Ziua mondială a turismului este marcată, în fiecare an, la 27 septembrie, de către 159 de ţări, şase membri asociaţi, doi observatori şi peste 500 de membri afiliaţi, componente ale Organizaţiei Mondiale a Turismului (UNWTO) – agenţie specializată a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), potrivit site-ului www.unwto.org.

UNWTO a stabilit ca tema Zilei mondiale a turismului 2023 să fie “Turismul şi investiţiile verzi”. Tema de interes evidenţiază necesitatea mai multor investiţii, care să fie cât mai bine direcţionate către Obiectivele de Dezvoltare Durabilă, foaia de parcurs a ONU pentru o lume mai bună până în 2030. Oficialii ONU şi ai Organizaţiei Mondiale a Turismului susţin că a venit timpul pentru soluţii inovatoare în turism, nu doar pentru investiţii tradiţionale, care promovează şi susţin creşterea economică şi productivitatea.

Perturbarea generală în sectorul turismului provocată de pandemia COVID-19 oferă o oportunitate pentru a redefini şi recalibra direcţia investiţiilor în turism pentru un viitor mai durabil pentru oameni, planetă şi prosperitate.

Ziua mondială a turismului din acest an este marcată, oficial, la Riad, capitala Regatului Arabiei Saudite, timp de două zile, în 27 şi 28 septembrie 2023. UNWTO a identificat investiţiile ca fiind una dintre priorităţile cheie pentru redresarea turismului şi creşterea şi dezvoltarea viitoare a acestui important domeniu economic şi social, notează www.unwto.org. Ziua Mondială a Turismului 2023 reprezintă un apel la acţiune adresat comunităţii internaţionale, guvernelor, instituţiilor financiare mondiale, partenerilor de dezvoltare şi investitorilor din sectorul privat să se unească în jurul unei noi strategii de investiţii în turism. UNWTO, în calitate de agenţie specializată a ONU pentru un turism responsabil şi sustenabil, îndrumă sectorul global către redresare şi creştere favorabile incluziunii.

Celebrarea la 27 septembrie a unei Zile mondiale a turismului a fost stabilită în cadrul sesiunii Adunării Generale a Organizaţiei Mondiale a Turismului din septembrie 1979, de la Torremolinos (Spania), zi în care se aniversează şi adoptarea statutului UNWTO (1970).

Ziua mondială a turismului a fost sărbătorită prima oară în întreaga lume în anul 1980. UNWTO a dorit ca prin organizarea diferitelor evenimente cu acest prilej să atragă atenţia opiniei publice asupra importanţei de ordin social, cultural, politic şi economic a turismului.

Reprezentanţii UNWTO stabilesc o temă anuală de dezbatere şi o ţară gazdă în fiecare an, punând astfel în prim-plan probleme de actualitate.

Numărul turiştilor internaţionali s-a dublat în 2022 şi în întreg anul 2023 ar urma să se apropie de nivelul la care era înaintea pandemiei de COVID-19, graţie ridicării restricţiilor sanitare, în special în China, a anunţat la 17 ianuarie 2023, Organizaţia Mondială a Turismului, citată de AFP. Astfel, “peste 900 de milioane de turişti au călătorit internaţional în 2022, dublu faţă de numărul înregistrat în 2021, dar în continuare la 63% din nivelul înregistrat în 2019”, a precizat UNWTO. Chiar dacă fiecare regiune a globului a înregistrat o creştere a numărului de turişti internaţionali, cel mai mare avans a fost înregistrat în Orientul Mijlociu, unde sosirile de turişti străini au ajuns la 83% din nivelul pre-pandemie, în timp ce în Europa au ajuns la 80% din nivelul pre-pandemie, regiunea înregistrând un număr total de 585 de milioane de vizitatori. În schimb, în regiunea Asia-Pacific, sosirile de turişti internaţionali au ajuns la doar 23% din nivelul pre-pandemie, din cauza menţinerii celor mai dure restricţii sanitare, în special în China.

De Ziua mondială a turismului, secretarul general al UNWTO, Zurab Pololikashvili, a declarat: “Turismul trebuie să se adapteze. Pentru aceasta, trebuie să regândim modul în care este finanţat sectorul nostru. Trebuie să facilităm tuturor investitorilor sprijinirea proiectelor turistice cu potenţialul de a face diferenţa. Privind înainte, avem nevoie de investiţii care să permită turismului să construiască un viitor mai bun şi mai echitabil pentru toţi”.

La rândul său, secretarul general al ONU, António Guterres, a afirmat că “în această Zi Mondială a Turismului, recunoaştem nevoia vitală de investiţii verzi pentru a construi un sector turistic care să ofere rezultate pentru oameni şi planetă”. Oficialul de rang înalt a mai spus: “Guvernele şi întreprinderile trebuie să investească în practici turistice durabile şi rezistente. Actorii privaţi trebuie să adopte modalităţi cu emisii zero, să reducă consumul de energie şi să folosească formele regenerabile de energie. Şi toată lumea trebuie să protejeze biodiversitatea şi echilibrul ecologic al tuturor destinaţiilor. Investiţiile direcţionate pot crea locuri de muncă şi pot sprijini întreprinderile şi industriile locale, atenuând în acelaşi timp impactul turismului asupra mediului, împuternicind comunităţile, promovând culturile lor şi contribuind la sistemele esenţiale de protecţie socială. Deci, să facem cu toţii mai mult pentru a valorifica întregul potenţial al turismului durabil”.

Ziua mondială a turismului din acest an este sărbătorită de statele membre ale UNWTO în toate regiunile globului, precum şi în oraşe şi în alte destinaţii, de organizaţiile din sectorul privat şi, individual, de turişti.

UNWTO este agenţia Naţiunilor Unite care coordonează promovarea la nivel internaţional în ceea ce priveşte turismul responsabil, durabil şi accesibil. România a fost aleasă, la începutul lunii septembrie 2017, la Chengdu (China), în cadrul lucrărilor celei de-a 22-a ediţii a Adunării Generale a Organizaţiei Mondiale a Turismului, membră a Consiliului Executiv al OMT (perioada 2017-2019).

AGERPRES

Programul Casa Verde Fotovoltaice a fost suspendat începând de marţi, 26 septembrie, ca urmare a Hotărârii Curţii de Apel Oradea prin care se admite cererea formulată de unul dintre instalatorii care nu au fost validaţi de Administraţia Fondului pentru Mediu.

‘Începând de astăzi, 26 septembrie 2023, Programul Casa Verde Fotovoltaice se suspendă ca urmare a Hotărârii Curţii de Apel Oradea nr. 199/2023 în dosarul 3168/111/2023 prin care se admite cererea formulată de reclamanta Dhelectric Systems SRL, în contradictoriu cu pârâta Administraţia Fondului pentru Mediu. Prin această decizie s-a dispus suspendarea executării Deciziei de soluţionare a contestaţiei privind respingerea dosarului de validare al reclamantei Dhelectric Systems SRL ca şi instalator publicat pe site-ul AFM în data de 28 august 2023 şi suspendarea întregii proceduri de publicare a listei instalatorilor validaţi, de alegere a acestora de către beneficiari şi de încheiere a contractelor de participare şi de finanţare până la soluţionarea definitivă a cauzei ce face obiectul dosarului 3168/111/2023’, se arată într-un comunicat al AFM.

Un localnic din localitatea Prisăcani, orașul Flămânzi, a rămas fără autoturism în urma unui incendiu. În momentul producerii evenimentului, mașina era parcată în fața gospodăriei, în apropierea casei.

Alarma s-a dat la puțin timp după miezul nopții de către proprietar. La fața locului s-au deplasat pompierii din cadrul Punctului de Lucru Flămânzi cu o autospecială de stingere cu apă și spumă. Autoturismul ardea generalizat, incendiul fiind stins in mai puțin de 15 minute. Flăcările au deteriorat și o parte din gardul locuinței. Cauza probabilă o constituie acțiunea intenționată. Cercetările au fost preluate de polițiști.

A transforma un sat într-un sat inteligent este despre modul în care tehnologia este implementată şi integrată pentru a îndeplini obiectivele strategice şi pentru a răspunde nevoilor comunităţii. Jumătate dintre satele din România pot deveni inteligente până în anul 2030, însă rata de digitalizare depinde de mai mulţi factori, relatează alba24.ro.

Cum ar fi gradul de implicare a autorităţilor locale, accesul la finanţare şi gradul de adopţie a tehnologiei în zonele rurale, inclusiv dezvoltarea competenţelor digitale necesare, susţin specialiştii Asociaţiei Române pentru Smart City (ARSC).

„Când vorbim despre sate inteligente exemplul care ne vine cel mai rapid în minte este Ciugud, însă desigur că există multe alte forme de smart village şi sunt sute de proiecte în derulare în mediul rural.

România a început să se alinieze la această tendinţă europeană, dar mai este o cale lungă de parcurs şi va depinde de mai mulţi factori, precum: implicarea autorităţilor locale, accesul la finanţare, gradul de adopţie a tehnologiei în zonele rurale, inclusiv dezvoltarea competenţelor digitale minim necesare atât la nivelul personalului autorităţilor publice cât şi la nivelul societăţii – a celor care, în cele din urmă, fac parte din „comunităţile inteligente”.

Cu eforturi susţinute şi investiţii adecvate, este posibil ca un procent semnificativ din comunele din România să devină inteligente până în 2030.

Un obiectiv realist ar putea fi de 50% din comunele ţării, ţinând cont că în acest moment sunt mai mult de 220 de iniţiative în peste 140 de comune”, susţine Eduard Dumitraşcu, preşedintele ARSC, într-un comunicat de presă transmis, marţi, AGERPRES.

Conform statisticilor, în prezent, proiectele smart sunt tot mai des întâlnite în mediul rural, iar progresele în infrastructura digitală şi creşterea accesului la tehnologie, cu aproape şapte din zece gospodării din mediul rural conectate la internet, au contribuit la această evoluţie.

Ce vizează proiectele de „smart village”

• şcolile – sisteme de învăţământ la distanţă, biblioteci digitale şi programe educaţionale adaptative bazate pe inteligenţă artificială (IA)
• administraţia locală – servicii publice accesibile online, plata taxelor online, digitalizarea relaţiei cu cetăţenii şi companiile, alocarea de resurse administrative în baza analizei datelor, sisteme de alertă publice în caz de urgenţă
• infrastructură – iluminat public inteligent cu un consum eficient de energie, colectarea deşeurilor pe baza datelor de la senzori, transport public integrat cu alte forme de mobilitate (transport alternativ) sau agricultură inteligentă – sisteme de monitorizare cu drone sau cu senzori, integrarea producţiei agricole cu cea de energie alternativă pe acelaşi teren.

România are la dispoziţie şi fondurile de coeziune

„Nu există o limită de tehnologizare pe care o localitate trebuie să o atingă pentru a fi considerată smart.

A transforma un sat într-un sat inteligent este despre modul în care tehnologia este implementată şi integrată pentru a îndeplini obiectivele strategice şi pentru a răspunde nevoilor comunităţii.

A fi smart nu înseamnă doar tehnologie, este şi despre utilizarea inteligentă a acesteia pentru a îmbunătăţi eficienţa, durabilitatea şi calitatea vieţii.

Este totodată şi despre competenţele digitale ale cetăţenilor”, a explicat Dumitraşcu.

ARSC subliniază că, în afară de fondurile din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), România are la dispoziţie şi fondurile de coeziune, în actualul exerciţiu financiar, de aproape 30 de miliarde de euro, repartizate pe anumite domenii, inclusiv Programul Operaţional Regional (POR) gestionat de cele opt Agenţii de Dezvoltare Regională (ADR).

Serviciul de finanţare Smart Finance

„Totodată, ARSC a lansat serviciul de finanţare Smart Finance, prin care autorităţile locale pot obţine fonduri europene şi guvernamentale pentru digitalizarea şi modernizarea localităţilor.

Prin acest serviciu, autorităţile locale au acces la o gamă completă de servicii, de la identificarea surselor de finanţare până la asistenţă tehnică post-implementare în comunităţile lor.

Modernizarea infrastructurii de apă şi canalizare, îmbunătăţirea gestionării deşeurilor, tranziţia spre surse de energie regenerabile sau digitalizarea serviciilor publice sunt doar câteva direcţii prin care se pot atrage fonduri nerambursabile.

Drept urmare, comunităţile locale pot beneficia de multiple oportunităţi de finanţare pentru a dezvolta astfel de proiecte, care să le aducă în era digitală, să le facă mai reziliente, mai durabile şi, în final, mai inteligente”, se menţionează în comunicatul citat.

Peste o mie de proiecte şi iniţiative Smart City şi Smart Village

În viziunea experţilor, printre tehnologiile care contribuie la tranziţia către comunităţi inteligente se află:

• senzori IoT (monitorizare, începând de la trafic, până la calitatea aerului),
• sisteme de gestionare a energiei: panouri solare inteligente, reţele de distribuţie inteligente, 5G (pentru o conectivitate rapidă şi eficientă),
• platforme de ticketing digital (aplicaţii mobile pentru transportul public), camere de supraveghere cu IA (pentru securitate şi gestionarea traficului),
• telemedicină (aplicaţii şi dispozitive pentru consultări la distanţă) şi Big Data (Centre de date pentru analiza şi optimizarea serviciilor publice).

La nivel naţional, sunt peste o mie de proiecte şi iniţiative Smart City şi Smart Village dezvoltate din anul 2016 până în prezent.