Începând de anul viitor, pensiile vor fi majorate în fiecare an în luna ianuarie, după cerecalculare pensiilor din septembrie, dar și indexarea cu 13,8% care se va face luna viitoare, va aduce mai mulți bani în buzunarele pensionarilor, relatează alba24.ro.
Șeful Casei naționale de Pensii, Daniel Baciu, a declarat la Antena3 că recalcularea va începe imediat ce se va termina digitalizarea dosarelor de pensie care a ajuns la peste 95%. Acesta a precizat că, în urma recalculării, sunt pensionari care vor beneficia de creșteri de peste 70%, adică între 1.500 și 2.000 de lei în plus.
Pensiile vor fi majorate în fiecare an în ianuarie
Ministrul Muncii a declarat că indexarea pensiei nu va fi numai în ianuarie 2024 ci în fiecare an de acum înainte. ”În noua lege stipulăm în clar faptul că această majorare trebuie să fie făcută în fiecare an în luna ianuarie astfel încât să nu repetăm situaţii cum am avut în anii precedenţi, când nu am avut creşteri ale pensiilor sau situaţii în care aceste majorări au fost făcute într-o altă lună decât luna ianuarie.
Am venit cu această precizare explicită în lege, astfel încât să nu mai fie de fiecare dată o decizie luată arbitrar politic de guvern şi să fie un angajament pe care îl avem în raport cu românii”, a subliniat Simona Bucura Oprescu la Prima TV.
Ce pensie va avea un profesor universitar după recalculare
Astfel, după recalcularea din septembrie 2024, un profesor universitar care a lucrat 44 de ani va obține o pensie de susține șeful Casei Naționale de Pensii Publice, Daniel Baciu. Dar asta doar dacă a muncit până la 70 de ani, iar acum are pensie de peste 6.500 de lei.
”Luăm exemplul unui bărbat profesor pensionar, cu o pensie mare şi cu un stagiu de cotizare foarte mare, de 44 de ani, 8 luni şi 22 de zile. Este vârsta ce reiese adunând 44 de ani de muncă, cinci de facultate, unul de armată și cei 18 până la terminarea liceului.
Publicitate
Am ținut să iau un profesor drept exemplu, pentru că în general profesorii rămân mult în activitate după vârsta standard de pensionare.
Are 91 de puncte de contributivitate și pornește de la o pensie de 6.563 lei, acum, în decembrie. Va beneficia de indexarea de la 1 ianuarie 2024, cu 13,8%, iar pensia crește la 7.471 lei.
Apoi, de la 1 septembrie, va ajunge la 8.216 lei”, a explicat şeful Casei de Pensii, Daniel Baciu, la Antena 3 CNN.”
Noua lege, adoptată de Parlament vine cu mai multe noutăți pentru cei ce urmează să se retragă din activitate. Se propune ca vârsta standard de pensionare să fie aceeași, la bărbați și femei. Aceasta a fost stabilită la 65 de ani.
Românii vor putea ieși la pensie după un stagiu minim de 15 ani, dacă au împlinit vârsta standard, Stagiul complet de cotizare contributiv a fost stabilit la 35 de ani. Ambii indicatori ar putea crește, în viitor, dacă datele statistice vor indica o creștere a speranței de viață a românilor.
Pentru un stagiu de cotizare mai mare de 25 de ani pensionarii vor primi puncte suplimentare pentru vechime.
Marea recalculare le va aduce majorări semnificative pentru unii dintre pensionari, potrivit unui anunț făcut de șeful Casei Naționale de Pensii Publice, Daniel Baciu.
Exemplul dat de șeful Casei de Pensii
„Avem un exemplu aici, care a avut un stagiu de cotizare contributiv de 37 de ani. În momentul de față are o pensie în plată. Vorbim de luna decembrie de 2.257 lei.
La data de 1 ianuarie 2024 când avem acea indexare de 13,8% pensia va fi majorată de la 2.257 lei la 2.569 lei.
Începând cu data de 1 septembrie 2024, rezultând o pensie de 3.873 lei, care în cazul acesta este o creștere de 71,6% decât privește în prezent respectivul pensionar”, a exemplificat Daniel Baciu, preşedintele Casei de Pensii
Alte exemple de calcul a pensiei prezentate de CNPP
Pentru o persoană cu stagiu contributiv realizat de 36 de ani, cu pensie acum în plată de 1.103 lei și indemnizație socială, creșterea până în septembrie 2024 va fi de 112%.
Exemplu de majorare pensie, stagiu 36 ani
Stagiu total de cotizare contributiv realizat este de 36 ani, anul pensionării: 2010
stagiul complet de cotizare prevăzut de lege: 35 ani
numar total de puncte realizat de 21.62745
punctaj mediu anual de 0.61793
pensia în plată în cuantum de 1.103 lei
indemnizație socială: 1.125 lei – noiembrie 2023
La 1 ianuarie 2024 – prin majorarea valorii punctului de pensie va avea 0.61793 x 2032 = 1.256 lei (2.032 lei valoarea unui punct de pensie)
Indemnizatia socială se va majora cu 13,8% adică 1.125 x 13.8 % = 1.281 lei
La 1 septembrie 2024
număr puncte contributive: 21.62745
număr puncte stabilitate: 7.25
2.5 puncte de stabilitate (0.5×5 pentru cei cinci ani realizați peste stagiul contributiv de 25 ani)
3.75 puncte de stabilitate (0.75×5 pentru cei cinci ani realizați peste stagiul contributiv de 30 ani)
1 punct de stabilitate (1×1 pentru 1 an realizat peste stagiul contributiv de 35 ani)
Nr. total de puncte (21.62745+7,25) x 81(VPR) = 2.340 lei (creștere de 112,14%).
Pensionar care primește acum 1.108 lei pentru limită de vârstă. Creștere de 51%
Pensie stabilită conform Legii nr.3/1977 în vigoare până la 31 martie 2001:
O pensie pentru limită de vârstă stabilită conform prevederilor Legii nr.3/1977 – bărbat
în prezent, stagiu de cotizare contributiv de 31 ani 6 luni și 23 zile
are număr total de puncte realizat de 17,04714
are punctaj mediu anual de 0,62062 puncte
pensia în plată în cuantum de 1.108 lei (0,62062 x 1785) – noiembrie 2023
La 1 ianuarie 2024:
prin majorarea valorii punctului de pensie va avea 0.62062 x 2032 = 1.262 lei pensie (2.032 lei valoarea unui punct de pensie)
Indemnizația socială se va majora cu 13,8%, adică 1.125 x 13.8%= 1.281 lei
La 1 septembrie 2024
număr puncte contributiv : 17,04714
număr puncte stabilitate: 3,625
2,5 puncte de stabilitate (0,5 x 5 pentru cei cinci ani realizati peste stagiul contributiv de 25 ani)
0.75 puncte de stabilitate (0,75 x 1 pentru 1 an peste stagiul contributiv de 30 ani)
0.375 puncte de stabilitate (0,75 x 0,5 pentru cele 6 luni realizate peste stagiul contributiv de 31 ani)
număr total de puncte: 17,04714 + 3,625 = 20,67214
20.67214 puncte x 81 lei (VPR) = 1.675 lei pensie (creștere de 51,17%).
Femeie tehnolog utilaje confecții. Creștere de 51%
Pensie stabilită pe Legea nr.19/2000 în vigoare 1 aprilie 2001 – 31 decembrie 2010, pentru limită de vârstă:
stagiul total de cotizare contributiv realizat de 30 ani 9 luni și 7 zile
stagiul complet de cotizare conform Legii 19/2000 este de 30 ani
număr total de puncte realizat de 27.83546 puncte
punctaj mediu anual de 0.92785 puncte
pensia în plată este în cuantum de 1.657 lei – noiembrie 2023
La 1 ianuarie 2024 – prin majorarea valorii punctului de pensie va avea 0.92785 x 2032 = 1.886 lei pensie netă.
La 1 septembrie 2024
Nr. total de puncte 27.83456 la care se adaugă 3,0625 puncte de stabilitate (pentru cei 5 ani și 9 luni realizați peste stagiul contributiv de 25 ani)
2,5 puncte (0.5 x 5 pentru cei cinci ani realizați peste stagiul contributiv de 25 ani)
0,5625 puncte (0,75 x 9 luni pentru cele 9 luni realizate peste stagiul contributiv de 30 ani)
Nr. total de puncte de 30.89796 x 81 lei (VPR) = 2.503 lei (creștere de 51,05%).
Mecanic utilaj în industria textilă
Pensie stabilită conform prevederilor Legii nr.263/2010 în vigoare 1 ianuarie 2011 – prezent
Stagiu total de cotizare contributiv realizat este de 15 ani si 28 zile
număr total de puncte realizat de 15.35886
punctaj mediu anual de 0.61874 puncte din care 0.17992 puncte aferent indicelui de corectie de 1.41)
pensia în plata în cuantum de 1.105 lei
în prezent beneficiază de indemnizație socială de 1.125 lei
La 1 ianuarie 2024 – prin majorarea valorii punctului de pensie va avea 0.61874 x 2032 = 1.258 pensie (2.032 lei valoarea unui punct de pensie)
La 1 septembrie 2024: nr.total de puncte 15.35886 x 81 = 1.245 pensie
Indemnizația socială se va majora cu 13.8%, adică 1.125 x 13.8 %= 1.281 lei
Tabel exemple de calcul pensii 2024
Cum se calculează pensia – 2024
Valoarea punctului de referință (VPR) va fi înmulţită cu numărul de puncte de pensie precizate în decizia de pensionare.
Valoarea punctului de referință (VPR) este egal cu punctul de pensie (2.031 în 2024) împărțit la 25 de ani de cotizare (stagiul mediu de cotizare). VPR va fi de 81 de lei.
Apoi 81 de lei înmulțiți cu numărul total de puncte din decizia de pensionare și rezultă pensia.
Două etape de majorare
Majorarea pensiilor se face în două etape.
Prima majorare este la 1 ianuarie 2024, cu 13,8%.
A doua, începând cu 1 septembrie 2024, în urma recalculării.
Peste 3 miloane de români vor avea pensie mai mare
Ministrul Muncii, Simona Bucura Oprescu: ”Vor fi români care vor avea poate o creștere de 1%, vor fi români care vor avea poate o creștere de 80%, depinde de cele trei elemente esențiale pe baza cărora se calculează numărul de puncte: punctele contributive, punctele necontributive și punctele de stabilitate.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Liberalii au depus un proiect de lege în Parlament care interzice cumulul de contracte de muncă în instituțiile publice, companiile de stat și regiile autonome în măsura în care acestea depășesc împreună 12 ore lucrate pe zi. Măsura vine în contextul în care mulți bugetari lucrează, cel puțin teoretic, la mai multe instituții, depășind numărul legal de ore de muncă pe zi, care este de 12 ore, relatează alba24.ro.
Inițiativa depusă vizează reducerea risipei bugetare, prevenirea contractelor fictive sau ineficiente și încurajarea unei distribuții mai echitabile a resurselor umane în sectorul public, a transmis deputatul liberal Octavian Oprea, transmite G4Media.
Cumulul de contracte de muncă în instituțiile publice va fi interzis
Proiectul depus prevede modificarea și completarea Legii nr. 53/3003 – Codul muncii și a art. 6 din Legea nr.108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii:
Art. I – Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:
1. La articolul 35, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, (21), cu următorul cuprins:
“(21) În cazul salariaților care încheie mai multe contracte individuale de muncă cu instituţiile şi autorităţile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, inclusiv activităţile finanţate integral din venituri proprii, înfiinţate pe lângă instituţiile publice, cu regiile autonome şi/sau societăţile din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale, după caz, durata maximă a timpului de muncă este de 12 ore pe zi. ”
Publicitate
2. La articolul 39, după alineatul (2) se introduce unu nou alineat, alin. (21), cu următorul cuprins:
“(21) La încheierea contractului individual de muncă sau în cazul modificării timpului de muncă, salariatul care se află în situația prevăzută la art. 35 alin. (11), are obligația de a declara pe proprie răspundere existența celorlalte contracte individuale de muncă încheiate cu instituţiile şi autorităţile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, inclusiv activităţile finanţate integral din venituri proprii, înfiinţate pe lângă instituţiile publice, cu regiile autonome şi/sau societăţile din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale, după caz, precum și durata timpului de muncă aferentă fiecărui contract.”
3. La articolul 40, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alin. (21) și (22), cu următorul cuprins:
“(21) Instituţiile şi autorităţile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, inclusiv activităţile finanţate integral din venituri proprii, înfiinţate pe lângă instituţiile publice, cu regiile autonome şi/sau societăţile din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale, după caz, în calitate de angajatori, au obligația ca, anterior încheierii unui contract individual de muncă sau în cazul modificării timpului de muncă, să verifice situația salariatului în Registrul General de Evidență a salariaților REVISAL/REGES – ONLINE.
(22) La încheierea contractului individual de muncă sau în cazul modificării timpului de muncă, angajatorii prevăzuți la alin. (21) au obligația să solicite salariatului o declarație pe proprie răspundere privind existența altor contracte individuale de muncă și durata timpului de muncă aferentă fiecărui contract.”
4. La alineatul (1) al articolului 260, după litera b), se introduce o nouă literă, b1), cu următorul cuprins:
“b1) nerespectarea obligației prevăzute la art. 40 alin. (21) se sancționează cu amendă de la 50.000 lei la 100.000 lei;”
5. La alineatul (1) al articolului 260, după litera f), se introduc două noi litere, f1) și f2), cu următorul cuprins:
“f1) nerespectarea obligației prevăzute la art. 39 alin. (21) se sancționează cu amendă de la 10.000 lei la 50.000 lei;
f2) nerespectarea de către angajat a duratei maxime a timpului de lucru, indiferent de numărul de contracte individuale de muncă, se sancționează cu amendă de la 50.000 lei la 100.000 lei;”
6. La articolul 264, după alineatul (1), se introduce un nou alineat, (11), cu următorul cuprins:
“ (11) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sancționează și infracțiunea constând în încheierea unui contract individual de muncă cu nerespectarea, cu știință, de către angajator, a duratei maxime a timpului de lucru prevăzută de art. 35 alin. (21). ”
II. La articolul 6 din Legea nr. 108/1999 privind înființarea și organizarea Inspecției Muncii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 290 din 3 mai 2012, cu modificările şi completările ulterioare, după alineatul (2), se introduc două noi alineate, (21) și (22), cu următorul cuprins:
“(21) În cazul salariaților care încheie mai multe contracte individuale de muncă cu instituţiile şi autorităţile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, inclusiv activităţile finanţate integral din venituri proprii, înfiinţate pe lângă instituţiile publice, cu regiile autonome şi/sau societăţile din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale, după caz, Inspecția Muncii controlează respectarea duratei maxime a timpului de lucru prevăzută de art. 35 alin. (21) din Legea nr. 53/3003 – Codul muncii, indiferent de numărul de contracte individuale de muncă.
(22) În vederea respectării duratei maxime a timpului de lucru prevăzută de art. 35 alin. (21) din Legea nr. 53/3003 – Codul muncii de către instituţiile şi autorităţile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, inclusiv activităţile finanţate integral din venituri proprii, înfiinţate pe lângă instituţiile publice, cu regiile autonome şi/sau societăţile din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale, după caz, Inspecția Muncii asigură implementarea și administrarea unui mecanism automat de alertă, în cadrul Registrul General de Evidență a salariaților REVISAL/REGES – ONLINE, care semnalează depășirea acestei durate ca urmare a cumulului de contracte individuale de muncă. ”
III. În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a articolului I, instituţiile şi autorităţile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, inclusiv activităţile finanţate integral din venituri proprii, înfiinţate pe lângă instituţiile publice, cu regiile autonome şi/sau societăţile din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale, după caz, vor proceda, în conformitate cu propria opțiune a salariatului, la încheierea, respectiv modificarea, după caz, a contractului/contractelor individuale de muncă în vederea respectării duratei maxime a timpului de lucru prevăzută de art. 35 alin. (21).
Două persoane au fost rănite în urma unui accident rutier produs pe DJ 282 B, între localitățile Flămânzi și Prăjeni. În eveniment au fost implicate un microbuz și o căruță. În microbuz, în momentul producerii evenimentului erau șapte persoane.
La caz au ajuns, în cel mai scurt timp, pompierii din cadrul Punctului de Lucru Flămânzi și Detașamentului Botoșani, cu o autospecială de descarcerare, una de stingere, o autospecială de transport personal și victime multiple, ambulanța de terapie intensivă mobilă SMURD, două ambulanțe SAJ și Poliție.
Aceștia au constatat faptul că nu erau persoane încarcerate. Un bărbat, în vârstă de 32 de ani, și o femeie, de 55 de ani, care erau în atelajul hipo au fost răniți, fiind conștienți și cooperanți. Aceștia au fost preluați de echipajele medicale și transportate la spital pentru îngrijiri medicale de specialitate.
Persoanele din microbuz au fost evaluate la fața locului de echipajele medicale. Acestea nu au nevoie de ajutor medical.
Pompierii au intervenit și pentru înlăturarea pericolului de incendiu, fiind deconectate bornele bateriei.
Transfăgărășanul (DN7C) se deschide vineri, la ora 7:00, și se va putea circula inclusiv între Bâlea Cascadă (județul Sibiu) și Piscul Negru (județul Argeș), a anunțat directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, Cristian Pistol.
‘Mâine, 6 iunie 2025, ora 7:00, deschidem Tranfăgărășanul (DN7C)! Cei care doresc, vor putea circula pe acest frumos drum turistic inclusiv între Bâlea Cascadă (județul Sibiu) și Piscul Negru (județul Argeș). Reamintesc însă că specificul acestui drum montan aflat la mare altitudine permite circulația doar între orele 07:00 – 21:00. Este posibil inclusiv ca drumul să fie închis temporar, în cazul unor fenomene meteorologice nefavorabile’, a scris Pistol, joi, pe pagina sa de Facebook.
Acesta a lansat și un apel către cei care vor circula pe Transfăgărășan să nu încerce să interacționeze cu urșii pe care îi vor întâlni pe traseu.
‘Urșii sunt animale sălbatice care pot reacționa imprevizibil și care vă pot pune în pericol integritatea corporală sau chiar viața’, a transmis directorul CNAIR. AGERPRES
Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) va propune Guvernului, până în 30 iunie, un memorandum pentru eficientizarea cheltuielilor instituției. Președintele CNAS, Horațiu Moldovan spune că lărgirea bazei de contribuție la Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) reprezintă o temă analizată, scrie alba24.ro.
”Ne gândim la lărgirea bazei de contribuție la FNUASS. Sunt anumite categorii care ar merita să fie incluse nu pentru că se constituie în venituri suplimentare la FNUASS, ci pur și simplu pentru că este corect din punct de vedere social, e corect față de noi înșine, unii față de alții.
De exemplu, anumite categorii de co-asigurați. Anumite pensii peste o anumită valoare, (…) la cele mari și foarte mari, peste 3.000-4.000 lei”, a afirmat, joi, Moldovan, citat de Agerpres.
CNAS: noi mecanisme de finanțare
Potrivit lui Moldovan, prin extinderea bazei de contribuție la FNUASS doar la aceste categorii, s-ar putea face ”minuni cu medicamentele”.
”Am putea să creștem limita bugetară care este alocată pentru contractele cost-volum, cost-volum-rezultat, care este în momentul de față la 6 miliarde și avem nevoie pe real de 8 miliarde. Am putea să ne gândim la noi mecanisme, pentru că acum avem o anumită finanțare în pachetul de bază.
Am putea să ne gândim la noi mecanisme în ceea ce privește decontarea în pachetul de bază, la nivel de medic de familie, la nivel de ambulator de specialitate, la nivel de spital. Am putea să ne gândim la o plată corectă și la o sustenabilitate reală a cheltuielilor spitalelor. (…)
Publicitate
Noi plătim mai multe influențe salariale în momentul de față pentru spitale decât plătim pentru serviciile pe care le prestează spitalele, pe spitalizare continuă și spitalizare de zi. În felul acesta, fără nicio rezervă spun, că nu se încurajează munca. Adică, unele spitale care nu sunt performante stau liniștite pentru că le este asigurată cheltuiala de personal, fără ca managerii să fie preocupați de performanță, de a atrage pacienții”, a adăugat Moldovan.
Tariful pe caz ponderat, regândit
Președintele CNAS susține că trebuie regândit ”tariful pe caz ponderat”, iar influențele salariale trebuie incluse în acest tarif.
”În ceea ce privește mecanismele de price sharing, clawback, cost-volume și cost-volume-rezultat, este un loc în care putem să eficientizăm. (…) Discutăm despre posibile mecanisme prin care să încercăm să cuantificăm în aceste plăți pe care le facem pe cost-volume și anumite elemente de eficacitate clinică. (…)
Să regândim mecanismul de pricing a medicamentelor, să regândim mecanismul de rambursare, inclusiv din această perspectivă a mecanismului cost-volume și cost-volume-rezultat, pentru a include anumite elemente de rezultat clinic”, a mai spus șeful CNAS.
Horațiu Moldovan a menționat că în viitor va fi analizată și varianta unor asigurări complementare de sănătate pentru cei ce duc o viață nesănătoasă.