În noaptea de sâmbătă spre duminică, 30 spre 31 martie, ultima duminică a acestei luni calendaristice, ora 03.00 devine ora 04.00 (ora oficială a României trece de la GMT+2 la GMT+3). Orarul de vară se aplică până în ultima duminică a lunii octombrie (27), potrivit www.timeanddate.com.

CFR Călători a informat că trecerea la ora de vară nu modifică mersul trenurilor în vigoare, circulaţia urmând a se efectua conform orarului prevăzut în mersul trenurilor.

În România, ora de vară este corelată cu orarul de vară practicat în statele Uniunii Europene (UE). Ora oficială de vară, ora Europei Orientale la care trece ţara noastră în noaptea de sâmbătă spre duminică, a fost introdusă în România pentru prima dată în 1932. Până în 1939, a funcţionat în fiecare an, între prima duminică din aprilie, ora 00.00, şi prima duminică din octombrie, ora 01.00 (ore locale). Între anii 1941 şi 1979 nu s-a mai folosit ora de vară, potrivit www.astro-urseanu.ro.

În 1979, România a semnat Convenţia fusurilor orare, iar, în 1997, prin Ordonanţa nr. 20 privind stabilirea orarului de vară şi a orei oficiale de vară pe teritoriul României, la art (1) se precizează că: „În cadrul orarului de vară se stabileşte ora oficială de vară, decalată cu o oră în avans faţă de ora Europei Orientale, aplicabilă din ultima duminică a lunii martie, ora 3.00, care devine ora 4.00, până la ultima duminică a lunii octombrie, ora 4.00, care devine ora 3.00”.

Schimbările de oră în Europa sunt sincronizate. Conform legislaţiei UE actuale, ora de vară începe în ultima duminică a lunii martie şi se încheie în ultima duminică a lunii octombrie. Ţările participante sunt Uniunea Europeană (UE), inclusiv Bulgaria, Franţa, Germania, Italia, Polonia şi Spania, precum şi majoritatea celorlalte state, inclusiv Regatul Unit al Marii Britanii, Norvegia şi Elveţia. Cea mai mare parte a Ucrainei şi-a avansat ceasurile pentru DST, cu excepţia zonelor ocupate de Rusia. Ţările europene care nu schimbă ora sunt Rusia, Islanda şi Belarus. Unele ţări au revenit la ora iniţială, în timp ce altele au preferat să rămână continuu la ora de vară. Schimbarea orei nu este însă simultană în toate ţările, din cauza diferenţei de fus orar, potrivit www.timeanddate.com.

Omul de ştiinţă, scriitorul şi omul de afaceri american Benjamin Franklin a sugerat, în 1784, această metodă într-o satiră, în care menţiona că s-ar realiza o economie de lumânări prin folosirea luminii de dimineaţă a soarelui. Ideea folosirii orei de vară este atribuită neozeelandezului George Vernon Hudson, entomolog care a susţinut că ar avea nevoie de mai multă lumină pentru a studia insectele şi care a venit cu această idee în 1895.

Schimbarea orei a fost aplicată, pentru prima dată, în timpul Primului Război Mondial, în 1916, de câteva ţări din Europa. Primii care au introdus ora de vară au fost germanii, începând cu 1916 (între 30 aprilie – 1 octombrie), potrivit sursei menţionate. Au urmat britanicii, care au introdus ora de vară tot în 1916 (între 21 mai – 16 octombrie), apoi Belgia, Danemarca, Franţa, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Suedia, Turcia.

La 31 martie 1918, ora de vară a fost introdusă şi în Statele Unite. Pentru o perioadă mai îndelungată, a fost aplicată în SUA, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, între 3 februarie 1942 şi 30 septembrie 1945.

La data de 13 aprilie 1966, legislativul american a impus respectarea orei de vară la nivel naţional („Daylight saving time” – DST sau „summer time”), din ultima duminică a lui aprilie, până în ultima duminică din luna octombrie. Douăzeci de ani mai târziu, preşedintele Ronald Reagan a semnat un act federal pe probleme de mediu, ce conţinea şi o prevedere care solicita conservarea energiei şi respectarea orei de vară. De atunci, ora de vară a rămas stabilită pe o perioadă cuprinsă între echinocţiul de primăvară şi cel de toamnă.

Ţările ecuatoriale şi tropicale nu aplică această oră, deoarece durata zilei este egală de-a lungul anului. În general nu se aplică pe continentele America de Sud, Africa, Asia şi Australia. În 2024, nu număr de 177 de state nu aplică „ora de vară” („Daylight saving time”), potrivit www.timeanddate.com. AGERPRES

Inițiativa Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) de informare a consumatorilor de către operatorii economici cu privire la adaosul comercial aplicat în raport cu prețul de achiziție este o măsură contrară acțiunilor pe care Comisia Europeană intenționează să le întreprindă pentru a crea condiții de concurență echitabile între comercianții UE și cei non-UE, susțin reprezentanții a zece organizații profesionale, într-o poziție comună publicată vineri.

Potrivit unui comunicat al Confederației Patronale Concordia, transmis AGERPRES, documentul de poziție față de Ordinul președintelui ANPC, publicat în consultare publică la data de 18 martie 2025, este co-semnat de: AmCham, Romanian Business Leaders, CCIFER, AHK, Consiliul Investitorilor Străini, British-Romanian Chamber of Commerce, Netherlands – Romanian Chamber of Commerce, Camera de Comerț Italiană pentru România și Belgian Luxemburg Romanian Moldovan Chamber of Commerce.

Proiectul de Ordin al președintelui ANPC privind informarea consumatorilor de către operatorii economici cu privire la adaosul comercial aplicat produselor comercializate în raport cu prețul de achiziție, publicat în consultare publică la data de 18 martie 2025, ar urma să instituie obligații în sarcina operatorilor economici de a afișa adaosul comercial practicat pentru fiecare produs comercializat, în raport cu prețul de achiziție, precum și prețul de import, respectiv prețul primului distribuitor.

‘Modificarea propusă încalcă principiul pieței libere și al secretului comercial. Legislația actuală, atât la nivel european, cât și național, menține un echilibru între informarea consumatorului și protejarea concurenței. În concret, Măsura Preconizată ar conduce la încălcarea art. 8 din Legea concurenței nr. 21/1996 (Legea concurenței), prin care sunt interzise orice acțiuni sau inacțiuni ale autorităților și instituțiilor administrative care restrâng, împiedică sau denaturează concurența, prin limitarea libertății comerțului sau autonomiei întreprinderilor, respectiv stabilirea de condiții discriminatorii pentru activitatea întreprinderilor. În cazul de față, interferează cu formarea prețurilor și strategiile comerciale ale operatorilor economici și poate astfel să conducă la denaturarea concurenței prin transparentizarea excesivă a unor informații sensibile comercial’, sunt de părere semnatarii documentului de poziție.

În viziunea acestora, proiectul depășește sfera de atribuții a ANPC și, în plus, nu reprezintă un instrument necesar pentru a proteja drepturile și interesele legitime ale consumatorului, dimpotrivă, ‘va conduce la efecte restrictive asupra concurenței, în detrimentul consumatorilor’.

‘Inițiativa ANPC de emitere a Măsurii Preconizată este contrară acțiunilor pe care Comisia Europeană intenționează să le întreprindă pentru a crea condiții de concurență echitabile între comercianții UE și cei non-UE (eliminarea scutirilor de taxe vamale pentru achiziții non-UE sub o anumită sumă, coordonarea autorităților de supraveghere a pieței pentru aplicarea legislației UE în mod unitar entităților non-UE). Prin comparație cu comercianții și platformele online non-UE, comercianții și platformele online vizate de Proiect aplică deja proceduri pentru a asigura o informare clară și corectă a consumatorilor și pentru a bloca introducerea pe piață a unor produse nesigure sau neconforme cu legislația UE. Directiva 2011/83, transpusă în legislația națională prin OUG 34/2014 stabilește obligații clare de informare a consumatorilor în comerțul online, armonizate la nivel european. În egală măsură, comercianții și platformele UE sunt supuse unor reguli clare de protejare a consumatorilor, în temeiul Regulamentului 2022/2065 privind o piață unică pentru serviciile digitale (‘Regulamentul DSA’) și Regulamentului 2023/988 (‘Regulamentul GPSRg)’, subliniază sursa citată.

Totodată, măsura preconizată riscă să aibă un impact asupra modului de etichetare a produselor în sarcina revânzătorilor, asupra amenajării spațiului la raft, precum și să genereze probleme logistice majore, de ținere a evidenței/comunicării adaosurilor pe lanțul de achiziție, a prețurilor de import și/sau a prețurilor primului distribuitor, după caz, toate având un posibil efect direct asupra prețurilor de revânzare.

‘Credem că măsura preconizată ar reprezenta un comportament intruziv nedorit al statului față de mediul de afaceri, ar crea un climat investițional ostil în anumite sectoare ale economiei într-un context geopolitic oricum complicat, și, ca atare, reiterăm solicitarea noastră de a respinge în integralitate proiectul (…)’, se menționează în comunicatul Concordia. AGERPRES

Ministerul Apărării Naționale (MApN) semnalează, pe platforma Inforadar, o serie de dezinformări apărute în spațiul public care reiau narațiunile unor presupuse demersuri pe care autoritățile statului român le-ar face pentru mobilizarea rezerviștilor sau pentru pregătirea populației pentru apărare, în contextul războiului din Ucraina.

‘Ambele subiecte supuse atenției reprezintă încercări de manipulare a populației, fără niciun temei legal și fără legătură cu o situație reală’, precizează ministerul român.

Prima dintre aceste dezinformări semnalează ‘chemarea la instruire militară de urgență a tinerilor cu cetățenie română între 18 și 35 de ani (sic!) de pe tot teritoriul României, începând cu 3 aprilie 2025’.

‘Reamintim că executarea serviciului obligatoriu în calitate de militar în termen și militar cu termen redus a fost suspendată pe timp de pace în România, începând cu data de 1 ianuarie 2007, așa cum prevede Legea 395/2005 privind suspendarea pe timp de pace a serviciului militar obligatoriu și trecerea la serviciul militar pe bază de voluntariat’, punctează MApN.

Ministerul Apărării Naționale amintește că a comunicat în repetate rânduri că nu a luat în calcul, în niciun moment, revenirea la serviciul militar obligatoriu, ci are în vedere exclusiv soluții de recrutare a rezerviștilor pe bază de voluntariat.

Cea de-a doua dezinformare anunță așa-zise ‘exerciții de mobilizare aflate în pregătire’, bazate pe un articol de presă care face referire la un exercițiu de mobilizare pregătit de Armata Națională a Republicii Moldova, și nu de autoritățile din România, cum arată autorii materialului publicat de platforma unimedia.info de la Chișinău.

În acest sens, MApN precizează că execută, conform atribuțiilor funcționale, exerciții de acest gen și în țara noastră, de regulă, de două-trei ori anual, activități care sunt anunțate din timp în spațiul public. Ultima astfel de acțiune de instruire a avut loc în perioada 14 – 18 octombrie 2024, în județele Buzău și Ialomița (Exercițiul MOBEX BZ-IL-24). Și pentru anul 2025 sunt planificate, spre finalul primului semestru, exerciții de acest gen, care vor fi comunicate public.

‘Este de așteptat ca astfel de dezinformări să fie semnalate și în continuare, pe diferite platforme de comunicare digitală’, mai arată ministerul. AGERPRES

”Regula fermoarului”, o cutumă din trafic, ar putea ajunge lege. Parlamentarii USR Mihai Botez și Aurel Oprinoiu au depus o propunere de modificare a Codului rutier în sensul introducerii „regulii fermoarului” în circulația pe drumurile publice, scrie alba24.ro.

Măsura, dacă va fi implementată, va duce la fluidizarea traficului și va preveni producerea accidentelor, arată USR.

„În țările civilizate se numește regula fermoarului și are rolul de a fluidiza traficul.

În România funcționează acum mai mult ca o regulă de bun simț, informală, dar cred că, dacă o vom introduce în lege și dacă o popularizăm, ne va face viața mai ușoară în trafic”, declară deputatul USR Mihai Botez.

„Regula fermoarului”, predată la cursurile de conducere defensivă, presupune ca, în situațiile în care două benzi se îngustează într-una singură, din cauza unor lucrări, accidente, obstacole sau, pur și simplu, se îngustează drumul, vehiculele de pe fiecare bandă să treacă alternativ, ca într-un fermoar.

„Regula fermoarului” este o soluție simplă și eficientă, deja implementată în legislația rutieră din Germania, Austria, Elveția, Olanda, Slovacia, transmit reprezentanții formațiunii.

Ce este regula fermoarului?

Regula fermoarului este o tehnică de circulație rutieră care permite o îmbinare ordonată și eficientă a vehiculelor atunci când două benzi de circulație se reduc la una singură.

Conform acestei reguli, șoferii de pe banda care se termină trebuie să avanseze până la punctul de îngustare, iar cei de pe banda continuă trebuie să permită intercalarea alternativă a vehiculelor – ca „dinții unui fermoar”.

Avantajele aplicării regulii fermoarului

• Reduce blocajele în trafic și crește fluența circulației.
• Evită aglomerația prematură prin utilizarea eficientă a ambelor benzi până la punctul de îngustare.
• Diminuează agresivitatea în trafic, deoarece fiecare șofer știe că va avea rândul său să intre pe banda liberă.

În ce țări este aplicată în codul rutier?

Regula fermoarului este obligatorie sau recomandată în mai multe țări europene, printre care:

• Germania – Este prevăzută clar în legislația rutieră și șoferii sunt obligați să o respecte.
• Austria – Aplicarea este obligatorie în situații de îngustare a drumului.
• Elveția – Regula este parte din codul rutier și nerespectarea poate duce la amenzi.
• Belgia – Obligatorie din 2014, șoferii sunt instruiți să aplice această metodă.
• Olanda – Este recomandată și inclusă în regulile de circulație.
• Cehia, Slovacia, Ungaria – Este aplicată ca regulă oficială pentru evitarea blocajelor.