Connect with us
Publicitate

Eveniment

În 2023, milioane de români vor primi 3.000 de lei de persoană de la Guvern, după calculul făcut de Marcel Boloș

Publicat

Publicitate

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a făcut un calcul în urma căruia a constatat că beneficiarii de ajutoare guvernamentale pentru persoane vulnerabile vor primi anul viitor aproximativ 3.000 de lei de persoană. 

El a totalizat toate ajutoarele pe care le acordă Guvernul, iar suma reprezintă exact valoarea unui salariu minim brut, la valoarea de anul viitor.

„Este vital să venim în sprijinul persoanelor vulnerabile, pentru ca toţi românii să treacă cu bine peste această perioadă. Sunt aproximativ 3.000 de lei pe care fiecare beneficiar îi va primi cu siguranţă anul viitor, din fonduri europene, într-un efort al Guvernului de a se asigura că nimeni nu este lăsat în urmă.

Publicitate

Această iniţiativă este cea mai importantă de acest gen derulată până acum în ţara noastră, cu un impact deosebit la nivelul grupurilor vulnerabile”, a spus Marcel Boloş.

Sprijinul acordat populaţiei vulnerabile pentru compensarea preţurilor la energie va fi în valoare nominală de 1.400 lei şi poate fi utilizat până la data de 31 decembrie 2023.

Sprijinul va fi acordat pe loc de consum/gospodărie vulnerabilă, în două tranşe, astfel: 700 lei/semestru, se acordă în luna februarie 2023 pentru perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2023 şi 700 lei/semestru, se acordă în luna septembrie 2023 pentru perioada 1 iulie – 31 decembrie 2023.

Publicitate

Românii vulnerabili vor primi 1.400 de lei pentru plata facturilor la energie şi vouchere sociale pe întregul an 2023, potrivit unui comunicat al Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, dar tot în 2023, MIPE va oferi românilor vulnerabili, din fonduri europene, sprijin pentru plata facturilor la energie în valoare de 700 lei de două ori pe an.

Cardurile pentru încasarea ajutoarelor vor fi emise şi distribuite de Compania Naţională Poşta Română, iar listele cu beneficiari vor fi întocmite de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale.

Tot din fonduri europene, MIPE va continua să finanţeze şi măsura de acordare a voucherelor sociale pentru achiziţia de alimente şi mese calde în valoare de 250 lei, o dată la două luni, pe întreg anul 2023.

Publicitate

Prețurile la energie, la un nivel fără precedent
În această perioadă, preţul final pentru consumatorii casnici a crescut cu peste 600% la energia electrică şi cu peste 535% la gazele naturale.

În cazul energiei termice în sistem centralizat, tarifele au ajuns la peste 400 lei/Gcal, precizează reprezentanţii ministerului.

În aceste condiţii, peste 30% din bugetul unei gospodării cu un venit mediu de 2.000 lei/membru/lună se alocată pentru achitarea facturilor la energie.

Concomitent, din cauza creşterii preţurilor la energie s-au majorat şi preţurile bunurilor de consum, iar peste 50% din bugetul unei astfel de familii este alocat pentru asigurarea hranei.

Context: cine beneficiază
Conform propunerii de ordonanţă, vor beneficia de măsură pensionarii sistemului public de pensii, pensionarii aflaţi în evidenţa caselor de pensii sectoriale şi beneficiarii de drepturi acordate în baza legilor cu caracter special, plătite de casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale, cu vârsta egală sau mai mare de 60 de ani şi ale căror venituri lunare realizate sunt mai mici sau egale cu 2.000 lei, precum şi pensionarii cu pensie de invaliditate, indiferent de vârstă şi ale căror venituri lunare realizate sunt mai mici sau egale cu 2.000 lei.

Alţi beneficiari sunt:

persoanele – copii şi adulţi – încadrate în grad de handicap grav, accentuat sau mediu, ale căror venituri proprii lunare realizate sunt mai mici sau egale cu 2.000 lei;
familiile beneficiare de alocaţie de susţinere a familiei, în conformitate cu Legea nr. 277/2010, cu modificările şi completările ulterioare; f
amiliile şi persoanele singure care au stabilit dreptul la ajutorul social, în condiţiile Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările şi completările ulterioare.
Pentru acordarea ajutoare pentru încălzire au fost alocate fonduri europene în valoare de 4 miliarde lei, din Programul Operaţional Capital Uman şi Programul Operaţional Regional pentru perioada de programare 2014-2020, în limita economiilor identificate la nivelul acestor programe şi a sumelor care sunt considerate în risc de dezangajare în cadrul perioadei de programare 2014-2020.

Lista cu cei care vor beneficia de acest sprijin va fi întocmită de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, iar sprijinul va fi acordat sub forma unui voucher tipărit şi distribuit de către Compania Naţională „Poşta Română” S.A, fără valoare nominală, cu valabilitate pe teritoriul României, prin care se conferă titularului dreptul de a beneficia de sprijin pentru compensarea preţului la energie, indiferent de natura acesteia, respectiv energie electrică, energie termică centralizată, gaze, butelie, lemne pentru foc, păcură, peleţi şi alte materiale de încălzire.

Beneficiarii ajutorului vor putea plăti cu cardul de energie, prin serviciul de mandat poştal asigurat de Poşta Română, datorii curente şi/sau restante către furnizorii de energie.

Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene va asigura fondurile pentru acordarea acestor ajutoare prin virarea sumelor în contul bancar al Poştei Române.

Persoanele care se încadrează în mai multe categorii vor beneficia de sprijinul aferent unei singure categorii din care fac parte la data acordării acestuia. Listele detaliate cu persoanele/ familiile care au dreptul să primească acest ajutor vor fi comunicate Poştei Române de către Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale.

Tot în 2023, MIPE va asigura finanţarea din fonduri europene (Programul Incluziune şi Demnitate Socială 2021-2027 şi Programului Operaţional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate) şi din fonduri de la bugetul de stat plata tichetele sociale în valoare de 250 lei la 2 luni pentru alimente şi mese calde, potrivit unui alt proiect de Ordonanţă de urgenţă publicat pe site-ul ministerului.

Listele cu persoanele care vor primi aceste ajutoare vor fi stabilite de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale.

Potrivit propunerii de act normativ, vor avea dreptul la vouchere sociale:

pensionarii sistemului public de pensii, pensionarii aflaţi în evidenţa caselor de pensii sectoriale şi beneficiarii de drepturi acordate în baza legilor cu caracter special, plătite de casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale, ale căror venituri nete lunare sunt mai mici sau egale cu 1500 lei, pentru tranşele din anul 2022, respectiv venituri mai mici sau egale cu 1.700 lei pentru tranşele din anul 2023;
persoanele – copii şi adulţi -, încadrate în grad de handicap grav, accentuat sau mediu, ale căror venituri nete lunare proprii sunt mai mici sau egale cu 1500 lei pentru tranşele din anul 2022, respectiv venituri mai mici sau egale cu 1700 lei pentru tranşele din anul 2023.
De asemenea, vor beneficia şi familiile cu cel puţin 2 copii în întreţinere ale căror venituri nete lunare pe membru de familie sunt mai mici sau egale cu 600 lei pentru tranşele din anul 2022, respectiv venituri mai mici sau egale cu 675 lei pentru tranşele din anul 2023, precum şi familiile monoparentale ale căror venituri nete lunare pe membru de familie sunt mai mici sau egale cu 600 lei pentru tranşele din anul 2022, respectiv venituri mai mici sau egale cu 675 lei pentru tranşele din anul 2023.

Vor beneficia şi familiile şi persoanele singure care au stabilit dreptul la ajutorul social, în condiţiile Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările şi completările ulterioare.

Veniturile menţionate sunt cele nete, determinate prin adunarea tuturor veniturilor pe care le poate avea o persoană:

pensii din acordate în sistemele neintegrate sistemului public de pensii,
venituri din drepturi acordate în baza legilor cu caracter special,
venituri din cedarea folosinţei bunurilor, venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură,
venituri din premii şi jocuri de noroc sau venituri din alte surse
Pentru beneficiarii nou introduşi de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale cu ocazia actualizării listelor cu beneficiari vor fi eliberate noi suporturi electronice.

În cazul ultimelor liste transmise de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale în 2023, distribuţia şi alimentarea cardurilor nou emise pot fi realizate până la data de 31 martie 2024.

Agerpres

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

FOTO: Accident la Flămânzi! Cinci persoane au fost evaluate de cadrele medicale

Publicat

Publicitate

Un accident rutier a avut loc, în urmă cu puțin timp, în orașul Flămânzi. În eveniment au fost implicate două mașini, în care se aflau, în total, cinci persoane.

 

La fața locului au ajuns, în cel mai scurt timp, pompierii din cadrul Punctului de Lucru Flămânzi, cu o autospecială de stingere și modul de descarcerare, dar și o ambulanță SAJ Botoșani.

Publicitate

 

Aceștia au constatat faptul că ambele autoturisme erau în afara părții carosabile, iar toate persoanele erau ieșite din interior.

 

Publicitate

Din fericire, nimeni nu a avut nevoie de îngrijiri medicale.

 

Pompierii au acționat pentru înlăturarea pericolului de incendiu.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Alexandra Huțu, candidat PSD la Senatul României

Publicat

Publicitate

”Invitatul Zilei” la Interviurile Botosani24.ro a fost astăzi Alexandra Huțu, deputatul și candidatul PSD pentru Senatul României.

Alexandra Huțu a vorbit despre inițiativele sale legislative din ultimii patru ani din Camera Deputaților dar și despre planurile sale ca viitor senator în Parlamentul Românei alături de unul dintre cei mai tineri primari ai PSD din județul Botoșani, primarul comunei Gorbănești, Ionuț Lucian Melinte.

Un interviu realizat în studioul on-line al publicației Botosani24.ro de editorul șef Tudor Carare. (CMF: 11240017)

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Cateheza demonstrativă în Parohia „Sfinții Voievozi” Cristești susținută de preotul Mihai Bendiac

Publicat

Publicitate
Elevii clasei a VIII-a A de la Școala Gimnazială Nr. 1 Cristești au participat la Cateheza „Dumnezeu se descoperă mai ușor oamenilor încercați de boală sau suferințe fizice”.
Au fost prezenți părintele Bogdan Azamfirei , coordonatorul activităților catehetice la nivel de protopopiat, părintele Daniel-Constantin Țăranu, misionar protopopesc, părintele Ciornei Mihai-Gabi Bucătăriu, de la Bălușeni, părintele Claudiu Ionescu de la Buzeni și părintele Ovidiu Lungu de la Unguroaia care a conferențiat în partea a doua a întâlnirii.
„Mulțumirile se adresează tinerilor noștri, părintelui Bendiac Mihai Paroh la Parohia Cristești II și conferențiarul de astăzi, doamnei profesor de religie Feciuc Mihaela și părinților participanți”, au transmis organizatorii evenimentului.
Sursa: Protopopiatul Botoșani

Citeste mai mult

Eveniment

România şi Bulgaria se pot alătura pe deplin spaţiului Schengen în ianuarie 2025

Publicat

Publicitate

România şi Bulgaria se pot alătura pe deplin spaţiului Schengen de liberă circulaţie din ianuarie 2025, a declarat vineri ministrul de interne ungar, Sandor Pinter, care a adăugat că decizia finală va fi luată la reuniunea miniştrilor de interne ai UE din 11 decembrie, informează Reuters.

România şi Bulgaria, membre ale Uniunii Europene şi NATO, au aderat parţial la Schengen în martie, după un acord cu Austria care s-a opus iniţial aderării lor pe motiv că trebuie să facă mai mult pentru a preveni imigraţia ilegală.

Deşi controalele la frontierele aeriene şi maritime dintre România şi Bulgaria şi celelalte 27 de ţări membre ale zonei Schengen au fost ridicate, negocierile cu Austria privind intrarea în Schengen şi cu graniţele terestre au continuat pe tot parcursul anului 2024, aminteşte Reuters.

Publicitate

„Cele două ţări au făcut paşi importanţi pentru a obţine statutul de membru cu drepturi depline”, a declarat ministrul de interne ungar Sandor Pinter, într-o conferinţă de presă, după discuţii cu omologii săi român, bulgar şi austriac. ”Suntem… cu un pas mai aproape ca Bulgaria şi România să devină membre cu drepturi depline ale Schengen”, a adăugat el.

Pinter a anunţat că un pachet de măsuri de securitate va fi prezentat la reuniunea miniştrilor de interne din UE din 11 decembrie, între care aranjamente pentru cel puţin 100 de poliţişti de frontieră pentru a proteja graniţa dintre Turcia şi Bulgaria.

România şi Bulgaria se află pe rute majore pentru comerţul ilegal cu arme şi droguri, precum şi pentru traficul de persoane, dar Comisia Europeană a declarat, după o investigaţie amănunţită, că cele două ţări au îndeplinit toate cerinţele Schengen.

Publicitate

România a descris opoziţia Austriei ca fiind nejustificată, citând date de la agenţia de frontieră Frontex care arată că migranţii ilegali au intrat în UE în principal din Balcanii de Vest, nu din România.

„România şi Bulgaria aparţin pe deplin spaţiului Schengen. Eliminarea controalelor la frontierele terestre interne este ultimul obstacol. Salut rezultatul pozitiv al discuţiilor informale de astăzi (vineri – n.r.), la Budapesta. Urmează decizia oficială a @EUCouncil”, a reacţionat pe platforma X preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

 

Publicitate


La rândul său, preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a salutat tot pe platforma X „evoluţia pozitivă în privinţa aderării depline la spaţiul Schengen a României şi Bulgariei” şi a menţionat că legislativul european a fost vârful de lance al acestui demers de la bun început.


”Un Schengen mai puternic înseamnă o Europă mai puternică”, a apreciat Metsola, care a adăugat că aşteaptă cu nerăbdare o decizie finală în următoarele zile.

Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a apreciat la rândul său că „cetăţenii României şi Bulgariei aparţin Schengen şi merită să beneficieze pe deplin de libertăţile” acestui spaţiu comun.

„Astăzi am făcut un pas important către o decizie pozitivă a Consiliului de luna viitoare”, a declarat politiciana suedeză, care la 11 decembrie nu va mai fi comisar pentru afaceri interne. Portofoliul ei urmează să fie preluat de austriacul Magnus Brunner, dacă votul din plenul Parlamentului European de săptămâna viitoare validează – aşa cum este de aşteptat – noua Comisie Europeană, care îşi va începe activitatea la 1 decembrie, notează EFE. AGERPRES

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending