Sistemele de supraveghere aeriană ale României şi cele NATO nu au detectat traversarea spaţiului aerian românesc de către o rachetă rusească, relatează mediafax.ro, după ce autorităţile ucrainene au raportat că o rachetă rusească ar fi trecut prin spaţiul aerian al Republicii Moldova şi, pentru două minute, prin nordul României, desupra localității Darabani.

MApN continuă cercetările pentru clarificarea situaţiei, iar forţele aeriene rămân în alertă pentru protejarea spaţiului naţional şi aliat.

Ministerul Apărării Naţionale (MApN) a precizat printr-un comunicat că sistemele de supraveghere aeriană ale României, integrate în sistemul NATO, nu au detectat vreo rachetă rusească traversând spaţiul aerian naţional.

Informaţiile au apărut după ce autorităţile ucrainene au raportat că, în jurul orei 7:30, o rachetă a Federaţiei Ruse ar fi evoluat prin spaţiul aerian al Republicii Moldova şi, pentru aproximativ două minute, prin zona de nord a României, în proximitatea localităţii Darabani.

Sistemele de monitorizare ale României, împreună cu mijloacele suplimentare NATO, nu au confirmat acest incident. MApN a anunţat că structurile competente vor continua cercetările pentru clarificarea circumstanţelor.

Forţele şi mijloacele Serviciului de Luptă Poliţie Aeriană, sub comandă naţională şi NATO, rămân în alertă pentru protejarea spaţiului aerian al României şi al aliaţilor, relatează sursa citată.

Peste 700.000 de români îşi sărbătoresc onomastica de Crăciun. Este un bun prilej pentru a transmite mesaje de Crăciun celor dragi, cu o dublă semnificație: ziua numelui și marea sărbătoare creștină, scre alba24.ro.

Datele Direcţiei pentru Evidenţa Persoanei din cadrul MAI relevă că sunt 383.615 bărbaţi şi 322.869 femei care poartă prenume asociate sărbătorii Naşterii Domnului – Crăciunul.

Între bărbaţii care se sărbătoresc pe 25 decembrie, cei mai mulţi poartă prenumele Cristian – 329.311, potrivit Agerpres.

• Atenție: ziua de naștere și onomastica sunt două lucruri diferite.

De asemenea, se sărbătoresc în prima zi de Crăciun cei care se numesc Cristinel – 30.822 de persoane, Cristi – 11.729, Christian – 8.442, Crăciun – 2.378, Kristian – 605, Crăciunel – 320 şi Crăciunică – 8.

Ce nume se sărbătoresc de Crăciun:

La femei, cele mai multe sărbătorite au prenumele Cristina – 286.876.

Îşi sărbătoresc onomastica şi cele care se numesc Cristiana – 27.516 de persoane, Krisztina – 6.557, Kristina – 794, Cristinela – 754, Kristiana – 192, Crăciuniţă – 136 şi Crăciunică – 44.

Nume mai puțin obișnuite, sărbătorite de Crăciun:

Natalia/Natali – Provine din latinescul „natalis”, care înseamnă „naștere” și este asociat cu Nașterea Domnului.

Noel/Noela – Nume de origine franceză care înseamnă „Crăciun” (din latinescul „natalis dies”).

Aceste nume sunt strâns legate de semnificația spirituală a Crăciunului, reprezentând fie direct Nașterea Domnului, fie simbolurile religioase și culturale asociate cu această sărbătoare.

Este un prilej de a-i celebra pe cei care poartă astfel de nume, având în vedere conexiunea lor cu sărbătoarea Nașterii Domnului.

Polițiștii, împreună cu Moș Crăciun au continuat tradiția campaniei umanitare de Crăciun și l-au ajutat pe moșul să ajungă cu daruri, la copii.

A fost organizată o acțiune specială pentru a bucura copiii care nu au reușit să-l vadă vreodată pe Moș Crăciun, fiindu-le oferite celor mici cadouri și un strop de speranță.

Pachetele pregătite cu grijă au conținut jucării, dulciuri, haine și produse alimentare de bază, toate fiind colectate prin contribuția personală a polițiștilor.

Am dorit să aducem un zâmbet pe chipurile acestor copii și să le arătăm că nu sunt singuri. Crăciunul înseamnă să fim alături unii de alții, iar această activitate a fost modul nostru de a contribui la bucuria familiilor din comunitate.

“Momentele au fost pline de emoție, atât pentru copii, cât și pentru polițiști, iar cea mai mare răsplată a fost sclipirea de bucurie din ochii celor mici”, a transmis purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Botoşani, Delia Nenişcu.

Iată și câteva imagini surprinse cu această ocazie:

În fiecare an, pe data de 25 decembrie, se sărbătorește Nașterea Domnului Iisus Hristos. Crăciunul este una dintre cele mai mari sărbători ale creștinilor, notează alba24, o sărbătoare care marchează de peste 2.000 de ani naşterea lui Iisus Hristos și este celebrat în lumea întreagă.

Naşterea Domnului (întruparea Fiului lui Dumnezeu), sărbătorită în Biserica Ortodoxă la 25 decembrie (după calendarul gregorian) sau la 7 ianuarie (după calendarul iulian), face parte din cele 12 sărbători domneşti (sau praznice împărăteşti) ale Bisericii Ortodoxe, a treia mare sărbătoare după cea de Paşti şi de Rusalii.

Mesia Hristos a venit pe pământ cu o fire străină de a Sa, adică cu fire omenească, în cetatea Betleemului (Beit Lehem – Casa pâinii), care se află la o distanţă de 7 km de Ierusalim.

În oraşul natal al regelui David, s-a săvârşit marea taină a dreptei credinţe: „Dumnezeu S-a arătat în trup, S-a îndreptat în Duhul, a fost văzut de îngeri, S-a propovăduit între neamuri, a fost crezut în lume, S-a înălţat întru slavă” (I Tim. III, 16).

Peştera care, după tradiţie, este locul unde a venit pe lume Iisus Hristos se află pe o colină din partea de est a oraşului. Sfinţii împăraţi Constantin şi mama sa Elena au înălţat aici, în anul 330, o biserică, care ulterior a fost restaurată de împăratul Iustinian (527-565). Este cea mai veche biserică din Ţara Sfântă. Sub altarul acestui aşezământ se află peştera naşterii Domnului, intrarea în acest spaţiu se face prin partea de nord şi cea de sud a altarului.

Naşterea Domnului, eveniment unic în istoria omenirii

În acea perioadă, a fost dispusă de autorităţi organizarea unui recensământ, fiecare trebuind să meargă în cetatea lui de origine pentru a se declara. Printr-un astfel de procedeu se stabilea o bază de date pentru impozitarea populaţiei şi a terenurilor.

Potrivit Sfintei Scripturi şi Sfintei Tradiţii, mergând cu Iosif de la Nazaret la Betleem, spre a împlini porunca autorităţilor, Sfânta Fecioară Maria a născut pe Iisus, într-un staul de animale de la marginea cetăţii.

Acolo, la marginea câmpului, în noaptea sfântă, îngerul a vestit păstorilor Naşterea Mântuitorului lumii. Tot atunci şi tot acolo, în pragul colibei în care se afla pruncul sfânt, s-au oprit cei trei magi din lunga lor călătorie, spre a lăsa, lângă copilul sărac, daruri împărăteşti: aur, smirnă şi tămâie.

Naşterea Domnului, numită şi Crăciunul, pare a fi cea dintâi sărbătoare specific creştină, dintre cele ale Mântuitorului, dar nu este tot atât de veche ca Paştile (Învierea Domnului) sau Pogorârea Sfântului Duh (Rusaliile).

Despre vechimea sărbătoririi Naşterii Domnului, Sfântul Ioan Gură de Aur spune că în vremea sa (în cea de-a doua jumătate a secolului al IV-lea), sărbătoarea era cunoscută numai de câţiva ani, dar ea strălucea prin cinstirea care i se dădea.

Marele părinte al Bisericii spune însă că Naşterea Domnului ar putea fi numită sărbătoare nouă şi veche. Nouă, pentru că ea se făcuse cunoscută de puţin timp; veche, pentru că era trăită cu aceeaşi intensitate ca sărbătorile mai vechi (Paştile sau Rusaliile).

Pentru a întări spusele sale, Sfântul Ioan Gură de Aur citează din Faptele Sfinţilor Apostoli cuvântul învăţătorului de Lege iudaică, Gamaliel, adresat sinedriului. Gamaliel era conducător al unei celebre şcoli rabinice şi membru în sinedriu (instituţie evreiască care avea funcţie de conducere religioasă şi politică). El a cerut cu autoritate şi argumentat să nu mai fie urmăriţi şi prigoniţi apostolii lui Hristos.

„Şi acum zic vouă: Feriţi-vă de oamenii aceştia şi lăsaţi-i, căci dacă această hotărâre sau lucrul acesta este de la oameni, se va nimici; Iar dacă este de la Dumnezeu, nu veţi putea să-i nimiciţi, ca nu cumva să vă aflaţi şi luptători împotriva lui Dumnezeu”, spunea cărturarul evreu. (Fapte 5; 38-39)

Tot la fel se va întâmpla şi cu praznicul Naşterii Domnului, spune profetic Sfântul Ioan Gură de Aur, când va fi mai mult cunoscut, se va bucura de o cinste mult mai mare.