Xenia Grigorievna Petrova a fost soţia unui ofiţer de armată, Andrei Fedeorovici Petrov. Ea a devenit văduvă la vârsta de 26 de ani când soţul său a murit brusc, la o petrecere. Ea a plâns moartea soţului ei, şi în special faptul că el a murit fără spovedanie şi împărtăşanie.

Din acel moment, Xenia şi-a pierdut interesul pentru toate lucrurile lumeşti şi a urmat calea grea a nebuniei pentru Hristos.
Ea a început să îmbrace hainele soţului ei şi să insiste să fie numită Andrei Feodorovici. Ea le-a spus oamenilor că ea a murit, nu soţul ei. Într-un anumit fel, acest lucru era adevărat.

A abandonat felul ei de viaţă anterior, deci a murit lumii, şi a incept sa vieze numai pentru Dumnezeu, deci a trăit o profundă renaştere spirituală.
Când a dăruit altora casa şi tot ceea ce avea, rudele sale s-au plâns autorităţilor. După ce au vorbit cu Xenia, autorităţile au fost convinse că ea este totuși în posesia facultăţilor sale mintale, şi că avea dreptul să dea tot ce avea în ce mod dorea si cui alegea ea. În curând, ea nu a mai avut nimic pentru ea, aşa că a început să se plimbe prin zona săracă a Petersburgului, fără vreun loc unde să îşi culce capul.

Ea a refuzat orice ajutor de la rudele sale, fericită să fie liberă de orice legături cu lumea.
Când uniforma roşie şi verde a soţului ei s-a învechit, ea a continuat să se îmbrace în zdrenţe de aceleaşi culori. După un timp, Sfânta Xenia a părăsit Petersburgul pentru 8 ani. Se crede că a fost în pelerinaj la locurile sfinte din întreaga Rusie. Se poate ca ea să fi vizitat pe Sfântul Teodor de Sanaxar pomenit în 19 februarie, de asemenea militar. Viaţa lui s-a schimbat dramatic după ce un tânăr ofiţer a murit în timpul unei petreceri, la băut. Poate că acest ofiţer a fost soţul Sfintei Xenia. În orice caz, ea îl ştia pe Sfântul Teodor şi a avut de câştigat în urma sfaturilor sale.
Sfânta Xenia s-a întors până la urmă în Petersburg unde toti îşi băteau joc de ea şi o insultau pentru comportamentul ei straniu. Când accepta bani de la oameni, primea doar monede mici, pe care le folosea să ii ajute pe cei săraci. Îşi petrecea nopţile în rugăciuni, fără să doarmă, pe un câmp din apropierea oraşului.

În curând, virtutea sa şi darurile sale au început să fie observate. Ea a prezis evenimente viitoare care urmau sa afecteze cetăţenii Petersburgului şi chiar pe familia regală. Împotriva voii ei, ea a început să fie cunoscută ca cineva plăcut lui Dumnezeu. Oamenii considerau vizitele ei în casele sau căminele lor, ca mari binecuvântări.

Sfânta Xenia a trăit cam 45 de ani după moartea soţului ei, şi a plecat la Domnului la vârsta de 71 de ani. Data exactă şi împrejurările nu sunt cunoscute, dar se crede că a avut loc pe la sfârşitul secolului 18. A fost înmormântată în cimitirul Smolensk.

Prin anii 1820, oamenii făceau pelerinaj la mormântul ei, să se roage pentru sufletul ei şi să o roage să se roage lui Dumnezeu pentru noi. Atât de mulţi vizitatori luau pământ din mormântul ei, încât trebuia să fie înlocuit în fiecare an. Mai târziu a fost construită o capelă pe mormântul ei.
Cei care îşi îndreaptă rugăciunile către Sfânta Xenia, primesc vindecare din bolile lor şi eliberare de probleme. Este de asemenea cunoscută pentru ajutorarea celor care îşi caută un loc de muncă.
Sfantă Xenia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi, ca să ne mântuim!

Utilizarea aeronavelor fără pilot (drone), pe timpul adunărilor publice este supusă unor reguli stricte, stabilite prin Legea nr. 21/2020 privind Codul Aerian și Hotărârea Guvernului nr. 643/2020.

În acest sens, operatorii de aeronave fără pilot trebuie să dețină obligatoriu următoarele documente:

– Act de identitate;

– Numărul de înregistrare al operatorului UAS (aeronavă fără pilot la bord), afișat vizibil pe dronă;

– Certificatul de competență a pilotului;

– Autorizația de zbor;

– Polița de asigurare.

Operatorii de drone autorizați trebuie să respecte prevederile Legii nr. 21/2020 privind Codul Aerian și anume că este interzis zborul oricărei aeronave deasupra zonelor dens populate sau a adunărilor de oameni organizate în aer liber la o înălțime mai mică de 300 de metri față de orice obstacol fix situate pe o rază de 600 de metri de la aeronavă, cu excepția:

– zborurilor aeronavelor civile, respectiv de stat pentru care o autorizație specială a fost emisă de Autoritatea Aeronautică Civilă Română, respectiv Ministerul Apărării Naționale;

– zborurilor cu aeronave civile, respectiv de stat, fără pilot la bord, care respectă condițiile, restricțiile și limitările tehnico-operaționale, inclusiv de masă, stabilite pentru astfel de zboruri prin reglementări europene și/sau reglementări specifice emise de Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor la propunerea Autorității Aeronautice Civile Române, respectiv prin reglementări emise de Ministerul Apărării Naționale.

De asemenea, la solicitarea personalului Jandarmeriei Române, operatorul unei drone este obligat să aducă nava la sol, în zona indicată, în vederea verificării documentelor de certificare aferente operatorului și aeronavei, în caz contrar operatorul riscând sancționarea cu amendă între 8.000 și 16.000 lei, conform Legii nr. 21/2020 privind Codul Aerian.

Nu lăsați aragazul nesupravegheat atunci când gătiți. În urmă cu puțin timp, o oală cu mâncare uitată pe foc a pus în pericol locatarii unui bloc de pe strada Bucovina din municipiul Botoșani. Alarma a fost dată de vecini, îngrijorați de mirosul puternic de fum și de faptul că proprietarul nu răspundea la ușă, nici la telefon.

Trei echipaje aparținând Detașamentului de Pompieri Botoșani au ajuns, în cel mai scurt timp, la fața locului, cu două autospeciale de stingere și o ambulanță SMURD. Pompierii au aerisit spațiul și s-au asigurat că pericolul a fost înlăturat.

Respectarea unor reguli simple poate preveni producerea unui incendiu cauzat de lăsarea nesupravegheată a aparatelor de gătit. De aceea, vă recomandăm:

✔ să nu lăsaţi mâncarea pe foc, nesupravegheată;

✔ după ce aţi terminat de gătit asiguraţi-vă că aţi oprit cuptorul, aragazul și butelia;

✔ curăţaţi şi îndepărtaţi depunerile de grăsime şi resturile de mâncare de pe aragazurile, plitele şi grătarele din bucătărie, deoarece acestea pot lua foc uşor;

✔ nu lăsaţi copiii singuri în bucătărie. Păstraţi chibriturile şi brichetele acolo unde aceștia nu pot ajunge şi amplasaţi un dispozitiv de siguranţă la uşa de la cuptor.

Dacă ia foc uleiul sau conținutul dintr-o tigaie:

✔ opriţi alimentarea cu gaz/energie electrică a aragazului/maşinii de gătit pe care este tigaia (dacă puteţi să o faceţi în siguranţă) şi lăsaţi-o să se răcească;

✔ nu aruncaţi tigaia pe jos sau pe mobilierul de bucătărie şi nu turnaţi apă peste aceasta;

✔ stingeţi tigăile care sunt în flăcări acoperindu-le cu un capac sau punând un prosop ud peste acestea.

Limitarea aportului de oxigen necesar arderii duce la stingerea focului.

Guvernul continuă să susțină financiar creșterea natalității și ar putea aproba un program privind acordarea de vouchere pentru proceduri de fertilizare în vitro, întrucât infertilitatea reprezintă o problemă medicală semnificativă, care afectează aproximativ 10-15% din cuplurile de vârstă reproductivă din România, prevede un proiect de hotărâre aflat în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale.

Astfel, Programul social de interes național de susținere a cuplurilor și a persoanelor singure, pentru creșterea natalității, se adresează cuplurilor și femeilor infertile, cu vârsta cuprinsă între 20 – 45 ani, cărora li s-a diagnosticat o afecțiune incompatibilă cu reproducerea pe cale naturală, de către un medic specialist în obstetrică-ginecologie, cu competență în tratamentul infertilității cuplului și în reproducere umană, asistată medical.

Sprijinul constă într-un ajutor financiar, neimpozabil, acordat sub forma a două vouchere pe suport electronic, în cuantum de 15.000 lei, respectiv un voucher în valoare de 5.000 lei care va fi destinat achiziționării de medicamente specifice, iar al doilea, în sumă de 10.000 de lei, va fi folosit pentru achitarea procedurilor medicale prescrise. În vederea achiziționării medicamentelor și efectuării procedurilor medicale specifice, beneficiarii se vor adresa farmaciilor, respectiv unităților sanitare publice sau private care vor deveni partenere în program.

Programul se derulează de către Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, și este finanțat de la bugetul de stat, prin bugetul ministerului, în limita fondurilor aprobate anual cu această destinație.

Sprijinul financiar se acordă exclusiv în limita fondurilor aprobate anual în bugetul ministerului, fără stabilirea unui număr maxim de beneficiari.

Cel puțin unul dintre beneficiarii programului, membru al cuplului infertil sau femeia singură infertilă, trebuie să fie cetățean român și să aibă domiciliul în România, dovedit potrivit legii.

Sprijinul financiar poate fi acordat pentru maximum trei proceduri pentru același beneficiar/beneficiari.

Beneficiarii Programului nu pot aplica, în același an, la un alt program cu același scop, finanțat din fonduri publice, derulat la nivel local sau central. În acest scop, beneficiarii dau o declarație pe propria răspundere, în condițiile legii.

Analiza cererilor și aprobarea acordării sprijinului financiar se realizează în ordinea cronologică a depunerii dosarelor complete și declarate eligibile, în limita fondurilor aprobate anual.

Potrivit expunerii de motive, România, la fel ca majoritatea țărilor europene, se confruntă cu o scădere accentuată a natalității și cu schimbări semnificative în comportamentul reproductiv. Datele statistice oficiale indică faptul că, în ultimii ani, fertilitatea în România a scăzut sub nivelul de înlocuire a generațiilor, ceea ce contribuie la un declin demografic pronunțat.

În 2023, rata fertilității totale în România a fost de aproximativ 1,54 copii per femeie, sub pragul de înlocuire de 2,1 copii per femeie, necesar pentru menținerea stabilității populației și în scădere față de anul 2022.

Acest fenomen nu este unic României. La nivelul Uniunii Europene, rata medie a fertilității în 2022 a fost de 1,53 copii per femeie, conform datelor furnizate de OECD. Printre țările membre UE, România se situează la un nivel similar cu state precum Ungaria și Polonia, dar sub media unor țări ca Franța, unde rata fertilității este relativ mai ridicată (1,83 copii per femeie).

La nivel european, în anul 2024, țările cu cea mai mare rată a natalității au fost Cipru cu 10,7 născuți-vii la 1.000 locuitori, Irlanda cu 10,3 născuți-vii la 1000 locuitori și Franța cu 9,9 născuți-vii la 1.000 locuitori, rata natalității din România fiind de 8,4 născuți-vii la 1.000 locuitori.

Declinul natalității este agravat de migrația masivă a forței de muncă, care a început în anii 1990 și continuă să influențeze negativ structura demografică a României. Pe lângă numărul redus de nașteri, fenomenul migraționist contribuie la o reducere a populației apte de muncă și, implicit, la o îmbătrânire accentuată a populației.

Aceste transformări demografice au dus la un spor natural negativ al populației României. În 2024, România a înregistrat un declin natural al populației de -5,1 persoane la 1.000 de locuitori, o valoare mai mare decât media UE, care a fost de -2,9 persoane la 1.000 de locuitori.

Inițiatorii proiectului menționează că în Uniunea Europeană, alte țări au adoptat deja politici similare de susținere a fertilității și de combatere a declinului demografic. De exemplu, în Franța, politicile familiale, care includ alocații substanțiale pentru copii și sprijin financiar pentru procedurile de fertilizare, au contribuit la menținerea unei rate a fertilității relativ ridicate în comparație cu alte state membre.

Ungaria, la rândul său, a introdus un program amplu de sprijinire a familiilor, care include nu doar subvenții pentru fertilizare in vitro, ci și reduceri fiscale, credite avantajoase pentru familiile cu mai mulți copii și alte beneficii sociale, ca parte a unei strategii naționale ambițioase de creștere a natalității.

Bulgaria are un fond național dedicat fertilizării în vitro gestionat de Centrul pentru Reproducere Asistată (CAR), aflat în subordinea Ministerului Sănătății. Prin această măsură, în Bulgaria s-a ajuns ca peste 6% dintre copiii din țară să se nască prin proceduri de reproducere asistată.

În concluzie, pe baza datelor demografice și a tendințelor actuale, este evident că România se confruntă cu o criză demografică, iar măsurile de sprijin pentru cuplurile infertile reprezintă un pilon al politicii de creștere a natalității. Implementarea și extinderea Programului sunt necesare nu doar pentru a răspunde nevoilor individuale ale cuplurilor care se confruntă cu infertilitatea, ci și pentru a contribui la stabilizarea și, în viitor, la inversarea tendinței de declin a populației. AGERPRES