Connect with us

Economie

Iar se scumpesc creditele bancare! Rata dobânzii de politică monetară a fost majorată de BNR la 2%

Publicat

Publicitate

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a decis luni majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,00 la sută pe an, de la 1,75 la sută pe an, relatează alba24.ro. Decizia se aplică de marți, 11 ianuarie și a fost luată în contextul ”incertitudinilor ridicate”.

Potrivit BNR, rata dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) se majorează la 3,00 la sută pe an, de la 2,50 la sută pe an. De asemenea, rata dobânzii pentru facilitatea de depozit se menține la 1,00 la sută pe an.

BNR a mai hotărât menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Cum motivează BNR decizia

”În ședința de astăzi, 10 ianuarie 2022, pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,00 la sută pe an, de la 1,75 la sută pe an, începând cu data de 11 ianuarie 2022, și păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară.

Totodată, Consiliul de administrație al BNR a decis extinderea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităților permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la ±1,00 punct procentual, de la ±0,75 puncte procentuale, implicând majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 3,00 la sută pe an, de la 2,50 la sută pe an și menținerea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 1,00 la sută pe an.

Aceste decizii se circumscriu procesului de normalizare treptată a conduitei politicii monetare pe care-l parcurge BNR, în condiții de mari incertitudini. În același timp, Consiliul de administrație al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Publicitate

Deciziile CA al BNR vizează readucerea și menținerea ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipațiilor inflaționiste pe orizontul mai îndepărtat de timp, într o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile în contextul procesului de consolidare fiscală, și în condiții de protejare a stabilității financiare”, precizează BNR într-un comunicat.

Influența asupra creditelor bancare

Decizia Băncii Centrale are impact în piață, ducând la creșterea celorlalte dobânzi. Ratele dependente de ROBOR se apropie de valoarea de dinainte de pandemie, de acum doi ani, potrivit unei analize digi24.ro. Acestea au crescut cu 18% față de acum 6 luni și cu 14% față de acum un an.

Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, era, înainte de decizia BNR, de 3,05%.

La un nivel de 3,5%, rata la un credit în valoare de 225.000 lei luat pe 30 ani va crește cu circa 5%. O creștere mai mare, până la 4% va duce, însă la o majorare a ratei cu 24%.

Ratele dependente de IRCC (indicele folosit pentru calculul dobânzilor la creditele noi), adică pentru creditele luate după mai 2019, au scăzut cu 8% față de acum un an.

Pentru același credit, o creștere a IRCC până la 2, respectiv 2,5%, ar duce la o creștere a ratei cu circa 10%, respectiv 16%.

BNR, despre evoluția ratei anuale a inflației

Potrivit sursei citate, rata anuală a inflației a urcat la 7,94 la sută în octombrie 2021, de la 6,29 la sută în septembrie, iar în noiembrie a scăzut la 7,80 la sută, sub impactul plafonării și compensării prețurilor la energia electrică și gazele naturale pentru populație. A depășit ușor, la finele celor două luni din trimestrul IV, nivelul prognozat.

Creșterea ei a continuat să fie determinată în principal de componente exogene ale IPC, influențele majore venind, în acest interval, mai cu seamă din scumpirea consistentă a combustibililor, pe seama categoriei non-benzină și motorină, și într-o mai mică măsură din majorarea prețurilor LFO.

Rata anuală a inflației CORE2 ajustat a continuat să crească ceva mai alert decât s-a anticipat, mărindu-se de la 3,6 la sută în septembrie, la 4,0 la sută în octombrie și la 4,3 la sută în noiembrie.

Evoluția reflectă efectele creșterii ample a cotațiilor mărfurilor agroalimentare și a costurilor cu energia și transportul, precum și influențele blocajelor persistente în lanțurile de producție și aprovizionare, alături de cele venind din măsuri de protecție contra infecției cu coronavirus, toate potențate de așteptările inflaționiste pe termen scurt tot mai ridicate, mai arată BNR.

Rata medie anuală a inflației IPC și cea calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum s-au mărit în noiembrie la 4,5 la sută și la 3,7 la sută, de la 3,6 la sută, respectiv 2,9 la sută în luna septembrie 2021.

BNR, despre activitatea economică și PIB

BNR mai arată că activitatea economică și-a încetinit considerabil creșterea în trimestrul III 2021 – la 0,4 la sută, de la 1,5 la sută în trimestrul II –, contrar așteptărilor. Evoluția face probabilă restrângerea excedentului de cerere agregată în acest interval la o valoare mult inferioară celei prognozate, dată fiind inclusiv recenta revizuire notabilă în sens descendent a datelor statistice privind ritmul creșterii economiei în semestrul I 2021, implicând și o depășire relativ mai modestă în trimestrul II a nivelului PIB pre-pandemie.

În același timp, dinamica anuală a PIB a consemnat o scădere vizibil mai pronunțată în trimestrul III decât cea anticipată, la 7,4 la sută, de la 13,9 la sută în trimestrul II. Ea a rămas totuși înaltă din perspectivă istorică, cu aportul majoritar al consumului privat, precum și cu cel neobișnuit de mare adus, și în acest interval, de variația stocurilor. Contribuția formării brute de capital fix a devenit însă, în mod neașteptat, marginal negativă, în premieră pentru ultimele 11 trimestre, în principal ca efect al accentuării contracției lucrărilor de reparații capitale, ce a devansat, ca impact, creșterile ușoare în termeni anuali ale construcțiilor noi și ale investițiilor nete în uti¬laje (inclusiv mijloace de transport).

Și contribuția exportului net la dinamica anuală a PIB a rămas negativă, dar s-a redus semnificativ față de trimestrul anterior, chiar și în condițiile unei scăderi ceva mai pronunțate a variației anuale a exporturilor de bunuri și servicii, în raport cu cea evidențiată în cazul importurilor.

Soldul negativ al balanței comerciale și-a accelerat însă puternic creșterea în termeni anuali, în trimestrul III, pe fondul evoluției relativ mai nefavorabile a prețurilor bunurilor importurilor, în timp ce deficitul de cont curent a continuat să-și reducă dinamica anuală, deși mult mai modest decât în trimestrul II, sub influența ameliorării variației anuale a soldurilor balanțelor veniturilor.

Evoluțiile recente ale indicatorilor cu frecvență ridicată sugerează o stagnare a activității economice în trimestrul IV 2021, inclusiv în contextul valului 4 al pandemiei, al crizei energetice și al blocajelor în lanțurile de producție și aprovizionare, implicând scăderea dinamicii anuale a PIB la o valoare semnificativ mai joasă decât cea anticipată în luna noiembrie 2021.

Scăderi în comerț și servicii

Relevante sunt decelerarea semnificativă în luna octombrie a creșterii în termeni anuali a comerțului cu amănuntul, a celui auto-moto și a serviciilor prestate populației, precum și scăderea substanțială a producției industriale și a portofoliului de comenzi în industria prelucrătoare față de perioada similară a anului trecut.

În același timp, volumul lucrărilor de construcții și-a accentuat declinul în termeni anuali în luna octombrie, pe seama evoluțiilor de pe segmentul nerezidențial și de pe cel al construcțiilor inginerești, iar exporturile de bunuri și servicii și-au redus considerabil variația anuală și mult mai pronunțat decât importurile, cu consecința accelerării în continuare a creșterii în termeni anuali a deficitului comercial, potrivit analizei BNR.

Pe acest fond, dar și ca urmare a reînrăutățirii considerabile a balanțelor veniturilor, deficitul de cont curent și-a reaccelerat puternic creșterea în termeni anuali, valoarea lui cumulată pe ansamblul primelor 10 luni din an depășind-o cu circa 58 la sută pe cea înregistrată în perioada similară a anului anterior.

BNR, despre evoluția pieței muncii

Evoluțiile de pe piața muncii au resimțit în septembrie-octombrie 2021 influențe venite din deteriorarea situației epidemiologice și din înăsprirea restricțiilor de mobilitate, precum și din acutizarea blocajelor în lanțurile globale de aprovizionare și din creșterea accentuată a costurilor cu energia și cu alte materii prime, mai precizează BNR.

Astfel, efectivul salariaților din economie și-a stopat creșterea în septembrie, iar în octombrie s-a mărit marginal, depășind foarte ușor nivelul pre-pandemic. Totodată, rata șomajului și-a corectat doar parțial în septembrie creșterile semnificative consemnate în precedentele două luni, iar în octombrie a rămas constantă, menținându-se astfel vizibil peste valorile pre-pandemice.

Efectele pe piața financiară

Pe piața financiară, principalele cotații ale segmentului monetar interbancar au continuat să crească relativ alert în noiembrie și decembrie 2021, atingând maxime ale ultimelor 21 de luni, sub impulsul noii majorări a ratei dobânzii de politică monetară, precum și pe fondul caracterului restrictiv al condițiilor lichidității și al așteptărilor privind creșterea pe mai departe a ratei dobânzii-cheie, potențate și de evoluțiile din regiune, arată BNR.

Randamentele titlurilor de stat și-au prelungit, de asemenea, creșterea, deși într-un ritm relativ mai lent, inclusiv în contextul detensionării scenei politice și al comportamentului mixt al randamentelor titlurilor de stat pe termen lung din economiile dezvoltate și din cele emergente, rămânând pe toate scadențele, semnificativ deasupra celor din regiune. În această conjunctură, cursul de schimb leu/euro s-a menținut relativ stabil pe palierul mai înalt atins la finele trimestrului III.

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să urce în teritoriul de două cifre în lunile octombrie și noiembrie, ajungând la 14,1 la sută, ca medie a intervalului, de la 12,9 la sută în trimestrul III, în condițiile prelungirii ascensiunii variației deosebit de înalte a componentei în lei, inclusiv cu susținerea programelor guvernamentale, dar și pe fondul dinamizării ușoare a creditului în valută. Componenta în lei și-a accelerat creșterea anuală până la 18,5 la sută în acest interval, de la 17,8 la sută în trimestrul III, iar ponderea ei în total s-a mărit în noiembrie la 72,0 la sută.

BNR, despre creșterea ratei inflației

Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflației va crește probabil gradual în următoarele luni, sub impactul șocurilor pe partea ofertei, depășind valorile evidențiate pe acest orizont de timp de prognoza pe termen mediu din luna noiembrie 2021. Determinante pentru înrăutățirea perspectivei apropiate a inflației sunt majorările mai ample de prețuri anticipate a fi consemnate de energia electrică și gazele naturale – chiar și în contextul aplicării măsurilor de compensare și plafonare –, precum și de alimentele procesate, în principal pe fondul ascensiunii cotațiilor produselor energetice și ale mărfurilor agroalimentare.

Impactul acestora este de natură să amplifice și să prelungească mai mult deviația pozitivă a ratei anuale a inflației de la limita de sus a intervalului țintei, mai ales ulterior sistării măsurilor de compensare și plafonare a prețurilor la energie, dar și să genereze pe orizontul mai îndepărtat de timp efecte de bază dezinflaționiste.

Incertitudini și riscuri

Incertitudini semnificative rămân, totuși, asociate efectelor măsurilor temporare de compensare și plafonare a prețurilor la energia electrică și gazele naturale pentru populație, precum și modului de evaluare și de includere a acestora în calculul IPC, potrivit BNR.

Incertitudini și riscuri continuă, de asemenea, să vină din evoluția cotațiilor materiilor prime, mai ales a celor energetice și agroalimentare, precum și din situația blocajelor în lanțurile globale de producție și aprovizionare.

În același timp, evoluția pandemiei și a măsurilor restrictive asociate rămâne o sursă majoră de incertitudini și riscuri la adresa previziunilor, cel puțin pe termen scurt, în contextul tendinței de extindere la nivel național a valului pandemic provocat de varianta mai contagioasă a coronavirusului, Omicron, precum și al progresului insuficient al vaccinării pe plan intern, dar și prin potențialul impact exercitat de acest val asupra economiilor europene, afectate puternic și de criza energetică și de persistența blocajelor în lanțurile de producție și aprovizionare.

Incertitudini și riscuri continuă, de asemenea, să fie asociate conduitei politicii fiscale, date fiind, pe de o parte, deficitul bugetar potențial inferior țintei înregistrat în 2021 și, pe de altă parte, coordonatele programului bugetar aprobat pentru anul în curs, ce vizează o accelerare a consolidării fiscale, conform angajamentelor asumate în cadrul procedurii de deficit excesiv, dar într-un context economic și social dificil pe plan intern și la nivel global.

O sursă de incertitudini și riscuri rămâne și absorbția fondurilor europene, în special a celor aferente programului Next Generation EU, care este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte în implementarea proiectelor aprobate.

Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (356)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

EDIȚIA A XV-A A SIMPOZIONULUI TRANSFRONTALIER EUROREGIUNEA „PRUTUL DE SUS” 

Sub egida Societății de Geografie din România (București), filiala „Victor Tufescu” Botoșani, a Inspectoratului Școlar al Județului Botoșani, a Liceului Pedagogic „Nicolae Iorga” Botoșani și sub coordonarea  profesorului Mihai Poclid, a apărut lucrarea „Analele Simpozionului Transfrontalier  Euroregiunea ”Prutul de Sus” nr. 15. Trebuie amintiți și partenerii ce au contribuit la succesul acestei activități: Liceul din Balatina (Glodeni), Gimnaziul din Petrunea (Glodeni), Gimnaziul „Vasile Ciutac” din Șirăuți (Briceni) și Liceul „Ștefan D. Luchian” din Ștefănești (Botoșani).  Această ediție a analelor ( 2025) conține toate cele 55 de lucrări , din care 17 ale profesorilor din Republica Moldova.  După prezentarea lucrărilor în Sala de Festivități ale muzeului Județean de Istorie, în zilele de 24 și 25 mai s-a desfășurat aplicația practică pe traseul Botoșani – Fălticeni – Tg. Neamț – Mănăstirea Neamț – Poiana Teiului – Borsec (cazare) – Toplița – Gheorghieni – Lacul Roșu – Cheile Bicazului – Poiana Largului – Tg. Neamț – Pașcani – Botoșani.

Volumul este  partajat pe   patru secvențe: 1.„Studii și cercetări”; 2. ”Didactică”; 3. „Turism, ecoturism și turism rural”; 4. „ Evocări”.   În primul capitol  se pot întâlni studii și cercetări privind  utilizarea GIS în geografie, calitatea factorilor de mediu,  ariile de protecție specială, geomorfologia Prutului, rolul boierimii în dezvoltarea zonei, relieful Republicii Moldova, cultura viței de vie în Moldova, personalități ale raionului Glodeni,  repartiția spațială a populației rurale,  date despre începuturile orașului Ștefănești, regimul de îngheț al râului Jijia,  evreii din România interbelică,  fenomenele secetoase, clima municipiului Dorohoi,  peisaje rezidențiale, aspecte ale poluării, răspândirea „papucului doamnei”, proiecte de infrastructură,  zone climatice, răspândirea solanaceelor otrăvitoare etc.   Paginile dedicate didacticii vin cu cercetări privind implicarea elevilor și părinților în predarea geografiei, aspecte de management,  organizarea activității educative cu accent pe cea ecologică, provocările în domeniul digitalizării, proiecte de activitate etc.   Secvența acordată turismului s-a bucurat de șase studii care au vizat județul Botoșani, valea Ptutului și Republica Moldova. Din studiul Veronicăi Prozor, de la Gimnaziul din Pererita, aflăm ce sunt toltrele, cuvânt de origine poloneză.. Ele reprezintă, spune autoarea, „niște formațiuni de recife intens fragmentate, alcătuite din roci calcaroase și întretăiate de canioanele adânci ale afluenților din stânga râului Prut. Toate acestea dau landșafturile naturale locale un aspect fermecător. În Moldova ele sunt răspândite în raioanele Glodeni, Râșcani, Edineț și Briceni”.

Prof. dr. Viorel Paraschiv îl evocă pe . Liviu Apostol ( 1949 – .2022) de la Universitatea din Suceava.. Aflate la a XV-a ediție, simpozioanele organizate de Societatea de Geografie, Filiala „Victor Tufescu” Botoșani,  a avut rolul de a produce schimbul de informații între profesorii de geografie și chiar alte discipline din România, Republica Moldova și Ucraina. Mai mult, în cadrul simpozionului s-a produs transferul de idei și experiențe punând bazele unei rețele de contact. Acest simpozion, după cum a demonstrat-o an de an, a fost și o platformă de dezbateri, remarcându-se temele cu conținut relevant, contribuind la îmbunătățirea competențelor, la progresul științelor geografice și nu numai, precum și la creșterea gradului de notorietate a participanților și a unităților școlare din care provin.

Publicitate
Citeste mai mult

Educație

Experiență europeană pentru elevii din Vorona: Liceul „Ștefan cel Mare și Sfânt” a finalizat cu succes proiectul Erasmus+ Grecia 2025

Publicat

Publicitate

Liceul Tehnologic „Ștefan cel Mare și Sfânt” din Vorona încheie cu succes o nouă etapă de internaționalizare a educației prin finalizarea activităților din cadrul proiectului Erasmus+ 2024-1-RO01-KA121-VET-000206713, derulat în domeniul Turism și Alimentație Publică, cu sprijinul financiar al Uniunii Europene.

În perioada 5–16 mai 2025, un grup format din 21 de elevi, însoțiți de 3 cadre didactice, a participat la o mobilitate de formare profesională în localitatea Paralia Katerini, Grecia. Activitățile s-au desfășurat în cadrul bucătăriei și restaurantului unui hotel partener, unde elevii, viitori tehnicieni în gastronomie, au lucrat cot la cot cu profesioniști din domeniu, dobândind competențe specifice meseriei și lucrând într-un cadru multicultural, alături de tineri din alte state europene.

Pe lângă formarea practică, participanții au fost implicați în workshopuri tematice, activități interculturale și vizite de studiu în unele dintre cele mai emblematice locuri ale Greciei: complexul monahal Meteora, legendarul Munte Olimp, orașele Salonic și Edessa, dar și la renumitele băi termale Pozar.

În completarea acestei experiențe, în perioada 26–30 mai 2025, două cadre didactice ale liceului au participat la o mobilitate de tip job shadowing, desfășurată tot în Grecia. Aici, profesoarele au observat metodele moderne de predare utilizate în școlile profesionale din Katerini, au participat la sesiuni de lucru și au susținut un atelier despre rolul echilibrului între pregătirea teoretică și formarea practică în domeniul turismului și alimentației.

Acest proiect Erasmus+ a oferit tuturor participanților oportunitatea de a învăța într-un context european autentic, de a face schimb de bune practici și de a-și dezvolta atât competențele profesionale, cât și cele personale. Elevii s-au întors acasă mai încrezători, mai responsabili și cu o deschidere sporită către valorile educației europene.

„Mulțumim partenerilor din Grecia pentru colaborare, echipei de proiect pentru organizare și tuturor celor implicați pentru profesionalism și dăruire. Deși mobilitatea s-a încheiat, experiențele trăite și cunoștințele acumulate vor continua să inspire și să influențeze pozitiv parcursul educațional al elevilor noștri”, au transmis reprezentanții Liceului Tehnologic „Ștefan cel Mare și Sfânt” Vorona.

Publicitate

Iată și câteva imagini surprinse de elevi și profesori în această experiență din Grecia:

Citeste mai mult

Eveniment

Botoșănenii au strălucit la Campionatele Europene de Canotaj de la Plovdiv

Publicat

Publicitate

România a avut o prezență remarcabilă la Campionatele Europene de Canotaj desfășurate la Plovdiv, Bulgaria, în perioada 29 mai – 1 iunie 2025, iar sportivii originari din județul Botoșani au jucat un rol esențial în succesul delegației.

Simona Radiș – Aur și Record European

Simona Radiș, campioană olimpică născută în Botoșani, a cucerit medalia de aur în proba de dublu rame feminin (W2-) alături de Magdalena Rusu. Cele două au stabilit un nou record european, terminând cursa cu timpul de 6:49.18, în fața echipajelor din Italia și Marea Britanie.

Andrada Moroșanu – Bronz în Dublu Vâsle

Andrada Moroșanu, originară din Darabani, a obținut medalia de bronz în proba de dublu vâsle feminin (W2x), alături de Mariana Dumitru. Echipajul românesc a încheiat cursa în urma reprezentantelor Olandei și Greciei, aducând o nouă medalie în palmaresul național.

Iulia Bălăucă și Mugurel Semciuc – Prezențe în Finalele A

Publicitate

Iulia Bălăucă a făcut parte din echipajul de opt plus unu feminin (W8+), care a încheiat finala pe locul 4, la doar câteva secunde de podium.

Tot din județul Botoșani provine și Mugurel Semciuc, component al echipajului de opt plus unu masculin (M8+), care a încheiat cursa pe locul 6 în finala mare.

Toți cei patru sportivi sunt din Botoșani și contribuie, prin performanțele lor, la reconfirmarea tradiției și valorii școlii de canotaj botoșănene, una dintre cele mai productive pepiniere de talente ale sportului românesc, iar rezultatele obținute la Plovdiv subliniază, încă o dată, forța lotului românesc și devotamentul sportivilor care luptă cu pasiune pentru culorile țării.

Citeste mai mult

Eveniment

Polițiștii botoșăneni, alături de copiii din Centrul „Micul Prinț”, de 1 Iunie: Jucării, zâmbete și un mesaj de speranță

Publicat

Publicitate

De Ziua Internațională a Copilului, polițiștii din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani au oferit un dar neprețuit: bucuria de a fi alături de cei care au cel mai mult nevoie de sprijin și afecțiune.

Astăzi, 1 Iunie, aceștia au vizitat copiii din Centrul de primire în regim de urgență „Micul Prinț”, unde au adus jucării, dulciuri și, mai ales, momente de lumină și speranță.

Întâlnirea a fost încărcată de emoție și entuziasm, iar zâmbetele copiilor au fost răsplata cea mai frumoasă pentru gestul simbolic făcut de polițiști. Activitatea s-a dorit a fi nu doar o acțiune festivă, ci și un mesaj puternic de solidaritate cu cei mai vulnerabili membri ai comunității.

„Prin astfel de momente, ne dorim să arătăm că misiunea noastră nu înseamnă doar ordine și siguranță publică, ci și implicare umană, empatie și grijă față de cei care, adesea, au parte de mai puțină căldură sufletească. Copiii din centrele de plasament au nevoie de încredere, de sprijin și de oameni care să creadă în ei”, au transmis reprezentanții IPJ Botoșani.

Evenimentul s-a desfășurat cu sprijinul Asociației Sportive DINAMO și face parte din seria de acțiuni organizate de IPJ Botoșani pentru a marca Ziua Copilului prin fapte care contează.

Pentru micuții de la „Micul Prinț”, ziua de 1 Iunie a însemnat mai mult decât o sărbătoare: a fost o amintire frumoasă, construită pe gesturi simple, dar pline de însemnătate.

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending