Ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, a declarat miercuri seară că România ar fi putut pierde 75 de miliarde de euro, dacă Guvernul nu ar fi introdus pachetul de măsuri fiscale cunoscute sub numele de ordonanța austerității, informează alba24.ro.

”Toată lumea îşi pune această întrebare, de ce este nevoie acum de acest proiect de lege” a spus Boloș.

Tot el a și explicat: ar fi vorba despre faptul că Comisia Europeană ar fi cerut României să ajusteze deficitul bugetar uriaș.

”La finalul acestui an, ţinta de deficit asumată de România a fost de 4,4% din PIB, iar în luna mai deja aveam 2,34% din BIP (…) în curând o să comunicăm şi datele oficiale pentru luna august, când deficitul bugetar este de 2,66% din PIB, adică 42,53 miliarde de lei, ceea ce creează, pe bună dreptate, la nivelul CE îngrijorări”, a mai transmis ministrul.

Boloș a explicat că încă de atunci Comisia a cerut să fie luate măsuri pentru ajustarea deficitului bugetar. Comisia poate suspenda fondurile europene dacă un stat membru e în procedura de deficit excesiv, a mai spus Boloș, care a precizat că mai există ți un risc instituțional, și anume, finanțatorii internaționali pot crește costurile împrumuturilor.

O altă măsură care a fost pe agenda discuțiilor cu UE a fost cea legată de pensiile speciale. Guvernul însă a îngropat subiectul, momentan.

Planul roșu de intervenție a fost activat, în noaptea de miercuri spre joi, în județul Vrancea, după o explozie la magistrala de gaze de la Călimănești.

Patru persoane au fost găsite carbonizate în urma exploziei la magistrala de gaz de la Călimăneşti, iar alte cinci persoane, rănite, au fost transportate la spital pentru îngrijiri medicale, a informat Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Vrancea, informează realitatea.net.

„În noaptea de miercuri spre joi am fost solicitaţi să intervenim în urma producerii unei explozii urmată de incendiu, pe şantierul Autostrăzii Moldovei, în dreptul localităţii Călimăneşti. În urma evenimentului, au rezultat cinci victime rănite. Din nefericire, la faţa locului au fost descoperite patru victime carbonizate”, a declarat purtătorul de cuvânt al ISU Vrancea, Florin Olaru.

Potrivit acestuia, victimele rănite au fost transportate la Compartimentul de Primiri Urgenţe al Spitalului Municipal Adjud, două dintre acestea, care au suferit arsuri, urmând să fie transportate la două unităţi medicale din Capitală.

Atât persoanele decedate, cât şi cele rănite în urma incendiului efectuau lucrări de construcţie pe şantierul Autostrăzii Moldovei.

Planul roşu de intervenţie a fost activat, în noaptea de miercuri spre joi, la ora 01,30, în urma unei explozii la o magistrală de gaz de la Călimăneşti. Incendiul a fost lichidat după circa trei ore, intervenindu-se în continuare pe răcirea utilajelor surprinse de incendiu.

La faţa locului au intervenit şase autospeciale de stingere cu apă şi spumă, patru ambulanţe SMURD, o autospecială de transport persoane şi victime multiple a ISU Vrancea şi cinci ambulanţe al Serviciului de Ambulanţă Judeţean Vrancea.

În anul 1702, Sfântul Dimitrie, Mitropolitul Rostovului a ajuns la catedrala din Rostov și a vizitat de asemenea și Mănăstirea Sfântului Iacob. Înainte cu trei zile de moartea sa, Sfântul Dimitrie a început a slăbi foarte mult și a tuși.

Pe 26 octombrie 1709, în ziua numelui său, a săvârșit Sfânta Liturghie în Catedrala Zămislirii Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, după care a indicat celor prezenți locul în care vrea să fie înmormântat, în partea dreaptă a catedralei, zicând: „Iată locul meu de odihnă! Aici mă voi odihni pentru veșnicie!”. Sfântul Dimitrie a trecut la cele veșnice în data de 28 octombrie 1709. După ce a fost îmbrăcat în toate veșmintele arhierești, pe care însuși le pregătise înainte de sfârșitul său, au pus în sicriu sfântul lui trup, iar sub cap, în loc de pernă, după porunca sa, diferite cărți alcătuite și scrise cu cerneală de mâna lui.

În aceeași zi a fost așezat în biserica ce se afla aproape de chilia arhierească. Auzindu-se în toată cetatea Rostovului de adormirea acestui bun păstor, s-a adunat popor mult la cinstitul lui trup, plângându-și învățătorul cel bun care-i ajuta în nevoi și în necazuri, povățuindu-i atât pe mireni cât și pe călugări și preoți. Contrar dorinței sfântului, pe care și-a exprimat-o în testamentul său, clerul și poporul din Rostov a cerut locțiitorului tronului patriarhal, Mitropolitul Ștefan Yavorsky de Riazan, să săvârșească înmormântarea în Catedrala orașului, acolo unde erau îngropați toți cei ce fuseseră mai înainte arhierei ai Rostovului. Mitropolitul Ștefan a insistat să-l îngroape pe prietenul său decedat lângă Sfântul Ioasaf, predecesorul Sfântului Dimitrie.

Cu toate acestea, mormântul nu a fost pregătit până la sosirea Mitropolitului Ștefan, chiar dacă trecuse aproximativ o lună de la moartea sfântului. La 25 noiembrie 1709, Mitropolitul Ștefan împreună cu soborul a săvârșit Sfânta Liturghie, apoi slujba înmormântării cu tot soborul, după care l-au dus în Mănăstirea Sfântului Iacov și l-au așezat în mormânt, în Catedrala Zămislirii Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, în partea dreaptă așa cum indicase el, alături de Sfântul Ioasaf (predecesorul său).

Deoarece la sosirea Mitropolitului Ștefan, mormântul nu era încă pregătit, s-a făcut în grabă un cadru de lemn în care a fost înmormântat corpul sfântului. Acest detaliu, prevăzut prin providența lui Dumnezeu, a condus la o descoperire rapidă a Sfintelor Moaște. În anul 1752 au fost efectuate reparații la Catedrala Zămislirii Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, iar la 21 septembrie (după aproape 43 de ani de la adormire) a fost descoperit trupul întreg și nestricat al Sfântului Dimitrie. Mormântul fusese afectat de igrasie, sicriul de stejar a putrezit, scrisul s-a șters, dar trupul sfântului, omoforul, sacosul, mitra și metanierul s-au păstrat intacte.

După descoperirea Sfintelor Moaște, s-au săvârșit multe vindecări minunate, care au fost raportate Sfântului Sinod. Acesta a trimis pe Mitropolitul Silvestru de Suzdal și pe Arhimandritul Gabriel Simonov la Rostov pentru a cerceta moaștele Sfântului Dimitrie și pentru a afla detalii despre vindecările minunate. În ziua de 29 aprilie 1757, Sfântul Sinod a emis o hotărâre prin care îl canonizează pe Sfântul Dimitrie, Mitropolitul Rostovului, trecându-l în rândul sfinților, stabilind ca zi de sărbătoare zilele de 28 octombrie (ziua adormirii sfântului) și 21 septembrie (ziua în care s-au descoperit sfintele sale moaște).