Connect with us
Publicitate

Eveniment

Începe Săptămâna Patimilor. Tradiții și obiceiuri din Săptămâna Mare. Slujbele Deniilor și pregătiri pentru sărbătoarea Învierii

Publicat

În Duminica Floriilor începe Săptămâna Mare, ultima şi cea mai aspră săptămână a Postului Sfintelor Paşti. Se încheie în Sâmbăta Mare, la 15 aprilie 2023.

I se mai spune Săptămâna Patimilor şi este cea mai aspră săptămână a Postului Sfintelor Paşti, amintind de patimile Domnului Iisus Hristos din aceste zile. Ea se adaugă celor 40 de zile propriu-zise de post, încheind perioada de pregătire sufletească şi trupească pentru întâmpinarea cu cuviinţă a celei mai mari sărbători creştine.

Săptămâna Sfintelor Patimi a avut întotdeauna un loc special în cadrul Postului Sfintelor Paşti. Până la sfârşitul secolului al III-lea, acest Post era împărţit în două perioade:

  • Postul Patruzecimii sau al Paresemilor, care ţinea până la Duminica Floriilor
  • Postul Paştilor, de la Duminica Floriilor până la cea a Învierii, caracterizat de cel mai aspru fel de postire.

Cu timpul, Săptămâna Patimilor a fost inclusă în Postul Sfintelor Paşti, ajungându-se astfel la o durată de 7 săptămâni, dar rămâne cea mai însemnată dintre acestea, de unde şi denumirea de Săptămâna cea Mare.

Postul se înăspreşte

Postul se înăspreşte, iar cei care nu au putut să-l ţină până atunci, se străduiesc ca, cel puţin în această săptămână, să-l respecte.

Totodată, această săptămână face parte dintr-o perioadă însemnată a anului bisericesc, aceea a Triodului, care cuprinde zilele pregătitoare Postului Sfintelor Paşti, Postul Sfintelor Paşti şi Săptămâna Patimilor, o vreme de pocăinţă şi de îndreptare duhovnicească.

Tradiții și obiceiuri din Săptămâna Mare

În Săptămâna Mare, credincioşii se pregătesc pentru sărbătoarea Învierii Domnului. În Maramureş, oamenii poartă haine de doliu, iar casa o îmbracă tot în negru şi în albastru închis. De altfel, în Bihor şi în Maramureş, i se mai spune chiar Săptămâna Neagră, potrivit site-ului www.crestinortodox.ro.

Mulţi credincioşi încearcă să ţină post negru în unele din aceste zile, având credinţa că Dumnezeu îi fereşte de boli, le dă sănătate şi îi ajută pentru tot restul anului. În Săptămâna Mare e bine ca toţi credincioşii să fie împăcaţi cu toată lumea, să ierte şi să-şi ceară iertare.

Pregătirile din aceste zile cuprind, totodată, şi o serie de tradiţii şi de obiceiuri populare. Acum se face curăţenie generală în gospodărie, muncile la câmp fiind permise doar până miercuri, de joi bărbaţii rămân pe lângă casă, ajutându-şi nevestele la treburile casnice.

Casele trebuie să strălucească de curăţenie, pentru a întâmpina Învierea Domnului aşa cum se cuvine.

Una dintre principalele preocupări înainte de sărbătoarea Sfintelor Paşti este şi primenirea hainelor.

Încă de la începutul Postului, gospodinele croiesc cămăşi noi, atât pentru ele cât şi pentru restul familiei, pentru a le purta în ziua de Paşti.

Pasca și ouăle roșii

În gospodărie, Joia Mare este dedicată copturilor pascale (pasca şi cozonacii) şi înroşirii ouălor, simbol al Sărbătorii Sfintelor Paşti, în credinţa că ouăle înroşite în această zi nu se strică niciodată. Tradiţia înroşirii ouălor înainte de Sfintele Paşti este explicată printr-o serie de legende creştine, care leagă simbolul ouălor roşii de patimile lui Iisus.

Astfel, una dintre acestea aminteşte de faptul că Maica Domnului, venind să-şi vadă Fiul răstignit, a adus un coş cu ouă, pe care l-a aşezat sub cruce, iar acestea s-au înroşit cu sângele vărsat de Domnul Iisus pentru mântuirea lumii. Potrivit site-ului www.crestinortodox.ro, culoarea roşie reprezintă pe de o parte focul, cu puterea lui purificatoare, dar îndeosebi sângele lui Iisus vărsat pentru mântuirea lumii. La noi însă, de Paşti, ouăle nu se vopsesc doar în roşu, ci şi în alte culori (galben, verde, albastru), vestind bucuria primăverii.

Se mai colorează ouă şi în negru, simbolizând patimile lui Hristos pe cruce. Mai mult decât atât, în unele zone, îndeosebi în Bucovina, se păstrează tradiţia încondeierii ouălor, devenită în timp o adevărată artă, executată cu măiestrie de artişti populari.

Ouăle încondeiate se mai numesc şi „ouă muncite”, dedicând astfel efortul depus pentru desăvârşirea lor patimilor îndurate de Iisus Hristos pentru mântuirea noastră.

Pentru creştini, pasca este cea mai importantă coptură rituală a Paştilor. Caracterul ritual al pascăi este subliniat de data prescrisă de tradiţie când trebuie pregătită, în joia sau sâmbăta din Săptămâna Mare, de forma (rotundă sau dreptunghiulară) şi de ornamentele din aluat (pască cu sucituri, cu împletituri, cu zimţi, simplă).

Alături de pască, se făceau şi alte copturi cu caracter ritual numite colaci, babe, moşi sau moşnegi, prescuri, învârtite, notează Ion Ghinoiu, în volumul „Sărbători şi obiceiuri româneşti” (Ed. Elion, 2002). Pasca se face din făină de grâu de cea mai bună calitate şi, cel mai adesea, are o formă rotundă, pentru că se crede că scutecele lui Hristos au fost rotunde.

Sâmbăta Mare este dedicată ultimelor pregătiri pentru Paşti: sacrificarea mielului şi prepararea mâncărurilor din carne de miel, precum drob, borş de miel, stufat sau friptură. Mielul este simbolul lui Iisus în tradiţia creştină, căci atunci când Iisus a murit pe cruce pentru mântuirea lumii ca un miel nevinovat, a fost numit ”Mielul lui Dumnezeu”, simbolizând sacrificiul său suprem.

Săptămâna Mare: Slujbele Deniilor

Specifică pentru această săptămână este slujba Deniilor, rânduieli de o mare frumuseţe, care evidenţiază momentele dramatice legate de patimile şi de Jertfa lui Hristos, săvârşite în fiecare seară, din Duminica Floriilor şi până în Vinerea Mare.

La prima denie, cea din Duminica Floriilor, se va citi Evanghelia cu smochinul blestemat, pentru că nu avea roade.

În sfânta şi marea Luni se citeşte Evanghelia de la Matei despre sfârşitul lumii, „ca să fim mereu gata şi în aşteptarea venirii Domnului ca să judece vii şi morţii (Matei 24, 3-35)” („Predici la praznice împărăteşti şi la sfinţii de peste an”, arhimandrit Ilie Cleopa, 1996). La denia de luni seară se va citi Evanghelia despre dajdia Cezarului (Matei 22, 17-22) şi despre făţărnicia fariseilor (Matei 23, 1-39).

Marţi seară la denie se va citi Evanghelia de la Ioan, în care se spune: „Puţină vreme mai este Lumina cu voi. Umblaţi până când aveţi lumină, ca să nu vă cuprindă întunericul. Că cel ce umblă în întuneric nu ştie unde merge” (Ioan 12, 35).

În sfânta şi marea zi de Miercuri se citeşte Evanghelia cu femeia păcătoasă care a uns capul Lui Hristos cu mir de mare preţ. Tot acum Iuda vânzătorul s-a înţeles cu iudeii să-l vândă pe Mântuitorul lumii pe treizeci de arginţi (Matei 26, 6-16). Miercuri seară la denie se citeşte Evanghelia pregătirii Cinei de Taină (Luca 22, 1-39).

O zi de mare însemnătate în istoria mântuirii este Sfânta şi Marea Joi, cunoscută şi ca Joia Mare, în care sunt prăznuite patru momente deosebite din Săptămâna Patimilor: spălarea picioarelor ucenicilor de către Hristos, ca pildă de smerenie, Cina cea de Taină, la care s-a instituit Taina Sfintei Împărtăşanii (Euharistia), rugăciunea din grădina Ghetsimani şi prinderea Domnului de către farisei.

În dimineaţa din Joia Mare, credincioşii merg la biserică să se spovedească şi să se împărtăşească şi duc pâine, care va fi sfinţită de preot, stropită cu vin şi împărţită enoriaşilor în noaptea de Înviere. În seara acestei zile, este săvârşită Denia celor 12 Evanghelii, la care sunt citite cele 12 pericope evanghelice despre patimile, răstignirea şi moartea pe cruce a Mântuitorului Iisus Hristos.

Sfânta şi Marea Vineri este ziua când a fost răstignit pe cruce Fiul lui Dumnezeu şi a fost pus în mormânt, fiind, potrivit tradiţiei, zi de post negru, în care nu se mănâncă şi nu se bea decât apă.

În Vinerea Mare se scoate în mijlocul bisericii Sfântul Epitaf (numit şi Sfântul Aer), un obiect bisericesc de cult de formă dreptunghiulară, confecţionat din pânză de in, mătase sau catifea, pe care se află imprimată sau pictată icoana înmormântării Mântuitorului şi care va fi aşezat pe o masă mai înaltă.

Credincioşii sărută Sfânta Evanghelie, Sfânta Cruce şi Sfântul Epitaf şi trec de trei ori pe sub masa pe care este aşezat, simbolizând, astfel, trecerea prin mormânt a Mântuitorului, care S-a coborât în iad pentru a elibera sufletele drepţilor. Precum Hristos, care prin moartea şi Învierea Sa, a sfărâmat porţile iadului, iar moartea a fost învinsă, aşa şi credincioşii îşi amintesc acum că şi ei trebuie să treacă prin moarte, prin mormânt, pentru a merge la viaţa veşnică în Hristos.

În seara acestei zile, se săvârşeşte Denia Prohodului Domnului, slujba de înmormântare a Mântuitorului Iisus Hristos, iar trecerea pe sub masă a credincioşilor se poate face până la sfârşitul acesteia. După această cântare, se înconjoară biserica, cu Sfântul Epitaf, iar la final, Sfântul Epitaf este aşezat pe Sfânta Masă din Sfântul Altar, unde va rămâne până la Vecernia sărbătorii Înălţării Domnului.

Sâmbăta Mare este zi de adâncă tăcere, acum Hristos coboară în adâncul iadului ale cărui porţi le va sfărâma şi îi va scoate la lumină pe cei care de la începutul lumii au murit în nădejdea vieţii veşnice şi a învierii.

Cercetătorii etnologi susţin că, în comunităţile tradiţionale, se considera că Vinerea Mare, odată cu moartea Mântuitorului, deschide un timp al haosului şi întunericului, oamenii rămânând fără protecţie divină. Timpul ritual de 14 zile, parte componentă a Ciclului pascal, se degradează neîncetat în Săptămâna Patimilor, notează Ion Ghinoiu în volumul „Sărbători şi obiceiuri româneşti” (Ed. Elion, 2002), când Iisus este trădat, chinuit, umilit şi omorât prin răstignire.

Aceste trei zile de haos şi întuneric sunt urmate de Învierea Domnului din noaptea de Paşti şi de Săptămâna Luminată, care readuc echilibrul şi armonia. Prin Învierea Sa, Mântuitorul a sfărâmat porţile iadului şi a învins moartea, dăruind, astfel, credincioşilor, bucuria şi nădejdea la viaţa veşnică întru Hristos.

sursă: Agerpres

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Asteroidul care va trece pe lângă Pământ în această noapte. NASA a făcut anunțul de ultim moment

Publicat

În dimineața acestei zile, la ora 5:51 p.m. ora României, un asteroid impresionant, cu o lățime de aproximativ 600 de metri, va trece în apropierea Pământului. Dacă nu reușiți să îl observați acum, va trebui să așteptați mai bine de un an pentru a avea din nou această oportunitate. Potrivit astronomilor, pentru a vedea acest fenomen spațial anual este necesar un telescop, iar observații mai bune pot fi făcute în nopțile de 16 și 17 aprilie, când cerul este întunecat, scrie playtech.ro.

Detalii despre traiectoria asteroidului
Asteroidul, denumit 2013 NK4, orbitează soarele o dată la 378 de zile. Conform datelor furnizate de NASA, traiectoria sa eliptică îl poartă dincolo de orbita planetei Marte și între orbitele planetelor Venus și Mercur. Acesta este programat să treacă pe lângă Pământ la ora 10:51 a.m. ET, într-o apropiere sigură, fără a prezenta riscuri pentru planeta noastră.

Observații vizuale
Din păcate, nu va fi posibil să observați asteroidul cu ochiul liber. NASA indică faptul că este necesar un telescop pentru a putea vedea corpul ceresc. Deși apropierea cea mai mare de Pământ a asteroidului 2013 NK4 are loc luni, datorită poziționării sale pe cer, va fi mai ușor de observat în nopțile de 16 și 17 aprilie, conform EarthSky.org.

Comparativ cu Apophis
Potrivit rapoartelor, asteroidul 2013 NK4 este aproape de două ori mai mare decât Apophis, cunoscut sub numele de „asteroidul din ziua judecății”, care este prevăzut să treacă mai aproape de Pământ decât sateliții artificiali în anul 2029. Această comparație subliniază dimensiunea considerabilă a asteroidului 2013 NK4 și interesul major pe care îl suscită în rândul comunității științifice și a observatorilor de stele.

Prin urmare, evenimentul de trecere a asteroidului 2013 NK4 este unul dintre acele momente spectaculoase care aduc în prim plan frumusețea și misterul vastului univers, reamintindu-ne cât de dinamic este spațiul cosmic ce ne înconjoară.

Citeste mai mult

Educație

Bacalaureat 2024. Ministrul Educației, Ligia Deca: Să păstrăm încrederea în diploma pe care un absolvent de liceu o obţine

Publicat

Ministrul Educației îi liniștește pe elevii de clasa a XII-a care peste o lună, mai exact începând din 17 martie, vor intra în febra examenelor. Potrivit Ligiei Deca, subiectele nu sunt grele şi sunt create pentru nivelul mediu.

“Examenul de bacalaureat certifică nişte competenţe ale absolventului. Aceste competenţe, pentru a putea fi recunoscute şi în ţară, dar şi de către partenerii noştri europeni, trebuie să fie garantate. De aceea subiectele nu variază, dar variază mijloacele de sprijin pentru ca acei copii care au cerinţe educaţionale speciale să poată să îndeplinească standardul de evaluare. Asta înseamnă timp prelungit, măsuri şi materiale ajutătoare, tocmai în ideea în care diploma pe care ei o obţin să nu poată fi contestată de nimeni. Eu sunt deschisă vizavi de ce alte măsuri putem să luăm în aşa fel încât ei să fie sprijiniţi să se respecte particularităţile de învăţare pe care eu le au, dar cred că este nevoie să păstrăm încrederea în diploma pe care un absolvent de liceu o obţine”, a afirmat, luni, ministrul într-o conferinţă de presă la Câmpulung.

Deca a afirmat că subiectele nu sunt grele la bacalaureat, ci sunt create pentru nivel mediu şi pentru certificarea unei competenţe medii.

“Tocmai din acest motiv ele trebuie să fie respectate pentru toţi absolvenţii. Putem discuta despre cele mai potrivite măsuri de sprijin tocmai pentru că acei elevii cu tulburări din spectrul autist au o capacitate intelectuală sporită. Este vorba doar despre adecvarea la particularităţile lor”, a mai arătat demnitarul.

Calendarul examenului național de Bacalaureat 2024, Sesiunea iunie – iulie 2024

3 – 7 iunie 2024: Înscrierea candidaților la prima sesiune de examen

7 iunie 2024: Încheierea cursurilor pentru clasa a XII-a/a XIII-a

  • 17 – 19 iunie 2024: Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A
  • 19 – 20 iunie 2024: Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă – proba B
  • 19 – 21 iunie 2024: Evaluarea competențelor digitale – proba D
  • 25 – 27 iunie 2024: Evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională – proba C
  • 1 iulie 2024: Limba și literatura română – proba E.a) – proba scrisă
  • 2 iulie 2024: Proba obligatorie a profilului – proba E.c) – proba scrisă
  • 4 iulie 2024: Proba la alegere a profilului și specializării – proba E.d) – proba scrisă
  • 5 iulie 2024: Limba și literatura maternă – proba E.b) – proba scrisă

8 iulie 2024: Afișarea rezultatelor la probele scrise până la ora 12.00) și depunerea contestațiilor în intervalul orar 12.00 – 18.00

9 – 11 iulie 2024: Rezolvarea contestațiilor

12 iulie 2024: Afișarea rezultatelor finale

Amintim că Evaluarea Națională 2024 începe în data de 25 iunie – calendarul examenului pentru elevii de clasa a VIII-a.

Calendarul Bacalaureatului de toamnă 2024

15 – 22 iulie 2024: Înscrierea candidaților la a doua sesiune de examen, inclusiv a candidaților care au promovat examenele de corigențe

  • 8 – 9 august 2024: Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A
  • 9 august 2024: Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă – proba B
  • 12 august 2024: Evaluarea competențelor digitale – proba D
  • 13 – 14 august 2024: Evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională – proba C
  • 19 august 2024: Limba și literatura română – proba E.a) – proba scrisă
  • 20 august 2024: Proba obligatorie a profilului – proba E.c) – proba scrisă
  • 21 august 2024: Proba la alegere a profilului și specializării – proba E.d) – proba scrisă
  • 22 august 2024: Limba și literatura maternă – proba E.b) – proba scrisă

26 august 2024: Afișarea rezultatelor la probele scrise (până la ora 12.00) și depunerea contestațiilor (orele 12.00 – 18.00)

27 – 29 august 2024: Rezolvarea contestațiilor

30 august 2024: Afișarea rezultatelor finale

Citeste mai mult

Eveniment

„Domnișoarele simandicoase” din politică sunt rugate de primarul Cosmin Andrei să nu mai pună instituțiile statului pe drumuri

Publicat

S-au înmulțit plângerile din partea partidelor politice care au intrat în cursa electorală, motivul principal fiind că le sunt devastate corturile amplasate pentru strângerea de semnături. Primarul Cosmin Andrei a găsit cauza distrugerilor și pune pe seama vântului.

„Am observat în ultima vreme că domnișoarele simandicoase din politică fac tot felul de reclamații că le sunt vandalizate corturile de campanie și îndrăznesc să îi rog sa nu mai pună institutiile statului pe drumuri și să consume resursele inutil ci sa își vadă liniștiți de campanie pentru că nu este nicio conspirație. Inclusiv corturile noastre au fost afectate, dupa cum puteti vedea, din cauza vântului”, a spus primarul Cosmin Andrei.

Citeste mai mult

Eveniment

Trei școli au reprezentat județul Botoșani la întâlnirea regională a liceelor agricole

Publicat

Vineri, 12.04.2024, la Colegiul Agricol și de Industrie Alimentară „Vasile Adamachi” din Iași,  a fost organizată întâlnirea regională a liceelor agricole. Județul Botoșani a fost reprezentat de Liceul Tehnologic „Demostene Botez” Trușești, Liceul Tehnologic „Petru Rareș” Botoșani și Liceul Tehnologic „Alexandru Vlahuță” Șendriceni.

La activitate au participat reprezentanți din instituții de învățământ superior, precum Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca, Universitatea de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad” Iași, precum și de la World Vision Romania, Junior Achievement Romania, Fundația Civitas pentru Societatea Civila Cluj și Fundația Comunitară Iași.

În cadrul întâlnirii au fost dezbătute următoarele probleme de interes pentru liceele cu specializări preponderent agricole:

  • îmbunătățirea imaginii învățământului agricol;
  • colaborarea cu agenții economici;
  • resurse pentru materialele didactice;
  • modele de buna practică;

Au fost prezentate noi oportunități de finanțare pentru învățământul profesional și tehnic preuniversitar.

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate
Publicitate

Trending