Connect with us

Administratie

Județul Botoșani, între ultimele zece județe din România la atragerea fondurilor europene

Publicat

acum 3 ani

Publicitate

A plătit o mulțime de specialiști din fonduri publice cu sume lunare chiar și de patru ori mai mari decât cele încasate de salariații din economia privată, însă se află între ultimele zece județe din România. Este vorba de județul Botoşani care a reușit să atragă în perioada 2014-2020 doar 116 contracte de finanțare de la Uniunea Ueuropeană, în valoare de 1.536.082.561, dintre care 68 pe programul POR şi 22 pe POCU.

Sumele cu care contribuie România la bugetul UE sunt direcţionate către finanţarea de programe şi proiecte în toate ţările UE (construcţii de drumuri, granturi pentru cercetători, protecţia mediului etc.).

Pot obţine finanţare europeană categorii precum cercetători, agricultori şi întreprinderile rurale, întreprinderile mici şi mijlocii, tineri, organisme de drept public, organizaţii neguvernamentale/non-profit etc, scrie https://european-union.europa.eu/.

Judeţele fruntaşe la fonduri europene au fost, în perioada 2014-2020, Ilfov (cele mai multe), Iaşi, Constanţa, Cluj, Dolj, Bacău. Judeţele care au atras cele mai puţine fonduri, în aceeaşi perioadă, au fost Teleorman (cele mai puţine), Covasna, Ialomiţa, Călăraşi, Neamţ.

Se observă, de asemenea, că cele mai multe fonduri în judeţe sunt atrase prin Programul Operaţional Regional (POR) şi Programul Operaţional Capital Uman (POCU), conform hărţii de pe site-ul Ministerul Fondurilor Europene, https://mfe.gov.ro/

Iată și tipurile de finanţare europeană:

Publicitate

UE oferă finanţare sub mai multe forme: granturi, finanţate parţial de UE şi parţial din alte surse şi, de obicei, sunt acordate în urma unor anunţuri publice cunoscute sub denumirea de cereri de propuneri; subvenţii gestionate de autorităţile naţionale şi regionale; împrumuturi, garanţii şi participare la capital, ca forme de sprijin financiar pentru acţiuni legate de politicile şi programele UE; premii acordate câştigătorilor concursurilor organizate în cadrul programului Orizont 2020.

Finanţarea directă este reprezentată, de obicei, de granturi pentru proiecte specifice legate de politicile europene şi este gestionată de UE.

Gestiunea partajată este cel mai utilizat tip de finanţare, fiind un sistem gestionat în parteneriat cu autorităţile naţionale şi regionale, reprezentând aproximativ 80% din bugetul UE. În acest scop, sunt utilizate 5 fonduri principale, sub egida fondurilor structurale de investiţii europene: Fondul european de dezvoltare regională: dezvoltare regională şi urbană; Fondul social european: incluziune socială şi bună guvernanţă; Fondul de coeziune: convergenţa economică a regiunilor mai puţin dezvoltate; Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală; Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime.

Finanţarea indirectă, cunoscută şi sub denumirea de subvenţii, este gestionată de autorităţile naţionale şi regionale, nu de UE, mai scrie https://european-union.europa.eu/.

Conform hărţii finanţării din fonduri europene până la 30 septembrie 2021, pentru perioada bugetară 2014-2020, publicată pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene (https://mfe.gov.ro/), clasamentul judeţelor este următorul:

Ilfov: 111 contracte – 11.099.598.224 lei (dintre care 51 pe programul POR şi 40 pe programul POC)

Iaşi: 358 contracte – 7.915.987.182 lei (dintre care 202 pe programul POR, 48 pe programul POC)

Constanţa: 338 contracte – 7.605.342.750 lei (dintre care 265 pe programul POR şi 26 pe programul POIM)

Cluj: 532 contracte – 6.642.562.551 lei (dintre care 335 pe programul POR, 78 pe programul POC)

Dolj: 442 contracte – 5.538.590.373 lei (dintre care 266 pe programul POR şi 78 pe programul POCU)

Bacău: 229 contracte – 5.392.651.433 lei (dintre care 158 pe programul POR şi 27 pe programul POCU)

Tulcea: 482 contracte – 4.798.122.241 lei (dintre care 414 pe programul POR şi 25 pe programul POCU)

Timiş: 438 contracte – 4.714.123.924 (dintre care 307 pe programul POR şi 53 pe programul POCU)

Dâmboviţa: 210 contracte – 4.282.610.487 lei (dintre care 158 pe programul POR şi 20 pe programul POCU)

Galaţi: 221 contracte – 3.938.214.641 lei (dintre care 151 pe programul POR şi 20 pe POCU)

Bihor: 317 contracte – 3.711.270.686 lei (dintre care 216 pe programul POR şi 35 pe POC)

Prahova: 287 contracte – 3.638.267.406 lei (dintre care 196 pe programul POR şi 36 pe programul POC)

Bistriţa-Năsăud: 163 contracte – 3.247.616.357 lei (dintre care 115 pe programul POR şi 16 pe programul POC)

Argeş: 235 contracte – 3.064.615.868 lei (dintre care 178 pe programul POR şi 18 pe programul POIM)

Suceava: 253 contracte – 3.007.810.449 (dintre care 185 pe programul POR şi 17 pe POCU)

Buzău: 191 contracte – 2.935.762.152 lei (dintre care 151 pe programul POR şi 17 pe programul POCU)

Hunedoara: 323 contracte – 2.685.151.689 (dintre care 250 pe programul POR şi 34 pe programul POCU)

Alba: 270 contracte – 2.666.185.952 (dintre care 159 pe programul POR şi 68 pe programul POCU)

Gorj: 157 contracte – 2.604.680.787 lei (dintre care 111 pe programul POR şi 17 pe programul POCU)

Satu Mare: 143 de contracte – 2.604.284.732 lei (dintre care 112 proiecte sunt pe programul operaţional POR şi 8 pe POCU)

Olt: 222 contracte – 2.550.182.844 lei (dintre care 170 pe programul POR şi 10 pe programul POCU)

Braşov: 286 contracte – 2.517.719.787 (dintre care 211 pe programul POR şi 28 pe programul POCU)

Sibiu: 229 contracte – 2.512.217.151 (dintre care 156 pe programul POR şi 25 pe programul POCU)

Vrancea: 170 contracte – 2.452.651.378 (dintre care 127 prin programul POR şi 15 prin programul POCU)

Brăila: 97 contracte – 2.439.815.613 lei (dintre care 55 pe programul POR şi 25 pe programul POCU)

Mureş: 286 contracte – 2.394.530.164 lei (dintre care 206 pe programul POR şi 29 pe programul POCU)

Maramureş: 247 contracte – 2.367.346.766 (dintre care 156 pe programul POR şi 54 pe POCU)

Vâlcea: 250 contracte – 1.979.409.627 lei (dintre care 198 pe programul POR şi 13 pe programul POIM)

Caraş-Severin: 151 contracte – 1.900.965.392 lei (dintre care 119 pe programul POR şi 11 pe programul POCU)

Arad: 203 contracte – 1.853.315.394 (dintre care 154 pe programul POR şi 13 pe programul POCU)

Vaslui: 126 contracte – 1.773.404.381 lei (dintre care 59 pe programul POR şi 20 pe programul POCU)

Mehedinţi: 108 contracte – 1.584.728.830 lei (dintre care 76 pe programul POR şi 11 pe programul POCU)

Botoşani: 116 contracte – 1.536.082.561 (dintre care 68 pe programul POR şi 22 pe POCU)

Harghita: 219 contracte – 1.449.859.314 lei (dintre care 175 pe programul POR şi 11 pe programul POIM)

Sălaj: 117 contracte – 1.438.238.582 lei (dintre care 87 pe programul POR şi 8 pe POCU)

Giurgiu: 123 contracte – 1.182.743.804 lei (dintre care 75 pe programul POR şi 20 pe programul POCU)

Neamţ: 187 contracte – 1.140.940.550 lei (dintre care 118 pe programul POR şi 37 pe programul POCU)

Călăraşi: 113 contracte – 887.883.717 lei (dintre care 66 pe programul POR şi 27 pe programul POCU)

Ialomiţa: 87 contracte – 813.856.295 lei (dintre care 53 pe programul POR şi 16 pe programul POCU)

Covasna: 96 de contracte – 802.083.782 (dintre care 72 pe programul POR şi 10 pe programul POIM)

Teleorman: 78 contracte – 685.508.779 lei (dintre care 49 pe programul POR şi 17 pe programul POCU)

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Sursa: Agerpres

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Medic UPU: ,,Cei doi copii prezintă patologii respiratorii, au inhalat praf. Niciun copil nu a fost prins sub dărâmături”

Publicat

acum 17 minute

sâmbătă, 07.06.2025

de

Publicitate

După incidentul nefericit de la un spațiu de joacă din municipiul Botoșani, doi din cei 13 copii au fost duși cu ambulanța la spital. Medicii au venit cu precizări. ,,La spatiul de joaă a căzut tavanul la sfârșitul unei petreceri pentru copii. Nu a fost prins nici un copil sub dărâmături. Doi copii de 5 și 10 ani au fost duși de SJA la pediatrie, ei având patologie respiratorie și au inhalat praf” , a declarat Ramona Guraliuc, medic primar coordonator UPU-SMURD.

Citeste mai mult

Eveniment

Tavanul unui spațiu de joacă din municipiul Botoșani s-a prăbușit peste 13 copii și cinci adulți. Doi copii au ajuns la spital

Publicat

acum 32 de minute

sâmbătă, 07.06.2025

de

Publicitate

Pompierii botoșăneni au fost solicitați să intervină la un spațiu de joacă din municipiul Botoșani, acolo unde o parte din tavanul fals s-a prăbușit.

 

La fața locului s-au deplasat, în cel mai scurt timp, trei echipaje din cadrul Detașamentului de Pompieri Botoșani, cu o autospecială de stingere, una de descarcerare și ambulanța de terapie intensivă mobilă SMURD, trei ambulanțe SAJ, jandarmi și poliție. Aceștia au constatat faptul că toate cele 18 persoane care se aflau în interior, în momentul producerii evenimentului, erau ieșite din clădire. Este vorba de 13 copii și cinci adulți.

Toți au fost evaluați din punct de vedere medical. Doi copii, de 10 respectiv 5 ani, au fost transportați la spital pentru îngrijiri medicale de specialitate.

 

Pompierii intervin în continuare pentru verificarea spațiilor și înlăturarea efectelor.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Ministrul Educației: Vreau ca zilnic mintea profesorilor să fie dedicată școlii și copiilor măcar timp de 8 ore

Publicat

acum 5 ore

sâmbătă, 07.06.2025

de

Publicitate

Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a declarat că își dorește ca zilnic mintea profesorilor să fie dedicată școlii și copiilor ‘măcar’ timp de 8 ore, pentru care sunt plătiți zilnic.

‘Profesorilor le mulțumesc pentru efortul de a organiza în condiții bune examenul de bacalaureat, fie că au, fie că nu au discipline cuprinse în acest examen. (…) Am văzut din nou unele interpretări distorsionate și catastrofice prin care se încearcă manipulări care să ne afecteze, atunci când m-am referit la cele 8 ore pentru care suntem plătiți zilnic ca profesori. Da, vreau ca zilnic mintea profesorilor să fie dedicată școlii și copiilor măcar timp de 8 ore pentru care suntem plătiți zilnic (cu variațiile parțiale) și știu că cei mai mulți o faceți! Da, mi-ar plăcea, ca regulă generală, ca asta să se întâmple și în școală, pentru a crea medii educaționale stimulative pentru comunitatea școlii, dar știu că uneori nu există condiții adecvate sau nu este necesar (uneori poți studia la bibliotecă sau în alt loc). Dar mintea noastră trebuie să fie dedicată școlii și copiilor măcar în orele pentru care suntem plătiți’, a scris ministrul pe Facebook cu ocazia Bacalaureatului 2025, ale cărei probe scrise vor începe marți cu Limba și literatura română.

El le-a transmis absolvenților de liceu că examenul de Bacalaureat este important, să îl ia în serios, să dea tot ce pot, dar că nu le definește valoarea ca oameni, ci doar nivelul de pregătire din acel moment.

‘Acest nivel de pregătire este reflectat și incomplet, în condițiile în care evaluarea este punctuală și nu acoperă toate competențele vizate de procesul educațional din liceu. Dar este un examen important, să-l ia în serios și le urez succes’, a susținut demnitarul.

Daniel David le-a transmis și părinților că este bine să-și arate interesul și suportul față de participarea copiilor la Bacalaureat, chiar să aibă așteptări mari, dar acestea nu trebuie formulate rigid, catastrofic, cu toleranță scăzută și global-negativ.

‘Evident că, în cazul în care așteptările nu sunt confirmate, nu poți să fii bucuros sau calm, dar emoțiile negative sănătoase (îngrijorare, nu anxietate/panică; tristețe, nu deprimare; nemulțumire, nu furie; păreri de rău/regrete, nu vinovăție) ne ajută să ne reorientăm într-un plan B, de dragul copiilor. Fiți aproape de ei la modul rațional!’, a arătat Daniel David.

Publicitate

‘În final, gândul meu merge din nou spre oamenii educației: succes tuturor, un gând special de încurajare pentru elevi și mulțumiri profesorilor și părinților!’, a adăugat ministrul Educației și Cercetării.

Prima probă scrisă a examenului național de Bacalaureat – cea la Limba și literatura română – se va desfășura pe 10 iunie, iar pe 11 iunie va avea loc proba obligatorie a profilului.

Pe 13 iunie, candidații vor susține proba la alegere a profilului și specializării.

Elevii din partea minorităților naționale vor susține pe 16 iunie proba scrisă la Limba și literatura maternă.

În data de 20 iunie se vor afișa rezultatele la probele scrise (până la ora 12:00). Cei care vor dori să depună contestații pot să vizualizeze lucrările în intervalul orar 14:00 – 18:00, dar și în zilele de 23 și 24 iunie.

Rezultatele finale vor fi afișate pe 30 iunie. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Sprijin pentru facturile la curent: Card de energie pentru românii cu venituri reduse

Publicat

acum 6 ore

sâmbătă, 07.06.2025

de

Publicitate

Cine va primi sprijin pentru plata facturii la curent. Românii cu venituri mici vor putea beneficia, începând cu 1 iulie 2025, de un ajutor de la stat pentru plata facturilor la energia electrică.

Măsura va înlocui actualul sistem de plafonare generalizată a prețurilor la energie electrică. Anunțul a fost făcut de ministrul interimar al Energiei, Sebastian Burduja, în cadrul unei emisiuni la Digi24.

De la plafonare universală la sprijin țintit

Noua schemă de ajutor propusă reprezintă o schimbare în modul în care statul român oferă sprijin pentru plata facturilor la energie.

Dacă până acum subvenția se acorda în funcție de consumul de energie, fără a ține cont de situația financiară reală a beneficiarului, noul sistem se va baza pe venitul real al gospodăriei.

„Până acum un multimiliardar sau milionar din România avea același nivel de sprijin ca o familie care se chinuie cu venit minim pentru că se subvenționa pe nivelul de consum”, a explicat ministrul Burduja.

Această situație paradoxală făcea ca persoanele înstărite să beneficieze de același ajutor ca familiile defavorizate, doar pe baza consumului de energie.

Publicitate

Cine va primi sprijin pentru plata facturii la curent

Propunerea Ministerului Energiei prevede actualizarea venitului minim stabilit în legea 226 la Ministerul Muncii.

„Practic, propunerea Ministerul Energiei, ea se va discuta, este actualizarea acelui venit minim care este în legea 226 la Ministerul Muncii și practic păstrarea ponderii pentru o persoană singură care încasează acel salariu minim și membru dintr-o gospodărie, care înseamnă 48% din venitul unei persoane singure”, a explicat ministrul Energiei.

Card de energie pentru românii cu venituri mici. Cum se va putea obține

Pentru a beneficia de această măsură, românii eligibili vor trebui să parcurgă o procedură de aplicare:

  • Depunerea cererii: Fiecare potențial beneficiar va putea depune cererea prin două modalități:
    • Online, pe o platformă dezvoltată de Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS)
    • Fizic, la sediul primăriei sau la centrele de relații cu clienții ale furnizorilor de energie
  • Validarea cererii: Documentele vor fi verificate de STS, Evidența Populației și Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS). Este important de menționat că cererea se depune pe proprie răspundere, solicitanții declarând unde locuiesc, codul de identificare al locului de consum, CNP-ul, membrii gospodăriei și veniturile obținute.
  • Alimentarea cardului: Odată validată cererea, cardul pentru energie va fi alimentat lunar de către ANPIS cu o sumă fixă.

Cine va primi sprijin pentru plata facturii la curent. Impactul asupra facturilor

Ministrul Energiei a subliniat că noul sistem urmărește să mențină facturile aproape la același nivel pentru familiile vulnerabile.

„Pentru românii vulnerabili, cei care în general au și un consum mic la energie și care au plătit până acum facturi de 50 lei, 40 lei pe lună și care s-ar confrunta într-adevăr cu facturi probabil de 80 lei, de 90 lei, am încercat să acoperim cât mai mult din această diferență”, a mai declarat Burduja, la Digi24.

Burduja, despre prețurile reale la energie

Ministrul a avertizat populația că, în absența plafonării universale, românii vor simți prețul real al energiei electrice de pe piață.

„Trebuie să le spunem românilor adevărul că acesta este prețul real al energiei electrice de pe piață”, a precizat oficialul.

sursa: digi24.ro

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending