Connect with us

Administratie

Județul Botoșani, între ultimele zece județe din România la atragerea fondurilor europene

Publicat

acum 3 ani

Publicitate

A plătit o mulțime de specialiști din fonduri publice cu sume lunare chiar și de patru ori mai mari decât cele încasate de salariații din economia privată, însă se află între ultimele zece județe din România. Este vorba de județul Botoşani care a reușit să atragă în perioada 2014-2020 doar 116 contracte de finanțare de la Uniunea Ueuropeană, în valoare de 1.536.082.561, dintre care 68 pe programul POR şi 22 pe POCU.

Sumele cu care contribuie România la bugetul UE sunt direcţionate către finanţarea de programe şi proiecte în toate ţările UE (construcţii de drumuri, granturi pentru cercetători, protecţia mediului etc.).

Pot obţine finanţare europeană categorii precum cercetători, agricultori şi întreprinderile rurale, întreprinderile mici şi mijlocii, tineri, organisme de drept public, organizaţii neguvernamentale/non-profit etc, scrie https://european-union.europa.eu/.

Judeţele fruntaşe la fonduri europene au fost, în perioada 2014-2020, Ilfov (cele mai multe), Iaşi, Constanţa, Cluj, Dolj, Bacău. Judeţele care au atras cele mai puţine fonduri, în aceeaşi perioadă, au fost Teleorman (cele mai puţine), Covasna, Ialomiţa, Călăraşi, Neamţ.

Se observă, de asemenea, că cele mai multe fonduri în judeţe sunt atrase prin Programul Operaţional Regional (POR) şi Programul Operaţional Capital Uman (POCU), conform hărţii de pe site-ul Ministerul Fondurilor Europene, https://mfe.gov.ro/

Iată și tipurile de finanţare europeană:

Publicitate

UE oferă finanţare sub mai multe forme: granturi, finanţate parţial de UE şi parţial din alte surse şi, de obicei, sunt acordate în urma unor anunţuri publice cunoscute sub denumirea de cereri de propuneri; subvenţii gestionate de autorităţile naţionale şi regionale; împrumuturi, garanţii şi participare la capital, ca forme de sprijin financiar pentru acţiuni legate de politicile şi programele UE; premii acordate câştigătorilor concursurilor organizate în cadrul programului Orizont 2020.

Finanţarea directă este reprezentată, de obicei, de granturi pentru proiecte specifice legate de politicile europene şi este gestionată de UE.

Gestiunea partajată este cel mai utilizat tip de finanţare, fiind un sistem gestionat în parteneriat cu autorităţile naţionale şi regionale, reprezentând aproximativ 80% din bugetul UE. În acest scop, sunt utilizate 5 fonduri principale, sub egida fondurilor structurale de investiţii europene: Fondul european de dezvoltare regională: dezvoltare regională şi urbană; Fondul social european: incluziune socială şi bună guvernanţă; Fondul de coeziune: convergenţa economică a regiunilor mai puţin dezvoltate; Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală; Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime.

Finanţarea indirectă, cunoscută şi sub denumirea de subvenţii, este gestionată de autorităţile naţionale şi regionale, nu de UE, mai scrie https://european-union.europa.eu/.

Conform hărţii finanţării din fonduri europene până la 30 septembrie 2021, pentru perioada bugetară 2014-2020, publicată pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene (https://mfe.gov.ro/), clasamentul judeţelor este următorul:

Ilfov: 111 contracte – 11.099.598.224 lei (dintre care 51 pe programul POR şi 40 pe programul POC)

Iaşi: 358 contracte – 7.915.987.182 lei (dintre care 202 pe programul POR, 48 pe programul POC)

Constanţa: 338 contracte – 7.605.342.750 lei (dintre care 265 pe programul POR şi 26 pe programul POIM)

Cluj: 532 contracte – 6.642.562.551 lei (dintre care 335 pe programul POR, 78 pe programul POC)

Dolj: 442 contracte – 5.538.590.373 lei (dintre care 266 pe programul POR şi 78 pe programul POCU)

Bacău: 229 contracte – 5.392.651.433 lei (dintre care 158 pe programul POR şi 27 pe programul POCU)

Tulcea: 482 contracte – 4.798.122.241 lei (dintre care 414 pe programul POR şi 25 pe programul POCU)

Timiş: 438 contracte – 4.714.123.924 (dintre care 307 pe programul POR şi 53 pe programul POCU)

Dâmboviţa: 210 contracte – 4.282.610.487 lei (dintre care 158 pe programul POR şi 20 pe programul POCU)

Galaţi: 221 contracte – 3.938.214.641 lei (dintre care 151 pe programul POR şi 20 pe POCU)

Bihor: 317 contracte – 3.711.270.686 lei (dintre care 216 pe programul POR şi 35 pe POC)

Prahova: 287 contracte – 3.638.267.406 lei (dintre care 196 pe programul POR şi 36 pe programul POC)

Bistriţa-Năsăud: 163 contracte – 3.247.616.357 lei (dintre care 115 pe programul POR şi 16 pe programul POC)

Argeş: 235 contracte – 3.064.615.868 lei (dintre care 178 pe programul POR şi 18 pe programul POIM)

Suceava: 253 contracte – 3.007.810.449 (dintre care 185 pe programul POR şi 17 pe POCU)

Buzău: 191 contracte – 2.935.762.152 lei (dintre care 151 pe programul POR şi 17 pe programul POCU)

Hunedoara: 323 contracte – 2.685.151.689 (dintre care 250 pe programul POR şi 34 pe programul POCU)

Alba: 270 contracte – 2.666.185.952 (dintre care 159 pe programul POR şi 68 pe programul POCU)

Gorj: 157 contracte – 2.604.680.787 lei (dintre care 111 pe programul POR şi 17 pe programul POCU)

Satu Mare: 143 de contracte – 2.604.284.732 lei (dintre care 112 proiecte sunt pe programul operaţional POR şi 8 pe POCU)

Olt: 222 contracte – 2.550.182.844 lei (dintre care 170 pe programul POR şi 10 pe programul POCU)

Braşov: 286 contracte – 2.517.719.787 (dintre care 211 pe programul POR şi 28 pe programul POCU)

Sibiu: 229 contracte – 2.512.217.151 (dintre care 156 pe programul POR şi 25 pe programul POCU)

Vrancea: 170 contracte – 2.452.651.378 (dintre care 127 prin programul POR şi 15 prin programul POCU)

Brăila: 97 contracte – 2.439.815.613 lei (dintre care 55 pe programul POR şi 25 pe programul POCU)

Mureş: 286 contracte – 2.394.530.164 lei (dintre care 206 pe programul POR şi 29 pe programul POCU)

Maramureş: 247 contracte – 2.367.346.766 (dintre care 156 pe programul POR şi 54 pe POCU)

Vâlcea: 250 contracte – 1.979.409.627 lei (dintre care 198 pe programul POR şi 13 pe programul POIM)

Caraş-Severin: 151 contracte – 1.900.965.392 lei (dintre care 119 pe programul POR şi 11 pe programul POCU)

Arad: 203 contracte – 1.853.315.394 (dintre care 154 pe programul POR şi 13 pe programul POCU)

Vaslui: 126 contracte – 1.773.404.381 lei (dintre care 59 pe programul POR şi 20 pe programul POCU)

Mehedinţi: 108 contracte – 1.584.728.830 lei (dintre care 76 pe programul POR şi 11 pe programul POCU)

Botoşani: 116 contracte – 1.536.082.561 (dintre care 68 pe programul POR şi 22 pe POCU)

Harghita: 219 contracte – 1.449.859.314 lei (dintre care 175 pe programul POR şi 11 pe programul POIM)

Sălaj: 117 contracte – 1.438.238.582 lei (dintre care 87 pe programul POR şi 8 pe POCU)

Giurgiu: 123 contracte – 1.182.743.804 lei (dintre care 75 pe programul POR şi 20 pe programul POCU)

Neamţ: 187 contracte – 1.140.940.550 lei (dintre care 118 pe programul POR şi 37 pe programul POCU)

Călăraşi: 113 contracte – 887.883.717 lei (dintre care 66 pe programul POR şi 27 pe programul POCU)

Ialomiţa: 87 contracte – 813.856.295 lei (dintre care 53 pe programul POR şi 16 pe programul POCU)

Covasna: 96 de contracte – 802.083.782 (dintre care 72 pe programul POR şi 10 pe programul POIM)

Teleorman: 78 contracte – 685.508.779 lei (dintre care 49 pe programul POR şi 17 pe programul POCU)

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Sursa: Agerpres

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Proiect: Tichet electronic de energie de 50 lei/lună pentru persoanele vulnerabile, după 1 iulie. Vizează 2,1 milioane de gospodării

Publicat

acum 3 ore

joi, 26.06.2025

de

Publicitate

Persoanele vulnerabile ar urma să beneficieze de un tichet electronic de energie în valoare de 50 lei pe lună, după data de 1 iulie, când încetează schema de compensare/plafonare, conform unui proiect de Ordonanță de Urgență publicat joi pe site-ul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, relatează agerpres.ro.

Ar urma să beneficieze de acest sprijin persoana singură cu un venit net lunar de maximum 1.940 lei și familiile cu un venit net lunar/membru de maximum 1.784 lei. Perioada de aplicare este 1 iulie 2025 – 31 martie 2026, iar impactul bugetar total pentru cele nouă luni de aplicare este estimat la 1,041 miliarde lei.

Nu beneficiază de acordarea sprijinului material persoanele care la data solicitării sprijinului nu au domiciliul în România sau care nu fac dovada că locuiesc în România, potrivit legii, persoanele care nu au un act de identitate valabil și persoanele care execută pedepse privative de libertate ori beneficiază de servicii sociale în regim rezidențial organizate ca structuri publice sau private.

Sprijinul se acordă pentru un singur loc de consum, indiferent dacă solicitantul este sau nu este titular al contractului de furnizare de energie electrică, iar membrii familiei declarați de solicitant nu se regăsesc la alt loc de consum.

”Sprijinul se acordă la solicitarea persoanei singure sau a unui membru major al familiei, care poate fi depusă exclusiv online într-o aplicație dezvoltată de Serviciul de Telecomunicații Speciale, dedicată implementării mecanismului de sprijin. Pentru solicitanții care nu au posibilitatea să utilizeze această aplicație, se propune ca aceștia să fie ajutați de către autoritățile administrației publice locale sau de către oficiile poștale; sprijinul se acordă sub forma unui tichet fără valoare nominală, care va fi încărcat lunar cu suma reprezentând sprijinul acordat, atât timp cât se mențin condițiile de eligibilitate; determinarea eligibilității persoanei singure sau familiei se realizează în mod automat în aplicație, atât pe baza celor declarate de către solicitant, cât și pe baza informațiilor din bazele de date disponibile cu privire la evidența populației și veniturile persoanelor”, se menționează în Nota de fundamentare a proiectului.

Emiterea, tipărirea, distribuirea tichetului și plata către furnizor a facturii de energie electrică prin serviciul de mandat poștal se va realiza prin intermediul Companiei Naționale Poșta Română (CNPR).

Publicitate

În vederea asigurării plății prin serviciul de mandat poștal a cheltuielilor cu energia electrică, CNPR deschide pentru fiecare titular în parte cont de sume în mandat poștal prin intermediul cărora se vor desfășura operațiunile de plăți, iar pentru realizarea de către CNPR a serviciilor se va încheia o convenție între aceasta și Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS).

Sumele reprezentând sprijinul acordat beneficiarilor, precum și cele necesare pentru plata contravalorii serviciilor prestate de CNPR, vor fi suportate din bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, prin Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială.

”Având în vedere următoarele: prag de venit 1.784 lei/persoană în cazul familiilor și 1.940 lei în cazul persoanei singure, reprezentând în ambele situații pragul de sărăcie relativă pentru anul 2024 conform datelor Eurostat; un număr maximal de aproximativ 2,1 milioane gospodării; sprijin lunar în valoare de 50 lei, rezultă un cost al acordării sprijinului de 949,5 milioane lei pe cele 9 luni de aplicare, din care 633 milioane lei în anul 2025 (6 luni) și 316,5 milioane lei în 2026 (3 luni). La costul acordării sprijinului se adaugă costul serviciilor ce vor fi furnizate de Compania Națională Poșta Română SA, care, potrivit estimărilor acestei instituții, se ridică la 91,83 milioane lei, din care 72,7 milioane lei în anul 2025 și 19,1 milioane lei în 2026. Astfel, impactul bugetar total este de 1.041,3 milioane lei pentru cele 9 luni de aplicare, din care 705,7 milioane lei în anul 2025 și 335,6 milioane lei în anul 2026”, se mai arată în Nota de Fundamentare.

Citeste mai mult

Eveniment

Proiectil exploziv găsit în pădurea Rediu. Intervenție URGENTĂ a pirotehniștilor ISU Botoșani

Publicat

acum 3 ore

joi, 26.06.2025

de

Publicitate

Un proiectil de artilerie, rămas neexplodat din timpul unui conflict armat, a fost descoperit în această după-amiază în pădurea Rediu, de un bărbat pasionat de detecția metalelor. Acesta a dat dovadă de responsabilitate și a alertat imediat autoritățile.

La fața locului a intervenit echipa pirotehnică a Inspectoratului pentru Situații de Urgență Botoșani, cu autospeciala de intervenție specifică. Specialiștii au identificat obiectul ca fiind un proiectil exploziv de calibru 105 mm, aflat în perfectă stare de funcționare. Potrivit ISU, orice atingere mecanică ar fi putut declanșa o explozie.

Muniția a fost ridicată și transportată în condiții de siguranță către poligonul militar de la Copălău, unde urmează să fie distrusă controlat.

ISU Botoșani: Nu atingeți muniția neexplodată!

Pentru prevenirea unor accidente grave, autoritățile reamintesc cetățenilor că, în cazul descoperirii unor obiecte metalice suspecte care ar putea fi elemente de muniție, trebuie respectate următoarele reguli:

  • Nu atingeți, mutați sau loviți obiectele;
  • Nu încercați să le deschideți sau să le demontați;
  • Nu le introduceți în locuințe sau alte spații închise;
  • Nu le folosiți în scop decorativ ori ca unelte improvizate;
  • Evitați focul deschis în apropierea lor;
  • Anunțați imediat autoritățile la 112.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Botoșaniul fără cișmele. Orașul în care setea se stingea altădată cu o cană de tablă sau direct de la robinet

Publicat

acum 4 ore

joi, 26.06.2025

de

Publicitate

Vă mai amintiți cișmelele copilăriei? Cele de la colțul blocului, din parc sau de la școală, unde ne potoleam setea după o fugă cu bicicleta sau o repriză de fotbal printre garaje? Apa era rece, curgea direct din țeavă, și o beam cu nesaț, din palme sau dintr-o cană legată cu sârmă.

La Botoșani, toate astea au dispărut. După mai bine de 35 de ani, orașul nu mai are nicio cișmea funcțională pe domeniul public, accesibilă oamenilor de rând. Nici pentru bătrâni, nici pentru copii, nici măcar pentru cei care aleargă în parc ori așteaptă autobuzul în arșiță. Capitalismul cu sucul și apa de la magazin a învins.

E o tăcere apăsătoare în locul unde altădată picura viața. Am rămas doar cu amintirea fierbinte a verilor în care o gură de apă la cișmea însemna răgaz, joacă și apartenență. Azi, plasticul din sticlă a înlocuit sunetul apei care lovea trotuarul.

În alte orașe însă, amintirile noastre au supraviețuit. La Cluj-Napoca, de pildă, sunt peste 100 de cișmele cu apă potabilă, răspândite în tot orașul. O hartă interactivă te ghidează către cea mai apropiată. În zilele de caniculă, există și puncte de hidratare unde trecătorii primesc apă gratuită. O formă firească de grijă pentru oameni. Și la Iași sunt încă multe cișmele pentru oamenii locului.

La Botoșani, nu e doar despre apă. E despre tăcerea cu care ne-am obișnuit, despre lipsa firească a lucrurilor care altădată erau simple și bune. Cișmelele nu erau doar funcționale. Ele ne țineau împreună, ca o comunitate.

Poate nu e prea târziu să le revedem pe străzile noastre.

Publicitate

Municipalitatea ar putea începe cu puțin. O cișmea în fața unui parc, alta lângă o școală, una în Piața Mare, acolo unde soarele arde cel mai tare și trecătorii privesc lung spre nicio sursă de apă. Poate nu ar fi prea mult – doar un strop de normalitate, ca în alte orașe. O hartă simplă, publicată online, unde botoșănenii să găsească rapid cel mai apropiat loc în care pot bea apă, gratuit și în siguranță.

Se pot folosi materiale simple, rezistente, se pot reactiva cișmele vechi sau construi unele noi, poate chiar în parteneriat cu societatea de apă și canal. Nu pentru a impresiona, ci pentru a repara o lipsă care se simte cu fiecare vară. Și mai ales pentru verile ce vin. Tot mai calde și tot mai ferbinți.

Ar fi un gest mic cu impact mare. Pentru sănătate, pentru demnitate, pentru apartenență.
Pentru orașul în care încă mai trăim cu dorul celor mai bune lucruri simple.

Sursa foto ilustrativ: Captură de ecran

Citeste mai mult

Economie

Vine “MARELE VAL” al scumpirilor: Ce alimente de bază se vor scumpi și cât vor crește prețurile de la 1 iulie

Publicat

acum 4 ore

joi, 26.06.2025

de

Publicitate

Românii se pregătesc pentru un nou val de scumpiri începând cu 1 iulie, când expiră măsurile de plafonare a prețurilor la alimentele de bază, energia electrică și polițele auto RCA.

„Costurile cu energia au un impact direct asupra prețurilor de producție, transport și depozitare. În lipsa plafonării, estimăm creșteri de cel puțin 5%, iar dacă adăugăm și efectul scumpirii energiei, prețurile pot urca rapid cu 10–15%”, a declarat Feliciu Paraschiv, vicepreședinte al Asociației Naționale a Magazinelor Mici și Mijlocii din România (ANMC), potrivit Antena3.ro.

Măsura afectează în mod direct prețul a 17 alimente de bază, printre care pâinea, carnea, laptele, fructele și legumele, produse esențiale în coșul zilnic al majorității românilor.

Acestea au fost până acum protejate printr-o limitare a adaosului comercial la maximum 20%, însă odată cu încetarea măsurii, prețurile ar putea crește cu procente cuprinse între 5% și 15%, în funcție de sezon și de cheltuielile din lanțul de distribuție, relatează și alba24.ro.

Val de scumpiri din 1 iulie: Ce alimente de bază se vor scumpi

Potrivit aceleiași surse, produsele sunt:

  • Pâine albă simplă (300-500 g, fără specialități)
  • Lapte de vacă de consum (1 l, grăsime 1,5%, cu excepția UHT)
  • Brânză telemea de vacă vrac
  • Iaurt simplu din lapte de vacă (3,5% grăsime, maxim 200 g)
  • Făină albă de grâu „000” (maxim 1 kg)
  • Mălai (maxim 1 kg)
  • Ouă de găină calibrul M
  • Ulei de floarea-soarelui (maxim 2 l)
  • Carne proaspătă de pui (pui întreg, tacâmuri, pulpe cu os, aripi, varianta standard)
  • Carne proaspătă de porc (carne porc lucru, pulpă porc cu/fără os, spată de porc)
  • Legume proaspete vrac (roșii, ceapă, castraveți, fasole uscată, morcovi, ardei gras Bianca, ardei capia, usturoi)
  • Fructe proaspete vrac (mere roșii, mere golden, prune, pere, struguri de masă)
  • Cartofi proaspeți albi vrac
  • Zahăr alb tos (maxim 1 kg)
  • Smântână (12% grăsime)
  • Unt (maxim 250 g)
  • Magiun (maxim 350 g)

De asemenea, nu se mai aplică plafonarea prețurilor la energie electrică și la polițele RCA, fapt ce va influența costurile de producție și distribuție. Situația este influențată de creșterea inflației.

Publicitate

Când expiră plafonarea, comercianții vor putea crește prețurile în funcție de costuri și cerere. Astfel, prețurile vor reflecta mai bine costurile reale, care au crescut mult în ultimii ani.

Pe termen scurt, asta va afecta bugetele familiilor, mai ales pe cele cu venituri mici și medii.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending