Connect with us

Economie

Iar se scumpesc creditele bancare! Rata dobânzii de politică monetară a fost majorată de BNR la 2%

Publicat

Publicitate

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a decis luni majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,00 la sută pe an, de la 1,75 la sută pe an, relatează alba24.ro. Decizia se aplică de marți, 11 ianuarie și a fost luată în contextul ”incertitudinilor ridicate”.

Potrivit BNR, rata dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) se majorează la 3,00 la sută pe an, de la 2,50 la sută pe an. De asemenea, rata dobânzii pentru facilitatea de depozit se menține la 1,00 la sută pe an.

BNR a mai hotărât menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Cum motivează BNR decizia

”În ședința de astăzi, 10 ianuarie 2022, pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,00 la sută pe an, de la 1,75 la sută pe an, începând cu data de 11 ianuarie 2022, și păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară.

Totodată, Consiliul de administrație al BNR a decis extinderea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităților permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la ±1,00 punct procentual, de la ±0,75 puncte procentuale, implicând majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 3,00 la sută pe an, de la 2,50 la sută pe an și menținerea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 1,00 la sută pe an.

Aceste decizii se circumscriu procesului de normalizare treptată a conduitei politicii monetare pe care-l parcurge BNR, în condiții de mari incertitudini. În același timp, Consiliul de administrație al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Publicitate

Deciziile CA al BNR vizează readucerea și menținerea ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipațiilor inflaționiste pe orizontul mai îndepărtat de timp, într o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile în contextul procesului de consolidare fiscală, și în condiții de protejare a stabilității financiare”, precizează BNR într-un comunicat.

Influența asupra creditelor bancare

Decizia Băncii Centrale are impact în piață, ducând la creșterea celorlalte dobânzi. Ratele dependente de ROBOR se apropie de valoarea de dinainte de pandemie, de acum doi ani, potrivit unei analize digi24.ro. Acestea au crescut cu 18% față de acum 6 luni și cu 14% față de acum un an.

Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, era, înainte de decizia BNR, de 3,05%.

La un nivel de 3,5%, rata la un credit în valoare de 225.000 lei luat pe 30 ani va crește cu circa 5%. O creștere mai mare, până la 4% va duce, însă la o majorare a ratei cu 24%.

Ratele dependente de IRCC (indicele folosit pentru calculul dobânzilor la creditele noi), adică pentru creditele luate după mai 2019, au scăzut cu 8% față de acum un an.

Pentru același credit, o creștere a IRCC până la 2, respectiv 2,5%, ar duce la o creștere a ratei cu circa 10%, respectiv 16%.

BNR, despre evoluția ratei anuale a inflației

Potrivit sursei citate, rata anuală a inflației a urcat la 7,94 la sută în octombrie 2021, de la 6,29 la sută în septembrie, iar în noiembrie a scăzut la 7,80 la sută, sub impactul plafonării și compensării prețurilor la energia electrică și gazele naturale pentru populație. A depășit ușor, la finele celor două luni din trimestrul IV, nivelul prognozat.

Creșterea ei a continuat să fie determinată în principal de componente exogene ale IPC, influențele majore venind, în acest interval, mai cu seamă din scumpirea consistentă a combustibililor, pe seama categoriei non-benzină și motorină, și într-o mai mică măsură din majorarea prețurilor LFO.

Rata anuală a inflației CORE2 ajustat a continuat să crească ceva mai alert decât s-a anticipat, mărindu-se de la 3,6 la sută în septembrie, la 4,0 la sută în octombrie și la 4,3 la sută în noiembrie.

Evoluția reflectă efectele creșterii ample a cotațiilor mărfurilor agroalimentare și a costurilor cu energia și transportul, precum și influențele blocajelor persistente în lanțurile de producție și aprovizionare, alături de cele venind din măsuri de protecție contra infecției cu coronavirus, toate potențate de așteptările inflaționiste pe termen scurt tot mai ridicate, mai arată BNR.

Rata medie anuală a inflației IPC și cea calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum s-au mărit în noiembrie la 4,5 la sută și la 3,7 la sută, de la 3,6 la sută, respectiv 2,9 la sută în luna septembrie 2021.

BNR, despre activitatea economică și PIB

BNR mai arată că activitatea economică și-a încetinit considerabil creșterea în trimestrul III 2021 – la 0,4 la sută, de la 1,5 la sută în trimestrul II –, contrar așteptărilor. Evoluția face probabilă restrângerea excedentului de cerere agregată în acest interval la o valoare mult inferioară celei prognozate, dată fiind inclusiv recenta revizuire notabilă în sens descendent a datelor statistice privind ritmul creșterii economiei în semestrul I 2021, implicând și o depășire relativ mai modestă în trimestrul II a nivelului PIB pre-pandemie.

În același timp, dinamica anuală a PIB a consemnat o scădere vizibil mai pronunțată în trimestrul III decât cea anticipată, la 7,4 la sută, de la 13,9 la sută în trimestrul II. Ea a rămas totuși înaltă din perspectivă istorică, cu aportul majoritar al consumului privat, precum și cu cel neobișnuit de mare adus, și în acest interval, de variația stocurilor. Contribuția formării brute de capital fix a devenit însă, în mod neașteptat, marginal negativă, în premieră pentru ultimele 11 trimestre, în principal ca efect al accentuării contracției lucrărilor de reparații capitale, ce a devansat, ca impact, creșterile ușoare în termeni anuali ale construcțiilor noi și ale investițiilor nete în uti¬laje (inclusiv mijloace de transport).

Și contribuția exportului net la dinamica anuală a PIB a rămas negativă, dar s-a redus semnificativ față de trimestrul anterior, chiar și în condițiile unei scăderi ceva mai pronunțate a variației anuale a exporturilor de bunuri și servicii, în raport cu cea evidențiată în cazul importurilor.

Soldul negativ al balanței comerciale și-a accelerat însă puternic creșterea în termeni anuali, în trimestrul III, pe fondul evoluției relativ mai nefavorabile a prețurilor bunurilor importurilor, în timp ce deficitul de cont curent a continuat să-și reducă dinamica anuală, deși mult mai modest decât în trimestrul II, sub influența ameliorării variației anuale a soldurilor balanțelor veniturilor.

Evoluțiile recente ale indicatorilor cu frecvență ridicată sugerează o stagnare a activității economice în trimestrul IV 2021, inclusiv în contextul valului 4 al pandemiei, al crizei energetice și al blocajelor în lanțurile de producție și aprovizionare, implicând scăderea dinamicii anuale a PIB la o valoare semnificativ mai joasă decât cea anticipată în luna noiembrie 2021.

Scăderi în comerț și servicii

Relevante sunt decelerarea semnificativă în luna octombrie a creșterii în termeni anuali a comerțului cu amănuntul, a celui auto-moto și a serviciilor prestate populației, precum și scăderea substanțială a producției industriale și a portofoliului de comenzi în industria prelucrătoare față de perioada similară a anului trecut.

În același timp, volumul lucrărilor de construcții și-a accentuat declinul în termeni anuali în luna octombrie, pe seama evoluțiilor de pe segmentul nerezidențial și de pe cel al construcțiilor inginerești, iar exporturile de bunuri și servicii și-au redus considerabil variația anuală și mult mai pronunțat decât importurile, cu consecința accelerării în continuare a creșterii în termeni anuali a deficitului comercial, potrivit analizei BNR.

Pe acest fond, dar și ca urmare a reînrăutățirii considerabile a balanțelor veniturilor, deficitul de cont curent și-a reaccelerat puternic creșterea în termeni anuali, valoarea lui cumulată pe ansamblul primelor 10 luni din an depășind-o cu circa 58 la sută pe cea înregistrată în perioada similară a anului anterior.

BNR, despre evoluția pieței muncii

Evoluțiile de pe piața muncii au resimțit în septembrie-octombrie 2021 influențe venite din deteriorarea situației epidemiologice și din înăsprirea restricțiilor de mobilitate, precum și din acutizarea blocajelor în lanțurile globale de aprovizionare și din creșterea accentuată a costurilor cu energia și cu alte materii prime, mai precizează BNR.

Astfel, efectivul salariaților din economie și-a stopat creșterea în septembrie, iar în octombrie s-a mărit marginal, depășind foarte ușor nivelul pre-pandemic. Totodată, rata șomajului și-a corectat doar parțial în septembrie creșterile semnificative consemnate în precedentele două luni, iar în octombrie a rămas constantă, menținându-se astfel vizibil peste valorile pre-pandemice.

Efectele pe piața financiară

Pe piața financiară, principalele cotații ale segmentului monetar interbancar au continuat să crească relativ alert în noiembrie și decembrie 2021, atingând maxime ale ultimelor 21 de luni, sub impulsul noii majorări a ratei dobânzii de politică monetară, precum și pe fondul caracterului restrictiv al condițiilor lichidității și al așteptărilor privind creșterea pe mai departe a ratei dobânzii-cheie, potențate și de evoluțiile din regiune, arată BNR.

Randamentele titlurilor de stat și-au prelungit, de asemenea, creșterea, deși într-un ritm relativ mai lent, inclusiv în contextul detensionării scenei politice și al comportamentului mixt al randamentelor titlurilor de stat pe termen lung din economiile dezvoltate și din cele emergente, rămânând pe toate scadențele, semnificativ deasupra celor din regiune. În această conjunctură, cursul de schimb leu/euro s-a menținut relativ stabil pe palierul mai înalt atins la finele trimestrului III.

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să urce în teritoriul de două cifre în lunile octombrie și noiembrie, ajungând la 14,1 la sută, ca medie a intervalului, de la 12,9 la sută în trimestrul III, în condițiile prelungirii ascensiunii variației deosebit de înalte a componentei în lei, inclusiv cu susținerea programelor guvernamentale, dar și pe fondul dinamizării ușoare a creditului în valută. Componenta în lei și-a accelerat creșterea anuală până la 18,5 la sută în acest interval, de la 17,8 la sută în trimestrul III, iar ponderea ei în total s-a mărit în noiembrie la 72,0 la sută.

BNR, despre creșterea ratei inflației

Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflației va crește probabil gradual în următoarele luni, sub impactul șocurilor pe partea ofertei, depășind valorile evidențiate pe acest orizont de timp de prognoza pe termen mediu din luna noiembrie 2021. Determinante pentru înrăutățirea perspectivei apropiate a inflației sunt majorările mai ample de prețuri anticipate a fi consemnate de energia electrică și gazele naturale – chiar și în contextul aplicării măsurilor de compensare și plafonare –, precum și de alimentele procesate, în principal pe fondul ascensiunii cotațiilor produselor energetice și ale mărfurilor agroalimentare.

Impactul acestora este de natură să amplifice și să prelungească mai mult deviația pozitivă a ratei anuale a inflației de la limita de sus a intervalului țintei, mai ales ulterior sistării măsurilor de compensare și plafonare a prețurilor la energie, dar și să genereze pe orizontul mai îndepărtat de timp efecte de bază dezinflaționiste.

Incertitudini și riscuri

Incertitudini semnificative rămân, totuși, asociate efectelor măsurilor temporare de compensare și plafonare a prețurilor la energia electrică și gazele naturale pentru populație, precum și modului de evaluare și de includere a acestora în calculul IPC, potrivit BNR.

Incertitudini și riscuri continuă, de asemenea, să vină din evoluția cotațiilor materiilor prime, mai ales a celor energetice și agroalimentare, precum și din situația blocajelor în lanțurile globale de producție și aprovizionare.

În același timp, evoluția pandemiei și a măsurilor restrictive asociate rămâne o sursă majoră de incertitudini și riscuri la adresa previziunilor, cel puțin pe termen scurt, în contextul tendinței de extindere la nivel național a valului pandemic provocat de varianta mai contagioasă a coronavirusului, Omicron, precum și al progresului insuficient al vaccinării pe plan intern, dar și prin potențialul impact exercitat de acest val asupra economiilor europene, afectate puternic și de criza energetică și de persistența blocajelor în lanțurile de producție și aprovizionare.

Incertitudini și riscuri continuă, de asemenea, să fie asociate conduitei politicii fiscale, date fiind, pe de o parte, deficitul bugetar potențial inferior țintei înregistrat în 2021 și, pe de altă parte, coordonatele programului bugetar aprobat pentru anul în curs, ce vizează o accelerare a consolidării fiscale, conform angajamentelor asumate în cadrul procedurii de deficit excesiv, dar într-un context economic și social dificil pe plan intern și la nivel global.

O sursă de incertitudini și riscuri rămâne și absorbția fondurilor europene, în special a celor aferente programului Next Generation EU, care este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte în implementarea proiectelor aprobate.

Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Câte cazuri de metapneumovirus au fost confirmate în țară. Măsuri de prevenire a îmbolnăvirilor recomandate de INSP

Publicat

Publicitate

Au fost confirmate mai multe cazuri de metapneumovirus în țară. Institutul Național de Sănătate Publică a anunțat situația la nivel național, scrie alba24.ro.

Au fost confirmate două cazuri, ambele în Capitală, iar un altul, în Oradea, este în curs de validare. Este vorba despre Metapneumovirusul uman (HMPV).

„Primul caz detectat și raportat, în luna noiembrie, în cadrul sistemului de supraveghere a infecțiilor respiratorii acute severe (SARI) este din București. Un al doilea caz din București a fost confirmat ieri, 9 ianuarie 2025, de către Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino” iar cazul din Oradea este în curs de validare”, a transmis INSP, potrivit Mediafax.

Ce este metapneumovirusul

Conform specialiștilor, HMPV este un virus respirator obișnuit care este urmărit în România în cadrul sistemului de supraveghere a infecțiilor respiratorii acute severe (SARI): „Acesta a fost detectat la un număr mic de cazuri, începând din sezonul 2013-2014. Atunci au fost doar 15 cazuri în intreg sezonul, în alți ani sub 10, iar în sezonul 2024-2025 au fost confirmate, până la această dată, două cazuri”.

„Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, nivelul infecțiilor respiratorii acute, inclusiv cauzate de Metapneumovirusul uman (hMPV), în China este în limitele așteptate pentru sezonul de iarnă, fără modele neobișnuite de izbucniri epidemice. Autoritățile chineze au confirmat că sistemul sanitar nu este copleșit, iar spitalizările sunt în prezent mai puține decât în perioada similară a anului trecut. Nu au fost declarate situații de urgență și, în consecință, nu au fost declanșate nici măsuri de răspuns la acestea”, arată INSP.

Publicitate

Măsuri de prevenire a îmbolnăvirilor
INSP recomandă respectarea următoarelor măsuri de prevenire a îmbolnăvirilor:

  •  spălarea regulată a mâinilor cu apă și săpun
  • respectarea igienei tusei și a strănutului: acoperirea nasului și a gurii cu un șervețel în timpul tusei și al strănutului și aruncarea lui după utilizare sau acoperirea în totalitate a nasului și a gurii în plica cotului în timpul strănutului
  • aerisirea zilnică a încăperilor
  • evitarea locurilor aglomerate
  • adresarea la medicul de familie la apariția simptomelor respiratorii, pentru a stabili recomandările necesar a fi urmate
  • evitarea intrării în colectivitate și în alte locuri aglomerate a persoanelor care au semne și simptome sugestive pentru gripă (febră, strănut, tuse, dureri în gât, dureri musculare) până la dispariția acestora și adresarea la medicul de familie.

Citeste mai mult

Economie

Piața chiriilor: Prețuri mai mari la apartamente. Unde sunt cele mai scumpe. Prețurile în orașe din România

Publicat

Publicitate

Prețurile chiriilor la apartamente au crescut cu 15% în 2024. Clujul rămâne orașul cu chiriile cele mai scumpe la locuințe. Cei mai mulți români și-au căutat chirie în luna august, scrie alba24.ro.

În 2024, prețul chiriilor a crescut cu 15% față de anul precedent, conform raportului anual realizat de Storia – platforma de imobiliare lansată de OLX.

Continuând trendul din 2023, apartamentele cu două camere au rămas cele mai căutate. Luna august a fost perioada în care cei mai mulți români au căutat chirie.

Datele sunt incluse în Rezumat de Storia, potrivit Agerpres.

Cât au crescut chiriile la apartamente
„Anul 2024 a adus schimbări interesante pe piața chiriilor – prețurile au crescut, în medie, cu 15% față de anul anterior, Cluj-Napoca fiind cel mai scump oraș. Un aspect notabil a fost că Iașiul a devenit orașul în care proprietățile s-au închiriat cel mai rapid, lăsând Bucureștiul pe locul 2.

Comparând piața chiriilor cu piața de achiziții, observăm că românii au manifestat un interes mai mare pentru achiziții decât pentru chirii. Deși contactările pe piața chiriilor au crescut, această creștere a fost mai moderată față de piața de achiziții, unde numărul contactărilor a crescut cu 43%”, a declarat Monica Dudău, Senior Marketing Manager Storia & OLX Imobiliare.

Publicitate

Piața chiriilor în 2024: Prețuri, tranzacții rapide și preferințe în căutări
Prețul mediu de cerere al unei garsoniere a ajuns la 324 de euro/lună (+13% față de 2023), iar un apartament cu două camere a ajuns la 493 euro/lună (+12%).

Apartamentele cu trei camere au înregistrat o creștere de 11% față de anul anterior, având un preț de cerere de 616 euro/lună, în medie.

Cele mai mari creșteri au fost înregistrate pentru apartamentele cu patru camere, unde prețul mediu a fost de 1.111 euro/lună, marcând o creștere de 23% față de 2023.

Cele mai scumpe chirii, la Cluj. Top orașe
Cluj-Napoca rămâne în topul orașelor cu cele mai scumpe chirii, având un preț mediu de cerere de 585 de euro/lună. Este urmat de București, unde chiria medie a fost de 565 de euro/lună. Sectorul 1 al Capitalei rămâne cel mai scump sector, unde chiria medie a fost de 765 de euro/lună, urmată de Sectorul 2 unde prețul solicitat pentru o chirie a fost de 601 euro/lună. Prețurile din Sectoarele 3 și 5 au fost relativ similare, cu prețuri medii de 511 euro/lună, respectiv 516 euro/lună. În Sectorul 4 prețul mediu a ajuns la 466 de euro/lună, iar Sectorul 6 din București a avut cel mai mic preț mediu solicitat – 471 euro/lună.

Pe locurile următoare în topul orașelor se situează Brașov, cu o chirie medie de 507 euro/lună și Constanța, cu 500 de euro/lună.

În Iași, chiria medie a fost de 427 euro/lună, în Sibiu de 425 euro/lună, iar în Timișoara – 405 euro/lună.

În contrast, cele mai prietenoase prețuri pentru închiriere s-au găsit în Drobeta-Turnu Severin, unde prețul mediu a fost de 238 de euro/lună.

Cea mai mare creștere de prețuri a fost înregistrată la Galați, (+21%), iar cea mai mică în Ploiești (+5%). În același timp, oferta a scăzut cu 10% față de anul trecut.

Cele mai căutate apartamente
Apartamentele cu două camere au rămas cele mai căutate tipuri de apartamente pentru închiriere (59%), la fel ca anul precedent.

Pe locul doi s-au aflat apartamentele cu trei camere (38%), iar pe locul trei, garsonierele (18%).

Procentajele totalizează mai mult de 100% deoarece mulți chiriași caută combinații de număr de camere, nu doar apartamente cu un anumit număr de camere.

Aceasta indică o tendință clară: românii devin din ce în ce mai interesați de proprietăți mai spațioase. Luna august a fost perioada de vârf pentru căutările de apartamente de închiriere, o tendință obișnuită pe piața imobiliară, având în vedere apropierea începutului anului universitar. Alte luni populare pentru căutările de chirii au fost lunile septembrie și iulie.

Dacă în 2023 cele mai rapide tranzacții aveau loc în București. În 2024, Iașiul a devenit orașul cu cele mai rapide închirieri, iar Bucureștiul a coborât pe locul al doilea. Dintre orașele mari ale României, proprietățile se închiriază mai lent în Timișoara.

Cea mai scumpă proprietate închiriată

Cea mai scumpă proprietate rezidențială închiriată pe Storia a fost o vilă din Piața Presei, București, cu un preț de cerere de 12.000 de euro pe lună. Ideală pentru o firmă, vila are 24 de camere, o curte de 1.600 mp, parcare subterană, lift și acces facil către zona de Nord și centrul orașului.

O altă proprietate închiriată prin Storia, la fel de scumpă (12.000 de euro), a fost o casă situată în Cotroceni, la doar două minute de stația de metrou Eroilor. Clădirea, cu trei etaje și o suprafață totală de 600 mp, este organizată pe 130 mp pe fiecare nivel, plus o terasă la ultimul etaj.

De asemenea, cea mai vizualizată proprietate rezidențială a fost un apartament cu două camere, decomandat, într-o zonă liniștită din Bacău, care avea un preț de cerere de 250 de euro/lună.

Citeste mai mult

Eveniment

VIDEO: O generație care apune: Văduva care a „păzit” credința în biserica ctitorită de Preafericitul Teoctist, plânsă de creștinii din două sate

Publicat

Publicitate

Oamenii din două sate s-au adunat, sâmbătă, să o petreacă pe ultimul drum pe bunica Lividenia Poamă-Neagră, un suflet blând, un trup plăpând, neostenit ostaș al lui Hristos, un vlăstar al comunității din care s-a ridicat Preafericitul Teoctist.

Ca o rânduială neînțeleasă de noi, creștina Lividenia a ales să slujească în biserica ctitorită de fostul patriarh al României, din satul Victoria, peste treizeci de ani, cu toate că locuința sa era în Tocileni. Slujba de prohodire a fost oficiată de un sobor de preoți, din care au făcut parte, alături de părintele paroh Bogdan-Ionuț Azamfirei, părintele stareț al Mănăstirii Cozancea, arhimandrit Cleopa Străchinaru, părintele Liviu Liteanu, părintele Andrei Costin, ultimii doi fiind în trecut duhovnici ai creștinilor din Victoria.

Generația care apune

Lividenia Poamă-Neagră a făcut parte dintr-o generație care apune, o generație care știe ce înseamnă Biserică, Liturghie, Sf. Maslu, post. A avut o viață grea, despre care ar fi prea dureros de povestit. A crescut două fete și doi băieți cu un boț de mămăligă și cu citirea la Psaltire. După ce a rămas văduvă, moment la care avea doar unul dintre copii așezat la casa sa, Lividenia Poamă-Neagră și-a dedicat restul zilelor lui Dumnezeu. A fost, în chip nevăzut, un om care a ținut comunitatea unită. În perioada în care Biserica din Victoria nu avea dascăl și strana era, practic, descoperită, ea prelua misiunea de a fi liant nevăzut între Sf. Altar și credincioșii care în duminici și în sărbători făceau biserica neîncăpătoare. Ba chiar a mers vestind Nașterea Domnului și Botezul Domnului, din casă în casă, alături de părintele Liviu, atunci când situația a impus acest lucru.

Locuința bunicii Lividenia era la aproape patru kilometri distanță de biserica din Victoria. Cu toate acestea, preoții care au slujit aici dau mărturie că nu a lipsit niciodată de la sfintele Liturghii în duminici și în sărbători. Au fost ierni grele, cu nămeți de poveste și nu au împiedicat-o pe creștina Lividenia să ajungă la slujbă. „Într-o iarnă, din cauza zăpezii, îmi era mie greu să ies din casă (situată în spatele bisericii n.r.) să merg la slujbă și când ajungeam, în fața bisericii mă aștepta mătușa Lividenia”, povestește cu lacrimi în ochi părintele Liviu, care a păstorit comunitatea din Victoria aproape zece ani, suficienți ca să lege o prietenie cu Lividenia Poamă-Neagră, care îi deschidea poarta cu mare bucurie, pe de o parte onorată că intră în casa sa un om al lui Dumnezeu.

„Bănuțul văduvei” și „Maica Domnului, ajută-mă!”

Publicitate

Sfințire de biserică, Vecernii de hram, slujire arhierească, toate erau bifate de prezența mătușii Lividenia. Nu este biserică în municipiul Botoșani unde tanti Lividenia să nu fi dat un pomelnic, mai ales pentru morți, în care punea un bănuț pentru ajutorarea Bisericii, convinsă fiind că Dumnezeu îi știe osteneala. Nu era „off” la Biserica din Victoria să treacă neauzit de creștina Lividenia. „Lasă, părinte, vedem cum facem. Se va rezolva cumva”, încuraja mereu.  Și chiar se făcea lumină, într-un fel. Bănuții câștigați la munca câmpului, zi-lumină, din vânzarea ouțelor din gospodărie sau, mai târziu, a unui boț de brânză, era socotit și parte din acesta era al bisericii. Îl dădea lui Dumnezeu.
„Am trecut într-o zi să o văd și am aflat că este pe câmp, undeva. Doi-trei pași…care s-au făcut câteva sute de pași. Am finalizat un ogor, apoi alt ogor și am găsit-o acolo, undeva, sub arșița soarelui, făcând fără să pară că nu era deloc greu ce face ea acolo. Pentru mine era greu doar mersul până acolo”, a povestit părintele Andrei Costin, la rândul său fost paroh.

În multe biserici, Lividenia Poamă-Neagră a lăsat ajutorul său, dar mai cu seamă la Biserica din Victoria, lăcasul său de suflet. În urmă cu două luni a fost binecuvântată de Preasfințitul Nichifor Botoșăneanul , care i-a oferit și o diplomă de vrednicie pentru tot ce a dăruit, dar mai ales pentru că de numele său se leagă axionița pe care este așezată racla cu moaștele Sfântului Gheorghe. „Trei lucruri o caracterizau pe tanti Lividenia: credința, smerenia și rugăciunea. A plătit 6000 de lei pentru realizarea axioniței și deși nu avea toți banii la momentul discuției, a insistat să plătească ea integral realizarea acesteia A avut o singură rugăminte: Să nu spunem nimănui, pentru că știe Dumnezeu!”, a povestit părintele paroh Bogdan Azamfirei.

Rudele bunicii Lividenia au auzit-o de foarte multe ori cerând ajutor Maicii Domnului, când dădea de un obstacol. „Maica Domnului, ajută-mă!” a devenit un mod de viață, un instrument de a merge înainte pentru femeia mărunțică.

Starețul Mănăstirii Cozancea, arhimandritul Cleopa Străchinaru, a avut un cuvânt cutremurător în care a descris aceste vremuri care demontează tradiția creștină și devotamentul spiritual al poporului român de veacuri. Lacrimile se rostogoleau pe obrajii celor din Victoria, îngrămădiți în biserica ctitorită de PF Teoctist, alături de creștinii veniți de la Tocileni. Arhimandritul Cleopa o cunoștea pe tanti Lividenia de peste 20 de ani și poate fi un mărturisitor al credinței sale, care a fost oțelită în focul necazurilor și greutăților care i-au presărat drumul vieții. În ultimii ani a îngrijit o tânără cu dizabilități, ca pe propria ei fiică. Maria a rămas în grija rudelor care sunt chemate să continue misiunea celei ce a fost un stâlp al credinței strămoșești.

Cuvântul sună, fapta tună

Tanti Lividenia nu are studii superioare, nici măcar liceu, nu a avut funcții importante, dar a fost ceva pe cale de dispariție: un creștin autentic, un om de omenie, un adevărat ostaș al lui Hristos. Când sicriul a fost coborât în groapă, creștinii adunați au cântat „Hristos a înviat din morți”, care se dedică de obicei preoților la prohodire, în semn de cinstire a faptelor sale.

Lividenia Poamă-Neagră a făcut parte dintr-o generație care apune… Locul său în biserică a rămas gol. În strana sa ard lumânări. Familia nu a pierdut o mamă sau o bunică, ci a câștigat un rugător la Tronul Împărătesc. La fel și comunitatea din Victoria. Dintr-o rânduială neștiută, așa cum PF Teoctist nu a ales satul de baștină, Tocileni, ca să facă o biserică, Lividenia Poamă-Neagră a ales biserica din Victoria și nu cea din satul în care își creștea copiii. A vrut ca slujba de prohodire să fie la Victoria, cu toate că o regulă menționa biserica din Tocileni. Și a fost pe voia ei. Cu siguranță va avea avea îndrăzneala de a-I spune tot lui Dumnezeu!

 

Citeste mai mult

Eveniment

Ce așteptări au angajații de la anul 2025. Domeniile cele mai căutate și nivelurile de salarii

Publicat

Publicitate

În 2025, angajaţii nu se așteaptă la creșteri de salariu și vor încerca să-și păstreze locurile de muncă. Sunt concluziile unei analize pe piață, scrie alba24.ro.

Anul 2024 s-a dovedit a fi un an complicat pentru întreaga economie şi niciun sector nu a fost scutit de dificultăţi. Pentru 2025, prognozele din perspectiva angajărilor şi salariilor indică o stagnare mai ales în privinţa remuneraţiilor, scrie Ziarul Financiar.

Totuşi, Andrei Fruză, CEO-ul platformei de recrutări BestJobs, subliniază că sectorul comerţului electronic este singurul ce ar putea sfida regulile. Dezvoltarea sa rapidă ar permite şi în 2025 angajări şi creşteri semnificative de salariu.

”Într-o creştere structurală este e-commerce-ul, de exemplu, la fel şi nevoia de logistică, de echipe logistice care să acopere livrarea coletelor, a produselor. De asemenea, în zona de transporturi, de distribuţie ne aşteptăm să crească salariile.” a declarat Andrei Frunză, citat de Mediafax.

IT-ul, pe de altă parte, s-ar putea transforma în victima problemelor de ordin politic şi economic din 2025. Potrivit lui Andrei Frunză, aici noile recrutări s-ar putea realiza pe salarii mai mici. Singurii care vor încasa bani serioşi sunt specialiştii din IT, cum sunt cei pregătiţi pentru domeniul securităţii cibernetice.

„Cu siguranţă, recrutările noi se fac la un alt nivel salarial, mai jos, în general. Sunt şi poziţiile specifice, unde anumite competenţe rare rămân foarte căutate. Există creştere salarială şi există cerere mare în securitate cibernetică, de exemplu. Un interval salarial aici depinde de senioritate, dar este în jur de 3.000 de euro”, a mai spus CEO-ul BestJobs.

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending