În România ora se va schimbă în ultimul weekend din luna octombrie. Sistemul de schimbare a orei a fost introdus pentru utilizarea eficientă a luminii și energiei. România trece la ora de iarnă în noaptea de sâmbătă (28 octombrie) spre duminică (29 octombrie). Ceasul se dă înapoi cu o oră, astfel încât ora 4.00 devine ora 3.00.

Noaptea va fi mai lungă cu o oră, iar ultima duminică din luna octombrie va fi cea mai lungă zi din acest anul 2023, având 25 de ore.

Schimbarea nu este simultană în toate ţările, din cauza diferenţei de fus orar.

În fiecare an sunt două schimbări de oră: în martie și în octombrie, motivul principal fiind conservarea energiei.

În martie trecem la ora de vară, și atunci ceasul se dă cu o oră înainte, în timp ce în octombrie se trece la ora de iarnă, iar ceasul se dă cu o oră înapoi.

Ora de iarnă 2023, cea mai lungă zi din an

În fiecare an, în ultima duminică a lunii octombrie are loc schimbarea orei, prin renunţarea la ora de vară şi revenirea la Timpul Legal Român, ora 4.00 devenind ora 3.00. Ziua de 29 octombrie, care va avea 25 de ore, va fi a doua cea mai lungă zi a anului după cea din primăvară (26 martie), când s-a trecut la ora de vară.

Introducerea orei de vară a avut ca scop creșterea numărului de ore în care oamenii beneficiază de lumina naturală a Soarelui și a fost extrem de avantajoasă pentru cei care lucrau pe vremuri în agricultură. Însă ora de iarnă este ora considerată standard.

Sistemul orei de vară şi de iarnă presupune o ajustare cu o oră a ceasurilor în fiecare primăvară şi toamnă. La ora de vară, ceasul se dă înainte cu o oră (ora 3.00 devine ora 4.00), în timp ce la ora de iarnă operațiunea e inversă, ceasurile se dau înapoi cu o oră și ora 4.00 devine ora 3.00.

În perioada orei de iarnă, diferenţa dintre ora oficială a României şi Timpul Universal (GMT) este de două ore, față de trei ore la ora de vară.

Ora de iarnă: context european

Pe continentul european, schimbarea orei (atât cu cea de vară, cât și cu cea de iarnă) se face în toate ţările, cu excepţia Islandei, Georgiei, Belarusului, Azerbaidjanului, Turciei şi Rusiei; unele dintre aceste ţări au revenit la ora iniţială, în timp ce altele au preferat să rămână continuu la ora de vară.

Omul de ştiinţă, scriitorul şi omul de afaceri american Benjamin Franklin a sugerat, în 1784, această metodă într-o satiră, în care menţiona că s-ar realiza o economie de lumânări prin folosirea luminii de dimineaţă a soarelui.

Ideea folosirii orei de vară este atribuită neozeelandezului George Vernon Hudson, entomolog care a susţinut că ar avea nevoie de mai multă lumină pentru a studia insectele şi care a venit cu această idee în 1895.

Istoricul orei de iarnă în România

România a început să implementeze ora de iarnă încă din anul 1931. Până în 1998, schimbarea avea loc în ultimul weekend din septembrie.

Începând cu acel an, trecerea se face în octombrie, pentru a permite românilor să beneficieze de cât mai multă lumină naturală.

Corelare cu Uniunea Europeană

În anul 1997, prin intermediul unei ordonanțe guvernamentale, România a aliniat orarul de vară cu cel al țărilor Uniunii Europene.

Această ajustare a fost extinsă în 1996 pentru a valorifica mai mult lumina naturală și beneficiile acesteia.

Efecte

Procesul de schimbare aduce cu sine reacții secundare.

Mulți oameni resimt simptome precum oboseală, nervozitate și insomnie.

În plus, cei care luptă cu depresia sau problemele cardiace pot fi influențați negativ.

Totuși, aceste simptome au tendința de a se diminua în câteva zile.

Specialiștii în nutriție recomandă un regim alimentar echilibrat, bogat în fructe și legume, pentru a ajuta la adaptare.