Ora de vară 2026. România va trece la ora de vară în ultima duminică din luna martie, când ceasurile vor fi date înainte cu o oră.

Astfel, pe măsură ce zilele devin tot mai lungi, iar nopțile mai scurte, ne apropiem de momentul în care românii trebuie să își schimbe ceasurile.

Mai exact, schimbarea va avea loc în noaptea de sâmbătă, 28 martie, spre duminică, 29 martie, când ora 03:00 va deveni ora 04:00.

Așadar, duminică, 29 martie, va fi cea mai scurtă zi din an.

Ora de vară în România
În România, ora de vară este corelată cu orarul de vară practicat în statele Uniunii Europene (UE).

Ora oficială de vară, ora Europei Orientale la care trece ţara noastră în noaptea de sâmbătă spre duminică, a fost introdusă în România pentru prima dată în 1932, scrie Agerpres.

Până în 1939, a funcţionat în fiecare an, între prima duminică din aprilie, ora 00.00, şi prima duminică din octombrie, ora 01.00 (ore locale). Între anii 1941 şi 1979 nu s-a mai folosit ora de vară, potrivit www.astro-urseanu.ro.

România a semnat Convenţia fusurilor orare în 1979, iar în 1997, prin Ordonanţa nr. 20 privind stabilirea orarului de vară şi a orei oficiale de vară pe teritoriul României, la art (1) se precizează că:

„În cadrul orarului de vară se stabileşte ora oficială de vară, decalată cu o oră în avans faţă de ora Europei Orientale, aplicabilă din ultima duminică a lunii martie, ora 3.00, care devine ora 4.00, până la ultima duminică a lunii octombrie, ora 4.00, care devine ora 3.00”.

Cum a apărut „ora de vară”

Benjamin Franklin a sugerat în anul 1784 această metodă într-o satiră, în care menţiona că s-ar realiza o economie de lumânări prin folosirea luminii de dimineaţă a soarelui.

Ideea folosirii orei de vară este atribuită neozeelandezului George Vernon Hudson, entomolog care a susţinut că ar avea nevoie de mai multă lumină pentru a studia insectele şi care a venit cu această idee în 1895.

Schimbarea orei a fost aplicată pentru prima dată în timpul Primului Război Mondial, în 1916, de câteva ţări din Europa.

Primii care au introdus ora de vară au fost germanii, începând cu 1916 (între 30 aprilie – 1 octombrie), potrivit sursei menţionate.

Au urmat britanicii, care au introdus ora de vară tot în 1916 (între 21 mai – 16 octombrie), apoi Belgia, Danemarca, Franţa, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Suedia, Turcia.

La 31 martie 1918, ora de vară a fost introdusă şi în Statele Unite. Pentru o perioadă mai îndelungată, a fost aplicată în SUA, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, între 3 februarie 1942 şi 30 septembrie 1945.

În 1966, a devenit obligatorie la nivel național, iar în anii ’80, președintele Ronald Reagan a prelungit perioada în care era folosită, pentru a conserva energia.

De atunci, ora de vară a rămas stabilită pe o perioadă cuprinsă între echinocţiul de primăvară şi cel de toamnă.

Ora de vară 2026. Ce efecte poate avea asupra organismului

Schimbarea orei poate îngreuna adaptarea organismului la un nou program de somn, iar unele persoane pot avea dificultăți în a adormi sau în a se trezi la timp. Acest dezechilibru poate duce la tulburări temporare de somn, odihnă insuficientă și stări de oboseală ori somnolență pe parcursul zilei.

Oboseala acumulată ca urmare a perturbării ritmului biologic poate afecta capacitatea de concentrare, atenția și performanța la locul de muncă sau la școală, fiind însoțită uneori de iritabilitate, dureri de cap sau scăderea nivelului de energie.

Specialiștii avertizează că, în primele zile după trecerea la ora de vară, crește riscul de erori și accidente, atât la locul de muncă, cât și în trafic, deoarece organismul are nevoie de timp pentru a se adapta la noul program.

Curățați și izolați coșurile de fum: pericol de incendiu

În ultimele ore, două familii din localitățile Flămânzi și Hulub ( comuna Dângeni) au fost în pericol din cauza unor incendii generate de coșurile de fum necurățate de funingine sau neizolate termic față de materialele combustibile din structura acoperișurilor.

La Dângeni, podul unui atelier de monumente funerare a fost cuprins de flăcări. Pompierii militari de la Garda de Intervenție Trușești și Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Dângeni au acționat cu două autospeciale de stingere și au reușit să stingă flăcările înainte de a se extinde la întreaga construcție. Au fost salvate bunurile din interiorul atelierului, dar și casa. Cel mai probabil, incendiul s-a produs din cauza unui coș de fum neizolat termic față de materialele combustibile.

La Flămânzi, bunurile din jurul unui coș de fum necurățat au luat foc. Incendiul a fost stins înainte de a produce pagube materiale însemnate. Au intervenit pompierii de la Punctul de Lucru Flămânzi, cu o autospecială de stingere.

Vă reamintim faptul că în sezonul rece multe dintre incendii se produc din cauza coșurilor necurățate de funingine. Aceste incidente pun în pericol atât viețile oamenilor, cât și bunurile acestora, fiind una dintre principalele cauze ale incendiilor în sezonul rece.

Atragem, din nou, atenția asupra necesității curățării periodice a coșurilor de fum, o măsură esențială pentru prevenirea incendiilor. Depunerile de funingine și gudron se pot aprinde, iar focul se poate extinde rapid la structura acoperișului și la întreaga locuință.

Verificaţi coşurile de evacuare a fumului, pentru ca acestea să nu prezinte fisuri care să permită scânteilor să incendieze materialele combustibile ale planșeului sau acoperișului (grinzi, astereală etc.).

Tencuiți şi văruiți partea din pod a coşului de fum, în scopul sesizării imediate a fisurilor (căldura sau scânteile care ies prin fisurile unui coş de fum deteriorat constituie surse de aprindere, dacă în zona lor există elemente de construcţie sau structuri din lemn).

Îngroșați zidăria coşului la trecerea prin planşee, lăsând un spaţiu între această zidărie şi elementele combustibile ale planşeului.

Păstrați distanţa dintre faţa exterioară a coşurilor şi elementele combustibile ale acoperişului.

S-a născut în 360 în Alexandria Egiptului, din părinţi creştini, rude apropiate cu Arhiepiscopul Trofil al Alexandriei (383-412) şi cu Sf. Chiril (412-444), urmaşul acestuia. Având o situaţie financiară bună, părinţii l-au trimis pe tânărul Isidor la şcolile de filozofie şi teologie din Antiohia, tocmai când păstorea acolo ca preot Sfântul Ioan Gură de Aur. Isidor i-a fost ucenic şi l-a avut ca pildă de trăire duhovnicească.

Reîntors în Egipt, ar fi putut să aibă o slujbă deosebită, însă Isidor a renunţat la moştenirea primită de la părinţi şi a intrat în Mănăstirea Pilusiu din partea de răsărit a deltei Nilului, nu departe de oraşul cu acelaşi nume. De aceea şi Cuviosul Isidor este numit „pelusiotul”. Cuvântul grecesc „pilos” înseamnă mlaştină sau noroi şi cum mănăstirea era poziţionată în delta fluviului Nil, într-o regiune mlăştinoasă, i s-a zis „Pilusiu”, adică mănăstirea din mlaştini. În această mănăstire şi-a petrecut Isidor tot restul vieţii, sporind în rugăciune şi credinţă faţă de Dumnezeu. Aici s-a învrednicit de treapta preoţiei, ajungând şi stareţ.

Împăratul Teodosie al II-lea (408-450) îl cinstea în mod deosebit pe Cuviosul Isidor. Acesta îl sfătuieşte pe împărat să convoace Sinodul al III-lea Ecumenic la Efes, în anul 431, pentru apărarea dreptei credinţe creştine împotriva ereziei nestoriene. De la Cuviosul Isidor au rămas 2090 de epistole pline de înţelepciune, sfaturi duhovniceşti şi ştiinţă teologică. Astfel, a povăţuit Cuviosul Isidor pe toţi până la adânci bătrâneţi când s-a mutat cu pace la Domnul în anul 436.

Municipiul Botoșani are, începând de marți, prima creșă construită după 1990, investiție inaugurată în prezența ministrului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Cseke Attila. Obiectivul a fost realizat în cadrul programului guvernamental de construire de creșe „Sfânta Ana”, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), relatează agerpres.ro.

Valoarea investiției se ridică la 9,5 milioane de lei, fără TVA, iar noua creșă are o capacitate de 40 de locuri, fiind încadrată în categoria creșelor de tip mic dezvoltate prin acest program național coordonat de Ministerul Dezvoltării.

Ministrul Cseke Attila a subliniat că proiectul face parte dintr-o strategie amplă de recuperare a decalajelor României în ceea ce privește infrastructura de educație timpurie. Oficialul a amintit că, în anul 2021, România se afla pe ultimul loc în Uniunea Europeană în privința numărului de locuri disponibile în creșe raportat la populația antepreșcolară, situație care a determinat lansarea programului „Sfânta Ana”.

„Este un program pornit din nevoia reală a comunităților și dintr-o provocare demografică pe care nu o putem ignora. Statul român a decis să investească în creșe moderne, construite după un proiect-tip, adaptat ca dimensiune, astfel încât să răspundă nevoilor locale”, a declarat ministrul, precizând că există trei tipuri de creșe: cu minimum 40, 70 și 110 locuri.

Potrivit acestuia, la nivel național, în cadrul programului guvernamental au fost construite sau sunt în curs de construire 242 de creșe. Dintre acestea, 131 sunt finanțate din bugetul de stat, iar 111 beneficiază de fonduri europene prin PNRR, inclusiv creșa inaugurată la Botoșani. Obiectivul din municipiu este cea de-a 53-a creșă finalizată de la lansarea programului.

La eveniment a fost prezent și primarul municipiului Botoșani, Cosmin Andrei, care a evidențiat importanța acestor investiții pentru sprijinirea familiilor tinere și pentru combaterea declinului demografic.

„Construirea de creșe moderne reprezintă un sprijin concret pentru tinerii care își doresc să rămână în România și în orașele din care provin. Municipiul Botoșani se află deja la a treia creșă și urmează să o avem și pe a patra, ceea ce arată o implicare reală a statului”, a explicat edilul.

Municipalitatea botoșăneană a obținut, prin același program guvernamental, finanțare și pentru o nouă creșă, iar lucrările de construcție urmează să înceapă în perioada următoare.