Connect with us
Publicitate

Administratie

Județul Botoșani, între ultimele zece județe din România la atragerea fondurilor europene

Publicat

Publicitate

A plătit o mulțime de specialiști din fonduri publice cu sume lunare chiar și de patru ori mai mari decât cele încasate de salariații din economia privată, însă se află între ultimele zece județe din România. Este vorba de județul Botoşani care a reușit să atragă în perioada 2014-2020 doar 116 contracte de finanțare de la Uniunea Ueuropeană, în valoare de 1.536.082.561, dintre care 68 pe programul POR şi 22 pe POCU.

Sumele cu care contribuie România la bugetul UE sunt direcţionate către finanţarea de programe şi proiecte în toate ţările UE (construcţii de drumuri, granturi pentru cercetători, protecţia mediului etc.).

Pot obţine finanţare europeană categorii precum cercetători, agricultori şi întreprinderile rurale, întreprinderile mici şi mijlocii, tineri, organisme de drept public, organizaţii neguvernamentale/non-profit etc, scrie https://european-union.europa.eu/.

Publicitate

Judeţele fruntaşe la fonduri europene au fost, în perioada 2014-2020, Ilfov (cele mai multe), Iaşi, Constanţa, Cluj, Dolj, Bacău. Judeţele care au atras cele mai puţine fonduri, în aceeaşi perioadă, au fost Teleorman (cele mai puţine), Covasna, Ialomiţa, Călăraşi, Neamţ.

Se observă, de asemenea, că cele mai multe fonduri în judeţe sunt atrase prin Programul Operaţional Regional (POR) şi Programul Operaţional Capital Uman (POCU), conform hărţii de pe site-ul Ministerul Fondurilor Europene, https://mfe.gov.ro/

Iată și tipurile de finanţare europeană:

Publicitate

UE oferă finanţare sub mai multe forme: granturi, finanţate parţial de UE şi parţial din alte surse şi, de obicei, sunt acordate în urma unor anunţuri publice cunoscute sub denumirea de cereri de propuneri; subvenţii gestionate de autorităţile naţionale şi regionale; împrumuturi, garanţii şi participare la capital, ca forme de sprijin financiar pentru acţiuni legate de politicile şi programele UE; premii acordate câştigătorilor concursurilor organizate în cadrul programului Orizont 2020.

Finanţarea directă este reprezentată, de obicei, de granturi pentru proiecte specifice legate de politicile europene şi este gestionată de UE.

Gestiunea partajată este cel mai utilizat tip de finanţare, fiind un sistem gestionat în parteneriat cu autorităţile naţionale şi regionale, reprezentând aproximativ 80% din bugetul UE. În acest scop, sunt utilizate 5 fonduri principale, sub egida fondurilor structurale de investiţii europene: Fondul european de dezvoltare regională: dezvoltare regională şi urbană; Fondul social european: incluziune socială şi bună guvernanţă; Fondul de coeziune: convergenţa economică a regiunilor mai puţin dezvoltate; Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală; Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime.

Publicitate

Finanţarea indirectă, cunoscută şi sub denumirea de subvenţii, este gestionată de autorităţile naţionale şi regionale, nu de UE, mai scrie https://european-union.europa.eu/.

Conform hărţii finanţării din fonduri europene până la 30 septembrie 2021, pentru perioada bugetară 2014-2020, publicată pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene (https://mfe.gov.ro/), clasamentul judeţelor este următorul:

Ilfov: 111 contracte – 11.099.598.224 lei (dintre care 51 pe programul POR şi 40 pe programul POC)

Iaşi: 358 contracte – 7.915.987.182 lei (dintre care 202 pe programul POR, 48 pe programul POC)

Constanţa: 338 contracte – 7.605.342.750 lei (dintre care 265 pe programul POR şi 26 pe programul POIM)

Cluj: 532 contracte – 6.642.562.551 lei (dintre care 335 pe programul POR, 78 pe programul POC)

Dolj: 442 contracte – 5.538.590.373 lei (dintre care 266 pe programul POR şi 78 pe programul POCU)

Bacău: 229 contracte – 5.392.651.433 lei (dintre care 158 pe programul POR şi 27 pe programul POCU)

Tulcea: 482 contracte – 4.798.122.241 lei (dintre care 414 pe programul POR şi 25 pe programul POCU)

Timiş: 438 contracte – 4.714.123.924 (dintre care 307 pe programul POR şi 53 pe programul POCU)

Dâmboviţa: 210 contracte – 4.282.610.487 lei (dintre care 158 pe programul POR şi 20 pe programul POCU)

Galaţi: 221 contracte – 3.938.214.641 lei (dintre care 151 pe programul POR şi 20 pe POCU)

Bihor: 317 contracte – 3.711.270.686 lei (dintre care 216 pe programul POR şi 35 pe POC)

Prahova: 287 contracte – 3.638.267.406 lei (dintre care 196 pe programul POR şi 36 pe programul POC)

Bistriţa-Năsăud: 163 contracte – 3.247.616.357 lei (dintre care 115 pe programul POR şi 16 pe programul POC)

Argeş: 235 contracte – 3.064.615.868 lei (dintre care 178 pe programul POR şi 18 pe programul POIM)

Suceava: 253 contracte – 3.007.810.449 (dintre care 185 pe programul POR şi 17 pe POCU)

Buzău: 191 contracte – 2.935.762.152 lei (dintre care 151 pe programul POR şi 17 pe programul POCU)

Hunedoara: 323 contracte – 2.685.151.689 (dintre care 250 pe programul POR şi 34 pe programul POCU)

Alba: 270 contracte – 2.666.185.952 (dintre care 159 pe programul POR şi 68 pe programul POCU)

Gorj: 157 contracte – 2.604.680.787 lei (dintre care 111 pe programul POR şi 17 pe programul POCU)

Satu Mare: 143 de contracte – 2.604.284.732 lei (dintre care 112 proiecte sunt pe programul operaţional POR şi 8 pe POCU)

Olt: 222 contracte – 2.550.182.844 lei (dintre care 170 pe programul POR şi 10 pe programul POCU)

Braşov: 286 contracte – 2.517.719.787 (dintre care 211 pe programul POR şi 28 pe programul POCU)

Sibiu: 229 contracte – 2.512.217.151 (dintre care 156 pe programul POR şi 25 pe programul POCU)

Vrancea: 170 contracte – 2.452.651.378 (dintre care 127 prin programul POR şi 15 prin programul POCU)

Brăila: 97 contracte – 2.439.815.613 lei (dintre care 55 pe programul POR şi 25 pe programul POCU)

Mureş: 286 contracte – 2.394.530.164 lei (dintre care 206 pe programul POR şi 29 pe programul POCU)

Maramureş: 247 contracte – 2.367.346.766 (dintre care 156 pe programul POR şi 54 pe POCU)

Vâlcea: 250 contracte – 1.979.409.627 lei (dintre care 198 pe programul POR şi 13 pe programul POIM)

Caraş-Severin: 151 contracte – 1.900.965.392 lei (dintre care 119 pe programul POR şi 11 pe programul POCU)

Arad: 203 contracte – 1.853.315.394 (dintre care 154 pe programul POR şi 13 pe programul POCU)

Vaslui: 126 contracte – 1.773.404.381 lei (dintre care 59 pe programul POR şi 20 pe programul POCU)

Mehedinţi: 108 contracte – 1.584.728.830 lei (dintre care 76 pe programul POR şi 11 pe programul POCU)

Botoşani: 116 contracte – 1.536.082.561 (dintre care 68 pe programul POR şi 22 pe POCU)

Harghita: 219 contracte – 1.449.859.314 lei (dintre care 175 pe programul POR şi 11 pe programul POIM)

Sălaj: 117 contracte – 1.438.238.582 lei (dintre care 87 pe programul POR şi 8 pe POCU)

Giurgiu: 123 contracte – 1.182.743.804 lei (dintre care 75 pe programul POR şi 20 pe programul POCU)

Neamţ: 187 contracte – 1.140.940.550 lei (dintre care 118 pe programul POR şi 37 pe programul POCU)

Călăraşi: 113 contracte – 887.883.717 lei (dintre care 66 pe programul POR şi 27 pe programul POCU)

Ialomiţa: 87 contracte – 813.856.295 lei (dintre care 53 pe programul POR şi 16 pe programul POCU)

Covasna: 96 de contracte – 802.083.782 (dintre care 72 pe programul POR şi 10 pe programul POIM)

Teleorman: 78 contracte – 685.508.779 lei (dintre care 49 pe programul POR şi 17 pe programul POCU)

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Sursa: Agerpres

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2024: Sfânta Mare Muceniță Ecaterina

Publicat

Publicitate

Sfânta Ecaterina, fiica principelui Consta, a trăit în timpul împăratului Maximian, la începutul secolului al IV-lea. Cunoștea foarte bine limba greacă și limba latină și avea cunoștințe temeinice de astronomie și de oratorie. Sfânta muceniță Ecaterina are doua viziuni: în prima o vede pe Maica Domnului cu Pruncul în brațe.

Din cauza faptului că nu era creștină, nu reușește să vadă fața Mântuitorului. Acest lucru îi descoperă deșertăciunea cunoștințelor ei și alege să primească Sfântul Botez. În a doua vedenie i se descoperă Hristos, care îi dăruiește un inel de logodnă, spunându-i: „Iată, astăzi te primesc pe tine mireasa Mie nestricată și veșnică, deci să păzești tocmeala aceasta cu dinadinsul și să nu mai primești nicidecum alt mire pământesc”. În următoarea zi, Ecaterina rămâne uimită când vede inelul de logodnă pe degetul său.

Este momentul în care viața sa se schimbă radical. De acum înainte începe să condamne cultul și miturile păgâne, înfruntă în discuții publice pe înțelepții vremii și chiar reușește să-i aducă la adevărata credință. Este silită de Maximian să se înfrunte cu o adunare de filosofi păgâni. Datorita iubirii sale față de Hristos și a înțelepciunii cu care a fost împodobită, Sfânta muceniță a făcut ca toți filosofii prezenți să creadă în Hristos și să-L mărturisească ca fiind Dumnezeu adevărat. Pentru acest lucru, toți acei înțelepți au fost arși în foc.

Publicitate

Pentru lupta sa împotriva cinstirii zeilor, Sfintei Ecaterina i s-a tăiat capul. Potrivit Sfintei Tradiții, la tăierea capului său nu a curs sânge, ci lapte, iar îngerii au dus trupul Sfintei Ecaterina în Muntele Sinai, în locul în care Moise văzuse Rugul Aprins. Aici s-a ridicat o mănăstire cu numele Sfintei mucenițe, Mănăstirea Sfânta Ecaterina. Sfânta Ecaterina este și ocrotitoarea studenților teologi din București. Paraclisul din cadrul Facultății de Teologie Ortodoxa „Patriarhul Iustinian” din București poartă hramul „Sfânta muceniță Ecaterina”.

O părticică din Moaștele Sfintei Ecaterina se află la Biserica Colțea din București.

 

Publicitate

Mănăstirea Sfânta Ecaterina (Sinai, Egipt)

Situată în peninsula Sinai, la picioarele Munţilor Moise (Mount el-Deir) şi Sinai din Egipt, mănăstirea a fost construită pe locul unde Moise a văzut Rugul Aprins, care este şi acum viu. Cu toate că este cunoscută sub numele de Sfânta Ecaterina, numele său real este Mănăstirea Schimbării la Faţă sau Mănăstirea Rugului Aprins. Este una din cele mai vechi mănăstiri creştine din lume. Înfiinţată  de Împăratul Iustinian cel Mare în anul 527, mănăstirea a trecut prin numeroasele schimbări din istoria regiunii, inclusiv invazia islamului. În secolul al IX-lea, locul a fost asociat cu Sfânta Ecaterina din Alexandria (ale cărei moaşte au fost transportate aici în chip minunat) şi a devenit unul din loc de pelerinaj foarte cunoscut.

În bibliotecă au fost păstrate numeroase manuscrise antice, această bibliotecă fiind a doua în lume după cea a Vaticanului ca număr de manuscrise. Colecţia constă din 3500 de volume în greacă, coptă, arabă, armeană, ebraică, siriană, georgiană şi alte limbi. De asemeni, aici sunt păstrate un mare număr de icoane vechi, inclusiv faimoasa icoană a Pantocratorului din Sinai (din secolul al VII-lea), dispusă în stânga, şi Scara dumnezeiescului urcuş (din secolul al XII-lea), o reprezentare iconică a cărţii cu acelaşi nume a Sfântului Ioan Scărarul. Biserica monahală datează din vremea domniei Sfântului Împărat Iustinian. Arhitectul acesteia, Ştefan de Aila, a construit o bazilică din bazalt cu trei aripi separate de coloane masive şi cu acoperişul din lemn. Capitelurile coloanelor navei sunt  sculptate în stil corintic.

Publicitate

Bazilica are cinci capele laterale, iar capătul vestic este flancat de turnuri. Rugul sfânt continuă să crească în spaţiul de dincolo de capătul estic al clădirii. Biserica mănăstirii a suferit puţine schimbări de pe vremea fondatorului ei. Marele său portal de la vest este încă închis cu uşa din lemn de cedru, veche de 1400 de ani care funcţionează perfect, stând în cuiele şi balamalele ei iniţiale. Acoperişul de lemn al navei, de asemenea din secolul al VI-lea, stă sprijinit pe grinzi care poartă inscripţii în onoarea împăratului Iustinian şi a soţiei sale Teodora. Teodora a murit în 548 iar Iustinian în 565, biserica fiind finalizată între aceşti ani.

Astăzi, mănăstirea  Sf. Ecaterina,  mănăstirea  Rait  şi  câteva  dependinţe  formează Biserica  Sinaiului.  Mulţi  pelerini  de  pretutindeni   ajung   să  se  închine la moaştele Sfintei muceniţe Ecaterina.

 

Citeste mai mult

Eveniment

Alegeri Prezidențiale 2024. Exit-poll: Cine intră în turul 2. Procentele obținute de Ciolacu, Lasconi, Georgescu, Simion și Ciucă

Publicat

Publicitate

Principalele posturi de televiziune au anunțat duminică seară estimarea procentelor fiecărui candidat. Primii doi plasați vor intra în turul al doilea. Iată ce procente au obținut Ciolacu, Lasconi, Simion, Ciucă și Georgescu, conform alba24.ro

Exit-polurile vizează voturile exprimate de români, până la ora 19:30  (urmând să fie actualizate cu estimările de la ora 21:00).

Publicitate

Exit-poll Alegeri Prezidențiale 2024: 

EXIT POLL CIRA

  • Ion Marcel Ciolacu – Partidul Social Democrat – 25 %
  • Elena Valerica Lasconi – Uniunea Salvați România – 18 %
  • George Nicolae Simion – Alianța pentru Unirea Românilor – 15 %
  • Nicolae Ionel Ciucă – Partidul Național Liberal – 14 %
  • Călin Georgescu – candidat independent – 16 %
  • Hunor Kelemen – Uniunea Democrată Maghiară din România – 4 %
  • Mircea Dan Geoană – candidat independent – 5 %

EXIT POLL CURS

Publicitate
  • Marcel Ciolacu – 25%
  • Elena Lasconi – 18,1%
  • Călin Georgescu – 16%
  • George Simion – 14%
  • Nicolae Ciucă – 13%
  • Mircea Geoană – 5,5%

Biroul Electoral Central (BEC) a acreditat patru institute de sondare care fac exit-poll-uri astăzi la nivel naţional la primul tur al alegerilor prezidențiale, potrivit deciziilor BEC publicate pe site-ul instituțiilor.

Cele patru institute acreditate sunt:

  • Centrul de Sociologie Urbană şi Regională – CURS
  • Grupul de Studii Socio-Comportamentale AVANGARDE
  • The Center for International Reserch and Analyses
  • ARA Public Opinion SRL

Știre în curs de actualizare

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Alegeri prezidențiale 2024: Stop VOT! Câte persoane au votat în Botoșani până la ora 21.00

Publicat

Publicitate

Stop vot în primul tur al alegerilor prezidențiale 2024 din România, cursă în care au intrat în acest an nu mai puțin de 14 candidați.

În cele 433 de secții de votare din județul Botoșani, care s-au deschis la ora 7.00 și au rămas deschise până la ora 21.00, în unele cu posibilitatea de prelungire a programului de vot până la cel mai târziu ora 23:59 pentru alegătorii care se aflau la sediul secției de votare la ora 21.00, precum și pentru cei care se află la rând în afara sediului secției de votare, au ajuns astăzi 148.594 persoane ceea ce înseamnă o prezență la vot de 39,54 %.

În Botoșani, au fost așteptate la vot 375.747 de persoane, iar în toată țara erau așteptate 18.008.480 persoane cu drept de vot.

Publicitate

Până la ora 21.00, în județul Botoșani votaseră 148.588 persoane (2,67 % prezență la vot) din care:

134.406 pe liste permanente

12.232 pe liste suplimentare

Publicitate

1.956 persoane cu urna mobilă.

Citeste mai mult

Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de duminică, 24 noiembrie 2024

Publicat

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, duminică, 24 noiembrie 2024, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 24 noiembrie 2024:

Loto 6 din 49: 28, 20, 39, 38, 42, 11

Publicitate

Loto 5 din 40: 12, 38, 19, 20, 16, 18

Joker: 9, 22, 41, 7, 32 + 1

Noroc: 6 7 4 0 4 0 3

Publicitate

Noroc Plus: 0 2 3 6 0 5

Super Noroc: 7 6 5 8 8 4

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending