Publicitate

Prim-vicepreședintele PSD Botoșani Marius Budăi a explicat, într-un interviu la publicația centrală DC News, cum a reușit să elimine pragul asupra pensiilor de 9,4% din PIB, pe care l-au scris în PNRR cei de la PNL și USR care se aflau atunci la guvernare.

Social-democratul le-a arătat oficialilor europeni că nicio altă țară europeană nu a scris în Planul său pentru Redresare și Reziliență un prag raportat la PIB care să limiteze creșterea pensiilor din sistemul public. Mai mult, procentul de 9,4% din PIB scris în PNRR-ul României de către PNL și USR era cu mult sub media statelor membre ale Uniunii Europene (12,5%).

„Mi-am luat această sarcină de a elimina acest prag și am apelat chiar și la sindicatele europene și la alți miniștri ai muncii din alte state. Am avut și sprijinul unui prieten al României care a fost comisar european pe muncă până acum, domnul Nicolas Schmit. În acel moment, între 12,5% și 13% era nivelul cu plata pensiilor din Uniunea Europeană. Și nu am înțeles de ce unii au considerat că seniorii noștri trebuie să fie mai săraci cu cel puțin 3% decât media Uniunii Europene. Și asta nu pentru un an, nu pentru doi, ci pentru 50 de ani. Pentru asta să-i întrebați pe colegii de la PNL și de la USR”, a relatat Marius Budăi.

Publicitate

https://www.facebook.com/share/v/18AcUFH6xv/?mibextid=WC7FNe

CMF11240017

Publicitate

Publicitate

Preşedintele Klaus Iohannis salută agrearea de către ambasadorii UE a aderării complete a României la Schengen, începând cu 1 ianuarie 2025.

„Un moment important azi pentru România! Ambasadorii UE au agreat aderarea completă la Schengen şi cu frontierele terestre, începând cu 1 ianuarie 2025”, a scris şeful statului, miercuri, pe platforma X.

Consiliul JAI din decembrie va formaliza această decizie mult aşteptată, în mod legitim, de toţi cetăţenii români, a mai spus preşedintele Iohannis. AGERPRES

Publicitate

Publicitate

Echipele S.C. Nova Apaserv S.A Botoșani sistează furnizarea apei potabile, mâine-28 noiembrie 2024, în vederea executării lucrărilor de remediere a unei avarii survenite la nivelul conductei de alimentare cu apă, cu diametrul de 315 mm, în zona Centrului Comercial Carrefour din municipiul Botoșani.

Astfel, în intervalul orar 09:00-15:00 vor fi afectați abonații ce locuiesc în imobilele situate pe Calea Națională (de la intersecția cu Aleea Sfântul Gheorghe, până la intersecția cu str. Sucevei), inclusiv instituțiile publice/agenții economici: Spitalul de Recuperare, Artsana, Carborom, Formens, Electroalfa, Carreman, sediul Consiliului Județean/I.S.U, Kaufland, Altex, Carrefour și Complexul Comercial Pars.

De asemenea,  utilizatorii ce locuiesc în imobilele situate pe strada Primăverii și străzile adiacente vor resimți treptat presiunea scăzută la etajele superioare.

Publicitate

S.C. Nova Apaserv S.A Botoșani recomandă abonaților din zonele afectate să-și constituie rezerve de apă potabilă pentru perioada de întrerupere.

„Ne cerem scuze față de abonații noștri și îi asigurăm că intervenția se va desfășura operativ, astfel încât disconfortul creat să fie cât mai redus”, au transmis reprezentanții Nova Apaserv.

Publicitate

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

„Luceafărul de dimineaţă” nr. 11-12 din 2024. Reţin din articolele publicate: Nina Cassian: „Ochii – dacă nu-i descoperim la vreme – / Lunecă iremediabil spre fundul pământlui” ; Nina Cassian: „Pân` la ferestre au crescut trotuare”; George Paul Volceanov: „Lacrima din colţul pleoapei nu-i compasiune, e invidie şi frustrare!”; Helga Nemeş: „Vieţi construite ca oglinzi – / la noi ca să ajungem, / iar noi oglinzi îţi suntem – / Ţie”; Ion Grigoraş: „E-atât de mult zgomot în mine, / Că nu mai aud veşnicia”; Hanna Bota: „Să ne jucăm de-a timpul, / mi-a spus bătrânul: / iei din dreapta o clipă / şi o muţi în partea stângă. / Toată viaţa, ca Sisif, rostogoleşti dintr-o parte în alta bolovanul”;

Publicitate

„Luceafărul de dimineaţă” nr. 11-12 din 2024.   Mihaela Stanciu publică un eseu despre Hortensia Papadat – Bengescu. Reţin: „ Atunci când îi acordă  un capitol dulce-acrişor în „Istoria literaturii române de la origini până în  prezent”, G. Călinescu consideră justificată atitudinea ambelor cercuri literare care au avut un rol benefic în evoluţia Hortensiei Papadat – Bengescu: „Cenaclul literar „Viaţa Românească” socoteşte că ceea ce produsese scriitoarea în cadrul lui fusese remarcabil. Dar că, orientată greşit la „Sburătorul”, se rătăcise cu desăvârşire. Dimpotrivă, cercul literar „Sburătorul” respinge ca insuficiente începuturile de la „Viaţa Românească”, admiţând numai producţia închinată lui.” G. Ibrăileanu nu priveşte cu seninătate detaşarea ei de „Viaţa Românească”, dar tratează acest capitol cu discreţie; nici Lovinescu nu dezvoltă polemici, însă expune ferm credinţa personală că rolul focalizator pentru perceperea corectă a literaturii Hortensiei Papadat-Bengescu îi aparţine „Sburătorului”;

„Luceafărul de dimineaţă” nr. 11-12 din 2024.   Evelyne Croitoru, în cronica „Conversaţie cu moartea” la volumul lui Varujan Vosganian „Dublu autoportret”, ne introduce în modurile de a defini un roman, IDEATIC şi ESTETIC: 1. Din punct de vedere ideatic se poate raporta la modul cum provoacă mintea şi stârneşte interesul asupra unui subiect despre care  o masă de oameni nu ştiu aproape nimic şi cum ne raportează la esenţe; 2. Valoarea estetică este generată de  echilibrul raportului dintre individual şi colectiv, între concret şi abstract, între temporal şi etern etc.;

„Luceafărul de dimineaţă” nr. 11-12 din 2024.    Horia Gârbea îi ia un interviu scriitorului Mihai Măniuţiu. Reţinem: 1. „doar învinşii sunt, ficţional vorbind, convingători”; 2. „am impresia că învinşii şi marginalii pot vorbi percutant despre eşecul nostru existenţial ca oameni”; 3. „murim, orice am face, aşadar suntem o lume de învinşi”; 4. „am ales structura fragmentară şi monologală, sperând ca astfel să reuşesc să schiţez portretul lumii noastre fărămiţate de azi”: 5. „misterul lipsei de sens este cel mai de seamă mister al credinţei”; 6. „scriind, mă vindec de răul din mine@<

Publicitate

„Luceafărul de dimineaţă” nr. 11-12 din 2024.    Revista publică o anchetă care vizează „debutul în literatură”.  E ceva benefic pentru istoria literară, pentru alcătuitorii de dicţionare.  Răspunde şi Gellu Dorian. Reţinem: „Debutul meu în presă, în general, a fostul unul, cumva, la timp. Am început să scriu pe la  şaisprezece ani. Primele încercări le-am trimis la „Luceafărul” lui Geo Dumitrescu.. N-a ieşit din prima.  Geo Dumitrescu, prin 1970 sau 1971 a lansat printre corespondenţii de la „Poşta redacţiei” o anchetă despre „evoluţia poeziei” sau aşa ceva. Am îndrăznit să răspund, dând titlul intervenţiei mele „Poezia nu are limite de dezvoltare”.  A fost prima mea semnătură, să zic aşa, într-o revistă de cultură. Între timp, m-am mutat de la Câmpulung Moldovenesc la Botoşani, unde apăreau o dată pe săptămână, în ziarul „Clopotul”, două pagini de literatură foarte bune, unde colaborau scriitori din toată ţara. Pe 6 august 1972 mi s-au publicat sub pseudonimul Gelu Coşula, două poezii în acele pagini, iar cel care mi-a făcut o scurtă prezentare a fost Nicolae Cântec, redactorul-şef al ziarului.  Am intrat astfel în atenţia poetului Lucian Valea, venit nu de mult timp din exilul dărăbănean la Botoşani.  Ân acelaşi an, la finalul lunii decembrie, în antologia pe care Geo Dumitrescu o făcea cu cele mai reuşite poezii ale corespondenţilor în „România literară”, unde-şi mutase „Poşta redacţiei”, am apărut cu păoezia „Eu”. Pe acesta îl consider adevăratul meu debut literar, cu pseudonimul George Dor”;