Connect with us

Eveniment

Începe Săptămâna Patimilor. Tradiții și obiceiuri din Săptămâna Mare. Slujbele Deniilor și pregătiri pentru sărbătoarea Învierii

Publicat

Publicitate

În Duminica Floriilor începe Săptămâna Mare, ultima şi cea mai aspră săptămână a Postului Sfintelor Paşti. Se încheie în Sâmbăta Mare, la 15 aprilie 2023.

I se mai spune Săptămâna Patimilor şi este cea mai aspră săptămână a Postului Sfintelor Paşti, amintind de patimile Domnului Iisus Hristos din aceste zile. Ea se adaugă celor 40 de zile propriu-zise de post, încheind perioada de pregătire sufletească şi trupească pentru întâmpinarea cu cuviinţă a celei mai mari sărbători creştine.

Săptămâna Sfintelor Patimi a avut întotdeauna un loc special în cadrul Postului Sfintelor Paşti. Până la sfârşitul secolului al III-lea, acest Post era împărţit în două perioade:

  • Postul Patruzecimii sau al Paresemilor, care ţinea până la Duminica Floriilor
  • Postul Paştilor, de la Duminica Floriilor până la cea a Învierii, caracterizat de cel mai aspru fel de postire.

Cu timpul, Săptămâna Patimilor a fost inclusă în Postul Sfintelor Paşti, ajungându-se astfel la o durată de 7 săptămâni, dar rămâne cea mai însemnată dintre acestea, de unde şi denumirea de Săptămâna cea Mare.

Postul se înăspreşte

Postul se înăspreşte, iar cei care nu au putut să-l ţină până atunci, se străduiesc ca, cel puţin în această săptămână, să-l respecte.

Totodată, această săptămână face parte dintr-o perioadă însemnată a anului bisericesc, aceea a Triodului, care cuprinde zilele pregătitoare Postului Sfintelor Paşti, Postul Sfintelor Paşti şi Săptămâna Patimilor, o vreme de pocăinţă şi de îndreptare duhovnicească.

Publicitate

Tradiții și obiceiuri din Săptămâna Mare

În Săptămâna Mare, credincioşii se pregătesc pentru sărbătoarea Învierii Domnului. În Maramureş, oamenii poartă haine de doliu, iar casa o îmbracă tot în negru şi în albastru închis. De altfel, în Bihor şi în Maramureş, i se mai spune chiar Săptămâna Neagră, potrivit site-ului www.crestinortodox.ro.

Mulţi credincioşi încearcă să ţină post negru în unele din aceste zile, având credinţa că Dumnezeu îi fereşte de boli, le dă sănătate şi îi ajută pentru tot restul anului. În Săptămâna Mare e bine ca toţi credincioşii să fie împăcaţi cu toată lumea, să ierte şi să-şi ceară iertare.

Pregătirile din aceste zile cuprind, totodată, şi o serie de tradiţii şi de obiceiuri populare. Acum se face curăţenie generală în gospodărie, muncile la câmp fiind permise doar până miercuri, de joi bărbaţii rămân pe lângă casă, ajutându-şi nevestele la treburile casnice.

Casele trebuie să strălucească de curăţenie, pentru a întâmpina Învierea Domnului aşa cum se cuvine.

Una dintre principalele preocupări înainte de sărbătoarea Sfintelor Paşti este şi primenirea hainelor.

Încă de la începutul Postului, gospodinele croiesc cămăşi noi, atât pentru ele cât şi pentru restul familiei, pentru a le purta în ziua de Paşti.

Pasca și ouăle roșii

În gospodărie, Joia Mare este dedicată copturilor pascale (pasca şi cozonacii) şi înroşirii ouălor, simbol al Sărbătorii Sfintelor Paşti, în credinţa că ouăle înroşite în această zi nu se strică niciodată. Tradiţia înroşirii ouălor înainte de Sfintele Paşti este explicată printr-o serie de legende creştine, care leagă simbolul ouălor roşii de patimile lui Iisus.

Astfel, una dintre acestea aminteşte de faptul că Maica Domnului, venind să-şi vadă Fiul răstignit, a adus un coş cu ouă, pe care l-a aşezat sub cruce, iar acestea s-au înroşit cu sângele vărsat de Domnul Iisus pentru mântuirea lumii. Potrivit site-ului www.crestinortodox.ro, culoarea roşie reprezintă pe de o parte focul, cu puterea lui purificatoare, dar îndeosebi sângele lui Iisus vărsat pentru mântuirea lumii. La noi însă, de Paşti, ouăle nu se vopsesc doar în roşu, ci şi în alte culori (galben, verde, albastru), vestind bucuria primăverii.

Se mai colorează ouă şi în negru, simbolizând patimile lui Hristos pe cruce. Mai mult decât atât, în unele zone, îndeosebi în Bucovina, se păstrează tradiţia încondeierii ouălor, devenită în timp o adevărată artă, executată cu măiestrie de artişti populari.

Ouăle încondeiate se mai numesc şi „ouă muncite”, dedicând astfel efortul depus pentru desăvârşirea lor patimilor îndurate de Iisus Hristos pentru mântuirea noastră.

Pentru creştini, pasca este cea mai importantă coptură rituală a Paştilor. Caracterul ritual al pascăi este subliniat de data prescrisă de tradiţie când trebuie pregătită, în joia sau sâmbăta din Săptămâna Mare, de forma (rotundă sau dreptunghiulară) şi de ornamentele din aluat (pască cu sucituri, cu împletituri, cu zimţi, simplă).

Alături de pască, se făceau şi alte copturi cu caracter ritual numite colaci, babe, moşi sau moşnegi, prescuri, învârtite, notează Ion Ghinoiu, în volumul „Sărbători şi obiceiuri româneşti” (Ed. Elion, 2002). Pasca se face din făină de grâu de cea mai bună calitate şi, cel mai adesea, are o formă rotundă, pentru că se crede că scutecele lui Hristos au fost rotunde.

Sâmbăta Mare este dedicată ultimelor pregătiri pentru Paşti: sacrificarea mielului şi prepararea mâncărurilor din carne de miel, precum drob, borş de miel, stufat sau friptură. Mielul este simbolul lui Iisus în tradiţia creştină, căci atunci când Iisus a murit pe cruce pentru mântuirea lumii ca un miel nevinovat, a fost numit ”Mielul lui Dumnezeu”, simbolizând sacrificiul său suprem.

Săptămâna Mare: Slujbele Deniilor

Specifică pentru această săptămână este slujba Deniilor, rânduieli de o mare frumuseţe, care evidenţiază momentele dramatice legate de patimile şi de Jertfa lui Hristos, săvârşite în fiecare seară, din Duminica Floriilor şi până în Vinerea Mare.

La prima denie, cea din Duminica Floriilor, se va citi Evanghelia cu smochinul blestemat, pentru că nu avea roade.

În sfânta şi marea Luni se citeşte Evanghelia de la Matei despre sfârşitul lumii, „ca să fim mereu gata şi în aşteptarea venirii Domnului ca să judece vii şi morţii (Matei 24, 3-35)” („Predici la praznice împărăteşti şi la sfinţii de peste an”, arhimandrit Ilie Cleopa, 1996). La denia de luni seară se va citi Evanghelia despre dajdia Cezarului (Matei 22, 17-22) şi despre făţărnicia fariseilor (Matei 23, 1-39).

Marţi seară la denie se va citi Evanghelia de la Ioan, în care se spune: „Puţină vreme mai este Lumina cu voi. Umblaţi până când aveţi lumină, ca să nu vă cuprindă întunericul. Că cel ce umblă în întuneric nu ştie unde merge” (Ioan 12, 35).

În sfânta şi marea zi de Miercuri se citeşte Evanghelia cu femeia păcătoasă care a uns capul Lui Hristos cu mir de mare preţ. Tot acum Iuda vânzătorul s-a înţeles cu iudeii să-l vândă pe Mântuitorul lumii pe treizeci de arginţi (Matei 26, 6-16). Miercuri seară la denie se citeşte Evanghelia pregătirii Cinei de Taină (Luca 22, 1-39).

O zi de mare însemnătate în istoria mântuirii este Sfânta şi Marea Joi, cunoscută şi ca Joia Mare, în care sunt prăznuite patru momente deosebite din Săptămâna Patimilor: spălarea picioarelor ucenicilor de către Hristos, ca pildă de smerenie, Cina cea de Taină, la care s-a instituit Taina Sfintei Împărtăşanii (Euharistia), rugăciunea din grădina Ghetsimani şi prinderea Domnului de către farisei.

În dimineaţa din Joia Mare, credincioşii merg la biserică să se spovedească şi să se împărtăşească şi duc pâine, care va fi sfinţită de preot, stropită cu vin şi împărţită enoriaşilor în noaptea de Înviere. În seara acestei zile, este săvârşită Denia celor 12 Evanghelii, la care sunt citite cele 12 pericope evanghelice despre patimile, răstignirea şi moartea pe cruce a Mântuitorului Iisus Hristos.

Sfânta şi Marea Vineri este ziua când a fost răstignit pe cruce Fiul lui Dumnezeu şi a fost pus în mormânt, fiind, potrivit tradiţiei, zi de post negru, în care nu se mănâncă şi nu se bea decât apă.

În Vinerea Mare se scoate în mijlocul bisericii Sfântul Epitaf (numit şi Sfântul Aer), un obiect bisericesc de cult de formă dreptunghiulară, confecţionat din pânză de in, mătase sau catifea, pe care se află imprimată sau pictată icoana înmormântării Mântuitorului şi care va fi aşezat pe o masă mai înaltă.

Credincioşii sărută Sfânta Evanghelie, Sfânta Cruce şi Sfântul Epitaf şi trec de trei ori pe sub masa pe care este aşezat, simbolizând, astfel, trecerea prin mormânt a Mântuitorului, care S-a coborât în iad pentru a elibera sufletele drepţilor. Precum Hristos, care prin moartea şi Învierea Sa, a sfărâmat porţile iadului, iar moartea a fost învinsă, aşa şi credincioşii îşi amintesc acum că şi ei trebuie să treacă prin moarte, prin mormânt, pentru a merge la viaţa veşnică în Hristos.

În seara acestei zile, se săvârşeşte Denia Prohodului Domnului, slujba de înmormântare a Mântuitorului Iisus Hristos, iar trecerea pe sub masă a credincioşilor se poate face până la sfârşitul acesteia. După această cântare, se înconjoară biserica, cu Sfântul Epitaf, iar la final, Sfântul Epitaf este aşezat pe Sfânta Masă din Sfântul Altar, unde va rămâne până la Vecernia sărbătorii Înălţării Domnului.

Sâmbăta Mare este zi de adâncă tăcere, acum Hristos coboară în adâncul iadului ale cărui porţi le va sfărâma şi îi va scoate la lumină pe cei care de la începutul lumii au murit în nădejdea vieţii veşnice şi a învierii.

Cercetătorii etnologi susţin că, în comunităţile tradiţionale, se considera că Vinerea Mare, odată cu moartea Mântuitorului, deschide un timp al haosului şi întunericului, oamenii rămânând fără protecţie divină. Timpul ritual de 14 zile, parte componentă a Ciclului pascal, se degradează neîncetat în Săptămâna Patimilor, notează Ion Ghinoiu în volumul „Sărbători şi obiceiuri româneşti” (Ed. Elion, 2002), când Iisus este trădat, chinuit, umilit şi omorât prin răstignire.

Aceste trei zile de haos şi întuneric sunt urmate de Învierea Domnului din noaptea de Paşti şi de Săptămâna Luminată, care readuc echilibrul şi armonia. Prin Învierea Sa, Mântuitorul a sfărâmat porţile iadului şi a învins moartea, dăruind, astfel, credincioşilor, bucuria şi nădejdea la viaţa veşnică întru Hristos.

sursă: Agerpres

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Pagube importante în urma incendiului de la depozitul de cereale din Dorohoi. 450 de tone de cereale, salvate de pompieri

Publicat

Publicitate

Incendiul izbucnit la stația de condiționare a unui depozit de cereale din municipiul Dorohoi a provocat pagube semnificative, în ciuda intervenției rapide a pompierilor.

Flăcările au distrus bunurile aflate în interiorul stației, aproximativ 250 de metri liniari de bandă transportoare și materialele combustibile din structura acoperișului pe o suprafață de circa 20 de metri pătrați.

De asemenea, au fost degradate în urma incendiului alți 100 de metri pătrați de bandă transportoare, inclusiv rolele aferente acestora. Intervenția echipajelor Inspectoratului pentru Situații de Urgență Botoșani, sprijinite de Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Dorohoi, a reușit însă să limiteze proporțiile dezastrului.

„Grație mobilizării rapide și eforturilor susținute ale pompierilor, au fost salvate aproximativ 450 de tone de cereale depozitate în incintă. Autoritățile urmează să stabilească în perioada următoare cauza probabilă a incendiului, în cadrul anchetei deschise pentru clarificarea circumstanțelor producerii evenimentului”, a transmis purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situații de Urgență Botoşani, Dorina Lupu.

ISU Botoșani reamintește tuturor operatorilor economici obligația de a respecta normele de prevenire a incendiilor, mai ales în spații de depozitare și procesare a materialelor combustibile.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Incendiu puternic la un depozit de cereale din Dorohoi: Intervenție contracronometru a pompierilor

Publicat

Publicitate

Pompierii din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență Botoșani intervin în aceste momente  pentru stingerea unui incendiu izbucnit la un depozit de cereale din municipiul Dorohoi.

Flăcările au cuprins o magazie legată prin benzi transportoare de cauciuc de stația de condiționare a cerealelor, incendiul manifestându-se cu degajări mari de fum.

La fața locului au fost mobilizate trei autospeciale de stingere, autospeciala de salvare și lucru la înălțime, o ambulanță SMURD, precum și echipajele Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență Dorohoi. Pompierii au constatat că ard bunuri aflate în interiorul magaziei, dar și banda transportoare pe o distanță de aproximativ 150 de metri.

Din fericire, nu sunt persoane surprinse în interiorul depozitului. Incendiul a fost localizat rapid, însă echipajele acționează în continuare pentru lichidarea completă a focarelor și limitarea pagubelor. Intervenția este dificilă din cauza materialelor combustibile și a fumului dens care îngreunează accesul în anumite zone ale depozitului.

Autoritățile recomandă cetățenilor să evite zona pentru a permite accesul autospecialelor și buna desfășurare a operațiunilor de stingere. Ancheta privind cauzele producerii incendiului urmează să fie declanșată după finalizarea intervenției.

În jurul orei 20.30 incendiul a fost lichidat.

Publicitate

Cauza probabilă este în curs de stabilire”, a transmis purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situații de Urgență Botoşani, Dorina Lupu.

Iată și câteva imagini de la fața locului:

Citeste mai mult

Administratie

Poliția Locală Botoșani: Amenzi de peste 24.000 lei pentru mizerie, neglijență și comerț ilegal

Publicat

Publicitate

În ultimele două săptămâni, polițiștii locali de la Botoșani au aplicat nu mai puțin de 12 sancțiuni contravenționale, însumând 8800 lei, pentru nerespectarea regulamentelor privind curățenia și întreținerea spațiilor publice din municipiul reședință de județ.

Printre faptele sancționate s-au numărat aruncarea deșeurilor la întâmplare și folosirea necorespunzătoare a mobilierului urban, încălcând prevederile HCL nr. 44/2025.

În intervalul 15–30 iunie 2025, au fost identificate 11 proprietăți neîntreținute sau neigienizate, iar proprietarii au fost sancționați cu amenzi totale de 14.500 lei. Poliția Locală reamintește că proprietarii sunt obligați să asigure curățenia clădirilor, curților și anexelor gospodărești, inclusiv efectuarea lucrărilor de salubrizare, dezinsecție și deratizare.

Totodată, pe linia activităților comerciale din piețele municipiului, în aceeași perioadă au fost aplicate 16 sancțiuni în valoare totală de 1600 lei pentru neafișarea prețurilor și comercializarea produselor în zone neautorizate, adiacente piețelor.

Poliția Locală anunță că verificările vor continua zilnic și face apel la toți cetățenii și agenții economici să respecte normele de igienă, gospodărire și comerț. „Menținerea unui oraș curat și civilizat este o responsabilitate comună”, au subliniat reprezentanții instituției.

Publicitate
Citeste mai mult

Economie

Proiect: Rovinieta, mai scumpă de la 1 septembrie. Care sunt noile tarife pentru mașini, autoutilitare și camioane

Publicat

Publicitate

Rovinieta, tariful pentru utilizarea drumurilor naționale de către autovehicule, va crește începând cu 1 septembrie. Pentru autoturisme, taxa va fi de 3,5 euro pe zi și 50 de euro pe an, conform unui proiect de lege , publicat joi pe site-ul Ministerului Finanțelor care stabilește noi măsuri fiscal-bugetare, relatează alba24.ro.

Rovinieta – tariful de utilizare a drumurilor naționale pentru autovehicule, se scumpește de la 1 septembrie.

Pentru autoturisme va fi de 3,5 euro pentru o zi, iar pentru un an de 50 de euro, potrivit unui proiect de lege care prevede unele măsuri fiscal-bugetare, publicat joi pe site-ul Ministerului Finanțelor.

Prin acest act normativ, se propune modificarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România.

Cuantumul amenzii contravenționale aplicate utilizatorilor în cazul lipsei rovinietei valabile pentru autoturisme va fi între 500 lei și 1.000 lei.

„Totodată, tarifele de utilizare achitate anterior intrării în vigoare a noilor tarife, respectiv data de 1 septembrie 2025, își mențin valabilitatea”, se arată în proiect.

Publicitate

Rovinieta se scumpește de la 1 septembrie. Nivelul tarifului de utilizare a drumurilor naţionale

Astfel, pentru autoturisme rovinieta va costa:

  • o zi – 3,5 euro (în prezent 2,5 euro)
  • 10 zile – 6 euro (în prezent 3,3 euro)
  • 30 de zile – 9,5 euro (în prezent 5,3 euro)
  • 60 de zile – 15 euro (în prezent 8,4 euro)
  • 12 luni – 50 euro (în prezent 28 de euro)

Vehicul de transport marfă cu MTMA mai mică sau egală cu 3,5 tone

  • 1 zi – 8,6 euro
  • 10 zile – 11,5 euro
  • 30 de zile – 18,2 euro
  • 60 de zile – 28,8 euro
  • 12 luni – 96 euro

Vehicul de transport marfă cu MTMA mai mare de 3,5 tone şi mai mică sau egală cu 7,5 tone

  • 1 zi – 4 euro
  • 7 zile – 16 euro
  • 30 de zile – 32 euro
  • 12 luni – 320 euro

Vehicul de transport marfă cu MTMA mai mare de 7,5 tone şi mai mică decât 12,0 tone

  • 1 zi – 7 euro
  • 7 zile – 28 euro
  • 30 de zile – 56 euro
  • 12 luni – 560 euro

Vehicul de transport marfă cu MTMA mai mare sau egală cu 12,0 tone, cu maximum 3 axe (inclusiv)

  • 1 zi – 9 euro
  • 7 zile – 36 euro
  • 30 de zile – 72 euro
  • 12 luni – 720 euro

Vehicul de transport marfă cu MTMA mai mare sau egală cu 12,0 tone, cu minimum 4 axe (inclusiv)

  • 1 zi – 11 euro
  • 7 zile – 55 euro
  • 30 de zile – 121 euro
  • 12 luni – 1.210 euro

Vehicul de transport persoane cu mai mult de 9 locuri pe scaune (inclusiv conducătorul auto) şi maximum 23 de locuri pe scaune (inclusiv conducătorul auto)

  • 1 zi – 4 euro
  • 7 zile – 16 euro
  • 30 de zile – 32 euro
  • 12 luni – 320 euro

Vehicul de transport persoane cu mai mult de 23 de locuri pe scaune (inclusiv conducătorul auto)

  • 1 zi – 7 euro
  • 7 zile – 28 euro
  • 30 de zile – 56 euro
  • 12 luni – 560 euro

Valoarea amenzii contravenţionale aplicate utilizatorilor în cazul lipsei rovinietei valabile

Tipul vehiculului – Cuantumul amenzii contravenţionale (lei) Minim/Maxim

  • Autoturisme – 500 lei / 1.000 lei
  • Vehicule de transport marfă cu MTMA mai mică sau egală cu 3,5 tone – 950 lei / 1.900 lei
  • Vehicule de transport marfă cu MTMA mai mare de 3,5 tone şi mai mică sau egală cu 7,5 tone – 1.550 lei / 3.100 lei
  • Vehicule de transport marfă cu MTMA mai mare de 7,5 tone şi mai mică decât 12,0 tone – 2.750 lei / 5.500 lei
  • Vehicule de transport marfă cu MTMA mai mare sau egală cu 12,0 tone, cu maximum 3 axe (inclusiv) – 3.550 lei / 7.100 lei
  • Vehicule de transport marfă cu MTMA mai mare sau egală cu 12,0 tone, cu minimum 4 axe (inclusiv) – 5.950 lei / 11.900 lei
  • Vehicule de transport persoane cu mai mult de 9 locuri pe scaune (inclusiv conducătorul auto) şi maximum 23 de locuri pe scaune (inclusiv conducătorul auto) – 1.550 lei / 3.100 lei
  • Vehicule de transport persoane cu mai mult de 23 de locuri pe scaune (inclusiv conducătorul auto) – 2.750 lei / 5.500 lei

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending