Sfântul s-a născut în satul Lampsac din Frigia (Asia Mică), sat așezat în apropierea orașului Apomeea. Părinții lui au fost creștini și l-au crescut cu dragoste de Dumnezeu. Tânărul Trifon a fost binecuvântat din copilărie cu darul minunilor. La vârsta de 17 ani a tămăduit pe Gordiana, fiica împăratului Gordie (238-244). Reîntors acasă de la Roma, Trifon a început să propovăduiască învățătura Mântuitorului Hristos prin satele Frigiei, vindecând bolnavii în chip minunat.

Propovăduirea și faptele bune ale Sfântului Trifon s-au sfârșit o dată cu mucenicia și viața lui, în anul 250 de la Nașterea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, în orașul Niceea, în timpul persecuțiilor creștinilor din porunca împăratului Deciu (249-251). Trifon a fost prins cu alți tineri creștini și întemnițați din porunca lui Aquilin, prefectul Orientului. Toate încercările lui Aquilin de a-l face pe Sfântul Trifon să renunțe la credința în Domnul nostru Iisus Hristos și să aducă jertfă zeilor, au rămas zadarnice. În cele din urmă, Aquilin a poruncit moartea Sfântului Trifon prin sabie. Dus de ostași la locul de osândă, Sfântul Trifon s-a rugat și îndată și-a dat sufletul său Domnului Iisus Hristos, înainte ca sabia călăului să cadă asupra gâtului său.

În Molitfelnic, la rânduiala ce se face la țarini (holde), la vii și la grădini, când se întâmplă să fie stricate de sălbăticiuni sau de alte vietăți ca lăcuste, gândaci și altele, este integrată și Rugăciunea Sfântului Mucenic Trifon pentru păzirea grădinilor, a viilor și pentru toate holdele. Sfântul Mare Mucenic este cunoscut în Biserica Ortodoxă ca ocrotitorul ogoarelor, deoarece într-o primăvară, semănăturile locuitorilor din Campsada erau puse în pericol de o mulțime de lăcuste. Trifon s-a rugat lui Dumnezeu să scape ogoarele de pierderea lor, lucru care s-a și întâmplat. De atunci și până astăzi, Sfântul Trifon este cinstit ca ocrotitorul țarinilor și grădinilor oamenilor.

Credincioșii ortodocşi au adus ieri, ca în fiecare an la 30 ianuarie, cuvenita cinstire Sfinţilor Trei Ierarhi, cu prilejul unuia dintre cele mai însemnate praznice ale începutului de an. Sfinţii Vasile cel Mare, Grigorie Teologul şi Ioan Gură de Aur au, fiecare, şi câte o dată individuală de prăznuire în calendar (1 ianuarie, 25 ianuarie, respectiv 13 noiembrie), dar şi această sărbătoare comună, fixată de biserică în semn de recunoştinţă pentru rolul lor deosebit în istoria creştinismului.

Biserica închinată acestor mari ierarhi a primi un suflu nou, o înfățișare nouă prin haina picturii, devenind cu adevărat o bijuterie arhitecturală.

Acest lăcaș sfânt din municipiul Botoșani a fost ctitorit de negustorul grec Constantin Gheorghiu, cu puterea lui Dumnezeu și ajutorul creștinilor în anul 1789 și a cunoscut în ultimii ani o transformare spectaculoasă.

Sărbătoarea a început miercuri seară, cu slujba Vecerniei cu Litie, oficiată de un sobor de preoți, în frunte cu protopopul Petru Fercal. Popasul duhovnicesc a adunat zeci de credincioși care au venit din toate colțurile orașului ca să îi cinstească pe Sfinții Trei Ierarhi.

Răspunsurile la strană au fost oferite de mai mulți cântăreți din oraș.

Părintele protopop a binecuvântat la finalul slujbei, prin rugăciunea Litiei, pâinea, grâul, vinul și untdelemnul, elemente folosite în cultul divin public, după care a ținut un cuvânt de învățătură în care a realizat o incursiune în viața celor trei corifei din panteonul marilor ierarhi, teologi și sfinți ai Bisericii creștine, evidențiind contribuția lor atât în ceea ce privește formarea învățăturii creștine, cât și în păstrarea și transmiterea ei generațiilor succesive de creștini.

Părintele paroh al Bisericii „Sfinții Trei Ierarhi”, Gabriel Mihăescu, un om de o rară noblețe sufletească și un slujitor al Altarului care și-a apropiat enoriașii cu vorba blândă, dar cu direcții clare și ferme în urcușul lor duhovnicesc, a avut o scurtă intervenție la final, copleșit la rândul său de număr foarte mare de credincioși prezenți la slujba Vecerniei.

Sărbătoarea a continuat a doua zi cu slujba sfintei Liturghii, după care a urmat tradiționala agapă frățească, cu sărmăluțe și cozonac, gospodinele din parohie demonstrând adevărate aptitudini culinare.

Val de scumpiri din aprilie 2025. Statul actualizează nivelul accizelor la benzină, motorină, gaz lichefiat, cărbune și electricitate. Acesta va fi revizuit în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2025.

Datele sunt prevăzute în Raportul privind situația macroeconomică pe anul 2025 și proiecția acesteia pe anii 2026-2028, publicat joi în dezbatere de Ministerul Finanțelor Publice (MFP).

Potrivit sursei citate, începând cu data de 1 ianuarie 2025, se are în vedere introducerea unui calendar de creștere graduală a nivelului accizelor, pentru perioada 2025-2026, la următoarele categorii de băuturi: bere, vinuri, băuturi fermentate, produse intermediare și alcool etilic. Totodată, este vizată exceptarea de la prevederile privind actualizarea cu creșterea prețurilor de consum a nivelului accizelor pentru aceste produse.

În același timp, se menționează actualizarea nivelului accizelor cu creșterea prețurilor de consum, în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2025, inclusiv, conform regulii generale prevăzută de Codul fiscal, pentru următoarele produse energetice: benzină cu plumb, benzină fără plumb, motorină, păcură, gaz petrolier lichefiat, gaz natural, petrol lampant (kerosen), cărbune și cocs și electricitate.

Val de scumpiri din aprilie 2025. Majorări în etape

Proiectul de buget include și majorarea, începând cu 1 aprilie 2025, a nivelului de acciză pentru produsele din tutun prelucrat, respectiv țigarete, țigări și țigări de foi, tutun fin tăiat, destinat rulării în țigarete și alte tutunuri de fumat.

Tot de la aceeași dată, ar urma să crească nivelul accizelor pentru produsele supuse accizelor nearmonizate, respectiv lichid cu sau fără nicotină, produse care conțin tutun, destinate inhalării fără ardere, produse destinate inhalării fără ardere, care conțin înlocuitori de tutun, cu sau fără nicotină și pentru produsele cu nicotină, care nu conțin tutun, destinate consumului pe cale orală.

De asemenea, din 1 ianuarie 2026, este prevăzută majorarea nivelului accizelor pentru bere, vinuri, băuturi fermentate, produse intermediare și alcool etilic și, totodată, exceptarea de la prevederile privind actualizarea cu creșterea prețurilor de consum a nivelului accizelor pentru aceste produs.

De la 1 aprilie 2026 va crește atât nivelul accizelor pentru produsele din categoria tutun prelucrat, respectiv țigarete, țigări și țigări de foi, tutun fin tăiat, destinat rulării în țigarete și alte tutunuri de fumat, cât și pentru produsele supuse accizelor nearmonizate, respectiv: lichid cu sau fără nicotină, produse care conțin tutun, destinate inhalării fără ardere, produse destinate inhalării fără ardere, care conțin înlocuitori de tutun, cu sau fără nicotină și pentru produsele cu nicotină, care nu conțin tutun, destinate consumului pe cale orală.

Proiectul de buget

Ministerul Finanțelor a publicat, joi, proiectul de buget pentru acest an, construit pe o creștere economică de 2,5%, ceea ce duce valoarea Produsului Intern Brut la 1.912 miliarde de lei prețuri curente.

Inflația medie anuală pe care a fost calculat bugetul este de 4,4%, potrivit Agerpres.

Deficitul bugetar este estimat la 7,04% din PIB.

Veniturile bugetului consolidat sunt estimate 667,523 miliarde de lei, reprezentând 34,9% din PIB, iar cheltuielile la 802,170 miliarde de lei, respectiv 41,9% din PIB.

Patronatul Medicilor Specialiști cu Practică Independentă și-a manifestat nemulțumirea, vineri, față de valoarea punctului per serviciu medical prevăzută în proiectul de buget pus în transparență decizională pe site-ul Ministerului de Finanțe.

‘Patronatul Medicilor Specialiști cu Practică Independentă a examinat proiectul de buget pus în transparență decizională pe site-ul Ministerului de Finanțe și aduce în atenția autorităților situația absolut catastrofală și de neînțeles la care este condamnată medicina de ambulatoriu în acest moment’, se arată într-un comunicat remis AGERPRES.

PMSPI susține că a tras numeroase semnale de alarmă și a solicitat dublarea bugetului alocat pe 2025, ceea ce ar fi făcut ca valoarea punctului să ajungă la 8 lei per punct per serviciu medical.

‘Alocarea este acum însă de 4,12 milioane lei față de 3,7 milioane lei pe 2024, adică o majorare de doar 10,81% care acoperă strict creșterea organică data de creșterea numărului de servicii prin intrarea în contract a noilor furnizori. Practic, valoarea punctului per serviciu medical de la 5 lei va crește la 5,22 lei, valoare absolut insuficientă, în realitate, din cauza inflației reprezentând o valoare de 4,7 lei’, a explicat organizația.

Patronatul Medicilor Specialiști cu Practică Independentă solicită rediscutarea bugetului, cu implicarea tuturor părților ‘relevante’, pentru a aloca fondurile necesare funcționării acestui sector medical.

‘Este timpul ca decidenții politici să înțeleagă un adevăr fundamental: sănătatea românilor este o prioritate pentru medici și trebuie să devină o prioritate reală și pentru Guvern’, a mai transmis organizația patronală. AGERPRES