare stabilirii drepturilor de pensie.

sursa: Adevărul.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending