Connect with us
Publicitate

Economie

Iar se scumpesc creditele bancare! Rata dobânzii de politică monetară a fost majorată de BNR la 2%

Publicat

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a decis luni majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,00 la sută pe an, de la 1,75 la sută pe an, relatează alba24.ro. Decizia se aplică de marți, 11 ianuarie și a fost luată în contextul ”incertitudinilor ridicate”.

Potrivit BNR, rata dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) se majorează la 3,00 la sută pe an, de la 2,50 la sută pe an. De asemenea, rata dobânzii pentru facilitatea de depozit se menține la 1,00 la sută pe an.

BNR a mai hotărât menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Cum motivează BNR decizia

”În ședința de astăzi, 10 ianuarie 2022, pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,00 la sută pe an, de la 1,75 la sută pe an, începând cu data de 11 ianuarie 2022, și păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară.

Totodată, Consiliul de administrație al BNR a decis extinderea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităților permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la ±1,00 punct procentual, de la ±0,75 puncte procentuale, implicând majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 3,00 la sută pe an, de la 2,50 la sută pe an și menținerea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 1,00 la sută pe an.

Aceste decizii se circumscriu procesului de normalizare treptată a conduitei politicii monetare pe care-l parcurge BNR, în condiții de mari incertitudini. În același timp, Consiliul de administrație al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Deciziile CA al BNR vizează readucerea și menținerea ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipațiilor inflaționiste pe orizontul mai îndepărtat de timp, într o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile în contextul procesului de consolidare fiscală, și în condiții de protejare a stabilității financiare”, precizează BNR într-un comunicat.

Influența asupra creditelor bancare

Decizia Băncii Centrale are impact în piață, ducând la creșterea celorlalte dobânzi. Ratele dependente de ROBOR se apropie de valoarea de dinainte de pandemie, de acum doi ani, potrivit unei analize digi24.ro. Acestea au crescut cu 18% față de acum 6 luni și cu 14% față de acum un an.

Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, era, înainte de decizia BNR, de 3,05%.

La un nivel de 3,5%, rata la un credit în valoare de 225.000 lei luat pe 30 ani va crește cu circa 5%. O creștere mai mare, până la 4% va duce, însă la o majorare a ratei cu 24%.

Ratele dependente de IRCC (indicele folosit pentru calculul dobânzilor la creditele noi), adică pentru creditele luate după mai 2019, au scăzut cu 8% față de acum un an.

Pentru același credit, o creștere a IRCC până la 2, respectiv 2,5%, ar duce la o creștere a ratei cu circa 10%, respectiv 16%.

BNR, despre evoluția ratei anuale a inflației

Potrivit sursei citate, rata anuală a inflației a urcat la 7,94 la sută în octombrie 2021, de la 6,29 la sută în septembrie, iar în noiembrie a scăzut la 7,80 la sută, sub impactul plafonării și compensării prețurilor la energia electrică și gazele naturale pentru populație. A depășit ușor, la finele celor două luni din trimestrul IV, nivelul prognozat.

Creșterea ei a continuat să fie determinată în principal de componente exogene ale IPC, influențele majore venind, în acest interval, mai cu seamă din scumpirea consistentă a combustibililor, pe seama categoriei non-benzină și motorină, și într-o mai mică măsură din majorarea prețurilor LFO.

Rata anuală a inflației CORE2 ajustat a continuat să crească ceva mai alert decât s-a anticipat, mărindu-se de la 3,6 la sută în septembrie, la 4,0 la sută în octombrie și la 4,3 la sută în noiembrie.

Evoluția reflectă efectele creșterii ample a cotațiilor mărfurilor agroalimentare și a costurilor cu energia și transportul, precum și influențele blocajelor persistente în lanțurile de producție și aprovizionare, alături de cele venind din măsuri de protecție contra infecției cu coronavirus, toate potențate de așteptările inflaționiste pe termen scurt tot mai ridicate, mai arată BNR.

Rata medie anuală a inflației IPC și cea calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum s-au mărit în noiembrie la 4,5 la sută și la 3,7 la sută, de la 3,6 la sută, respectiv 2,9 la sută în luna septembrie 2021.

BNR, despre activitatea economică și PIB

BNR mai arată că activitatea economică și-a încetinit considerabil creșterea în trimestrul III 2021 – la 0,4 la sută, de la 1,5 la sută în trimestrul II –, contrar așteptărilor. Evoluția face probabilă restrângerea excedentului de cerere agregată în acest interval la o valoare mult inferioară celei prognozate, dată fiind inclusiv recenta revizuire notabilă în sens descendent a datelor statistice privind ritmul creșterii economiei în semestrul I 2021, implicând și o depășire relativ mai modestă în trimestrul II a nivelului PIB pre-pandemie.

În același timp, dinamica anuală a PIB a consemnat o scădere vizibil mai pronunțată în trimestrul III decât cea anticipată, la 7,4 la sută, de la 13,9 la sută în trimestrul II. Ea a rămas totuși înaltă din perspectivă istorică, cu aportul majoritar al consumului privat, precum și cu cel neobișnuit de mare adus, și în acest interval, de variația stocurilor. Contribuția formării brute de capital fix a devenit însă, în mod neașteptat, marginal negativă, în premieră pentru ultimele 11 trimestre, în principal ca efect al accentuării contracției lucrărilor de reparații capitale, ce a devansat, ca impact, creșterile ușoare în termeni anuali ale construcțiilor noi și ale investițiilor nete în uti¬laje (inclusiv mijloace de transport).

Și contribuția exportului net la dinamica anuală a PIB a rămas negativă, dar s-a redus semnificativ față de trimestrul anterior, chiar și în condițiile unei scăderi ceva mai pronunțate a variației anuale a exporturilor de bunuri și servicii, în raport cu cea evidențiată în cazul importurilor.

Soldul negativ al balanței comerciale și-a accelerat însă puternic creșterea în termeni anuali, în trimestrul III, pe fondul evoluției relativ mai nefavorabile a prețurilor bunurilor importurilor, în timp ce deficitul de cont curent a continuat să-și reducă dinamica anuală, deși mult mai modest decât în trimestrul II, sub influența ameliorării variației anuale a soldurilor balanțelor veniturilor.

Evoluțiile recente ale indicatorilor cu frecvență ridicată sugerează o stagnare a activității economice în trimestrul IV 2021, inclusiv în contextul valului 4 al pandemiei, al crizei energetice și al blocajelor în lanțurile de producție și aprovizionare, implicând scăderea dinamicii anuale a PIB la o valoare semnificativ mai joasă decât cea anticipată în luna noiembrie 2021.

Scăderi în comerț și servicii

Relevante sunt decelerarea semnificativă în luna octombrie a creșterii în termeni anuali a comerțului cu amănuntul, a celui auto-moto și a serviciilor prestate populației, precum și scăderea substanțială a producției industriale și a portofoliului de comenzi în industria prelucrătoare față de perioada similară a anului trecut.

În același timp, volumul lucrărilor de construcții și-a accentuat declinul în termeni anuali în luna octombrie, pe seama evoluțiilor de pe segmentul nerezidențial și de pe cel al construcțiilor inginerești, iar exporturile de bunuri și servicii și-au redus considerabil variația anuală și mult mai pronunțat decât importurile, cu consecința accelerării în continuare a creșterii în termeni anuali a deficitului comercial, potrivit analizei BNR.

Pe acest fond, dar și ca urmare a reînrăutățirii considerabile a balanțelor veniturilor, deficitul de cont curent și-a reaccelerat puternic creșterea în termeni anuali, valoarea lui cumulată pe ansamblul primelor 10 luni din an depășind-o cu circa 58 la sută pe cea înregistrată în perioada similară a anului anterior.

BNR, despre evoluția pieței muncii

Evoluțiile de pe piața muncii au resimțit în septembrie-octombrie 2021 influențe venite din deteriorarea situației epidemiologice și din înăsprirea restricțiilor de mobilitate, precum și din acutizarea blocajelor în lanțurile globale de aprovizionare și din creșterea accentuată a costurilor cu energia și cu alte materii prime, mai precizează BNR.

Astfel, efectivul salariaților din economie și-a stopat creșterea în septembrie, iar în octombrie s-a mărit marginal, depășind foarte ușor nivelul pre-pandemic. Totodată, rata șomajului și-a corectat doar parțial în septembrie creșterile semnificative consemnate în precedentele două luni, iar în octombrie a rămas constantă, menținându-se astfel vizibil peste valorile pre-pandemice.

Efectele pe piața financiară

Pe piața financiară, principalele cotații ale segmentului monetar interbancar au continuat să crească relativ alert în noiembrie și decembrie 2021, atingând maxime ale ultimelor 21 de luni, sub impulsul noii majorări a ratei dobânzii de politică monetară, precum și pe fondul caracterului restrictiv al condițiilor lichidității și al așteptărilor privind creșterea pe mai departe a ratei dobânzii-cheie, potențate și de evoluțiile din regiune, arată BNR.

Randamentele titlurilor de stat și-au prelungit, de asemenea, creșterea, deși într-un ritm relativ mai lent, inclusiv în contextul detensionării scenei politice și al comportamentului mixt al randamentelor titlurilor de stat pe termen lung din economiile dezvoltate și din cele emergente, rămânând pe toate scadențele, semnificativ deasupra celor din regiune. În această conjunctură, cursul de schimb leu/euro s-a menținut relativ stabil pe palierul mai înalt atins la finele trimestrului III.

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să urce în teritoriul de două cifre în lunile octombrie și noiembrie, ajungând la 14,1 la sută, ca medie a intervalului, de la 12,9 la sută în trimestrul III, în condițiile prelungirii ascensiunii variației deosebit de înalte a componentei în lei, inclusiv cu susținerea programelor guvernamentale, dar și pe fondul dinamizării ușoare a creditului în valută. Componenta în lei și-a accelerat creșterea anuală până la 18,5 la sută în acest interval, de la 17,8 la sută în trimestrul III, iar ponderea ei în total s-a mărit în noiembrie la 72,0 la sută.

BNR, despre creșterea ratei inflației

Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflației va crește probabil gradual în următoarele luni, sub impactul șocurilor pe partea ofertei, depășind valorile evidențiate pe acest orizont de timp de prognoza pe termen mediu din luna noiembrie 2021. Determinante pentru înrăutățirea perspectivei apropiate a inflației sunt majorările mai ample de prețuri anticipate a fi consemnate de energia electrică și gazele naturale – chiar și în contextul aplicării măsurilor de compensare și plafonare –, precum și de alimentele procesate, în principal pe fondul ascensiunii cotațiilor produselor energetice și ale mărfurilor agroalimentare.

Impactul acestora este de natură să amplifice și să prelungească mai mult deviația pozitivă a ratei anuale a inflației de la limita de sus a intervalului țintei, mai ales ulterior sistării măsurilor de compensare și plafonare a prețurilor la energie, dar și să genereze pe orizontul mai îndepărtat de timp efecte de bază dezinflaționiste.

Incertitudini și riscuri

Incertitudini semnificative rămân, totuși, asociate efectelor măsurilor temporare de compensare și plafonare a prețurilor la energia electrică și gazele naturale pentru populație, precum și modului de evaluare și de includere a acestora în calculul IPC, potrivit BNR.

Incertitudini și riscuri continuă, de asemenea, să vină din evoluția cotațiilor materiilor prime, mai ales a celor energetice și agroalimentare, precum și din situația blocajelor în lanțurile globale de producție și aprovizionare.

În același timp, evoluția pandemiei și a măsurilor restrictive asociate rămâne o sursă majoră de incertitudini și riscuri la adresa previziunilor, cel puțin pe termen scurt, în contextul tendinței de extindere la nivel național a valului pandemic provocat de varianta mai contagioasă a coronavirusului, Omicron, precum și al progresului insuficient al vaccinării pe plan intern, dar și prin potențialul impact exercitat de acest val asupra economiilor europene, afectate puternic și de criza energetică și de persistența blocajelor în lanțurile de producție și aprovizionare.

Incertitudini și riscuri continuă, de asemenea, să fie asociate conduitei politicii fiscale, date fiind, pe de o parte, deficitul bugetar potențial inferior țintei înregistrat în 2021 și, pe de altă parte, coordonatele programului bugetar aprobat pentru anul în curs, ce vizează o accelerare a consolidării fiscale, conform angajamentelor asumate în cadrul procedurii de deficit excesiv, dar într-un context economic și social dificil pe plan intern și la nivel global.

O sursă de incertitudini și riscuri rămâne și absorbția fondurilor europene, în special a celor aferente programului Next Generation EU, care este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte în implementarea proiectelor aprobate.

Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Eveniment

În primul weekend din octombrie se numără păsările. Observarea migrației de toamnă

Publicat

De mai bine de 30 de ani, în primul sfârşit de săptămână din octombrie, pe întregul continent, se desfăşoară EuroBirdwatch, un eveniment anual de observare a păsărilor migratoare.

Deşi în accepţiunea generală migraţia presupune în primul rând plecarea păsărilor spre ţările calde, există şi o migraţie a păsărilor care vin în România. Cu această ocazie, pot fi observate specii care ne consideră ţară caldă, precum acvila ţipătoare mare, eretele vânăt sau şoimul de iarnă.

În acest sfârşit de săptămână, Societatea Ornitologică Română (SOR) organizează la Agigea o nouă ediţie a maratonului “Big Day”. Însă toţi iubitorii de natură sunt invitaţi să se bucure de migraţia de toamnă şi să observe cât mai multe păsări. Cei care cunosc speciile pot folosi aplicaţia gratuită Ornitodata, iar cu ajutorul datelor introduse aici se vor realiza clasamente naţionale. Anul trecut, în România, cu ocazia EuroBirdwatch, au fost observate peste 13.000 de exemplare de raţă mare, urmată de graur (peste 12.000 de exemplare) şi codobatura albă (5.124 de exemplare).

Evenimentul anual EuroBirdwatch este organizat de BirdLife International, al cărei partener în ţara noastră este Societatea Ornitologică Română.

“EuroBirdwatch este o tradiţie a BirdLife International care face de peste 30 de ani această observare a migraţiei de toamnă, în primul weekend din octombrie. Îi chemăm şi pe români să iasă şi să observe migraţia de toamnă. Pot să vadă păsările sedentare, care stau la noi; păsările care pleacă acum spre ţările calde, dar şi păsări care ne tranzitează teritoriul. Pleacă rândunica, prigoria, lăstunul; a plecat barza. Dar avem şi păsări care ne consideră ţară mai caldă şi vin la noi: acvila ţipătoare mare, eretele vânăt, şoimul de iarnă. Mai este gâsca cu gât roşu, o gâscă foarte frumoasă – cea mai mică. Vin foarte multe raţe în perioada de iarnă la noi: raţa fluierătoare, raţa mică, raţa moţată, raţa catifelată, ferestraşul mic, ferestraşul mare”, a precizat Andreea Oprea, responsabil comunicare la SOR.

Potrivit acesteia, în anul 2022, în România s-au desfăşurat 59 de evenimente în contextul EuroBirdwatch, în cadrul cărora au fost observate 67.725 de păsări, de către 258 de participanţi. Aceste evenimente au avut loc la: Alba, Brăila, Cluj, Iaşi, Piteşti, Sibiu, Satu Mare şi Timişoara. Foarte important în acest context este maratonul “Big Day”, organizat de SOR împreună cu Staţiunea Biologică Marină ”Ioan Borcea” Agigea. Evenimentul se desfăşoară de sâmbătă de la ora 5,00 dimineaţa, până duminică, la aceeaşi oră, şi reuneşte avansaţi, dar şi începători. Toţi pasionaţii de păsări se pot înscrie la Maratonul ornitologic – ”Big Day”, fără limită de vârstă.

“E important ca oamenii să iasă, să se bucure de migraţie şi le recomand, pentru a vedea aglomerări de păsări, să iasă în zonele cu râuri, lacuri sau mlaştini. Păsările se adună în aceste zone cu luciu de apă, având nevoie să se hrănească, să se adape”, a menţionat Andreea Oprea.

Zone recomandate pentru observarea păsărilor sunt:

* Dobrogea – Vadu, Năvodari, Techirghiol, Cheile Dobrogei;
* Muntenia – Comana, Balta Albă, Grădiştea, Lacurile de baraj de pe Argeş, Bistreţ, Lacurile de baraj de pe Olt, Maglavit;
* Moldova – Jijia-Miletin, Pângăraţi-Vaduri-Bâtca Doamnei, Lacurile de baraj de pe Siret, Maţa-Cârja-Rădeanu;
* Transilvania – Lacurile de baraj de pe Olt, Sânpaul, Iernut, Cipău, Zona Zau de Câmpie – Tăureni;
* Banat-Crişana – Lunca Turului, Aleşd, Cefa, Lunca Mureşului, Satchinez.

“Aglomerările mai mari de păsări din sezonul de migraţie, în special în locurile denumite sugestiv rute de migraţie, fac ca observarea şi numărarea speciilor să fie mai interesantă şi pe alocuri spectaculoasă. Iar colectarea acestor informaţii – specii, număr de indivizi, locaţie, perioadă – ajută oamenii de ştiinţă să înţeleagă mai bine procesul de migrare a păsărilor. În consecinţă, pot fi elaborate planuri şi proiecte de conservare a speciilor vulnerabile, cu mai mari şanse de reuşită. Astfel, putem împleti un frumos sfârşit de săptămână petrecut în natură, cu prietenii sau familia, cu o activitate de citizen science sau ştiinţă cetăţenească. Datele colectate, despre toate speciile de păsări sălbatice observate, nu doar despre cele migratoare, se vor adăuga celor deja colectate ani la rând de către BirdLife International, în cadrul programului eveniment EuroBirdwatch, derulat încă din 1993”, reiese dintr-un comunicat postat pe www.sor.ro. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Ro-ALERT: Ar putea cădea obiecte din spaţiul aerian. Oamenii din două județe au fost sfătuiți să se adăpostească

Publicat

Un nou mesaj Ro-Alert a fost emis, vineri seară, pentru localităţile din toată zona de nord a judeţului Tulcea şi zona de graniţă a judeţului Galaţi, prin care oamenii sunt avertizaţi că ar putea cădea obiecte din spaţiul aerian şi sunt sfătuiţi să se adăpostească. La Galaţi au fost declanşate căutări după ce un apel la 112 a semnalat că ar fi căzut un obiect într-o zonă din apropierea oraşului. Conform prefectului judeţului Galaţi, zona a fost izolată.

„A căzut ceva, dar nu ştim ce şi cum, s-a măturat zona, care rămâne izolată până mâine dimineaţă când reluăm căutarea. Local am primit că ar fi căzut ceva. A sunat cineva din Galaţi la 112. Sunt 20 de jandarmi, 25 de pompieri, 3 autospeciale. Exact aşa s-a spus pe 112 că a căzut ceva, dar nu ştim ce, e posibil să nu fie nimic”, a afirmat sîmbătă noaptea prefectul judeţului Galaţi Claudiu Sorin Gavril, conform presei locale.

Există posibilitatea căderii unor obiecte din spaţiul aerian. Păstraţi-vă calmul. Adăpostiţi-vă în beciuri sau adăposturi de protecţie civilă. În lipsa unui adăpost, rămâneţi în interiorul casei, departe de geamuri şi pereţi exteriori. Durata estimată: 90 min”, se arată în mesajul transmis prin sistemul Ro-Alert.

Zona de nord a Tulcei a primit acest mesaj cu toate că cei de acolo nu au auzit zgomote. De asemenea, şi locuitorii din Brăila au fost alertaţi.

Aşa cum s-a întâmplat în ultimele luni, mesajele Ro-Alert sunt emise în cazul atacurilor ruseşti cu drone asupra porturilor ucrainene de la Dunăre, Reni şi Ismail.

Până la această oră, autorităţile române nu au anunţat concret motivul pentru care a fost transmisă alerta.

Înainte de primirea alarmei, mai mulţi gălăţeni au semnalat faptul că au auzit zgomotului unui avion care a spart bariera sonică.

Citeste mai mult

Eveniment

Podul de peste Siret, nerenovat de un secol, stă să se prăbuşească. Oamenii spun că se desprind cu mâna bucăţile de beton

Publicat

Un pod vechi de 90 de ani, care face legătura între Suceava şi Botoşani, arată ca o punte spre o tragedie. Din construcţia lungă de aproape 200 de metri se desprind cu mâna bucăţi de beton, dar pe el se circulă încă. Specialiştii spun că podul nu este periculos, dacă sunt respectate restricţiile impuse de autorităţi. Şi în timp ce şoferii riscă, CNAIR spune că deja s-au făcut demersurile pentru construirea unui pod nou, relatează observatornews.ro. 

Cine priveşte de dedesubt podul peste Siret, care leagă Suceava de Botoşani, cu greu se mai încumetă să treacă pe el. E ruginit şi atât de găurit încât poţi privi cerul prin el.

La o simplă atingere, din pod se desprind bucăţi de beton

Angela Bertea, reporter Observator: Structura metalică a podului este atât de afectată încât la o simplă atingere sau vibraţie cad exfolieri din ea. 

Şoferii îşi riscă viaţa şi nu respectă restricţiile de tonaj impuse pe pod

Angela Bertea, reporter Observator: Singurele intervenţii vizibile la acest pod, în ultimul an, sunt limitarea circulaţiei pe un singur fir şi montarea semafoarelor care să permită circulaţia alternativă. 

Pentru că podul este evident foarte afectat de timp, au fost impuse şi o serie de restricţii, de tonaj şi de viteză. Cu toate acestea, pe singurul astfel de pod din zonă, se încumetă şi vehicule de mare tonaj. În doar câteva minute am surprins cel puţin trei situaţii riscante.

Eugen Girigan, expert juridic, drumuri şi poduri: Un astfel de camion care trece pe pod, dacă este încărcat, este un pericol. Chiar şi autocarul care se vede, are peste 15 tone cu siguranţă, cu încărcătura atinge peste 20 de tone. Structura poate să cedeze.

La un pas de tragedie sunt însă o mulţime de şoferi şi pasagerii lor. Şi asta pentru că majoritatea preferă să rişte o amendă în loc să ocolească 30 de kilometri.

Sursa: observatornews.ro

Citeste mai mult

Eveniment

Zilele municipiului Dorohoi, sub lupa jandarmilor

Publicat

În afara misiunilor zilnice executate independent sau în sistem integrat pentru menținerea unui climat de conviețuire socială adecvat cetățenilor, Inspectoratul de Jandarmi Județean Botoșani va acționa în acest sfârșit de săptămână și pe linia asigurării ordinii publice la manifestările cu participare numeroasă.
Zilele municipiului Dorohoi, spectacolul aniversar ,,Frate lângă frate – Moldova și România” din comuna Dobârceni, precum și evenimentul promoțional ,,Deschiderea noului an școlar 2023 – 2024″, organizat de Palatul Copiilor Botoșani și Filiala Darabani pe esplanada Sălii Polivalente ,,Elisabeta Lipă” vor fi în atenția jandarmilor, dar și a efectivelor de poliție și pompieri cu care se cooperează în executarea misiunilor, care vor lua toate măsurile necesare pentru ca siguranța participanților să nu fie afectată de producerea unor incidente nedorite, potrivit competențelor instituționale.
De asemenea, jandarmii din dispozitivul de pază și protecție instituțională la cele 18 obiective din competența inspectoratului vor acționa permanent, concomitent cu exercitarea atribuțiilor pentru siguranța obiectivelor păzite, în vederea depistării persoanelor care săvârșesc fapte antisociale de natură penală sau contravențională în apropierea acestora.
„Recomandăm participanților la manifestările cultural-artistice și evenimentele promoționale să respecte măsurile stabilite de organizatori și indicațiile forțelor de ordine, să acorde atenția cuvenită minorilor care îi însoțesc și bunurilor personale de valoare, să nu răspundă la provocările altor persoane și să solicite sprijinul forțelor de ordine în mod direct, în cel mai scurt timp, în cazul sesizării unor fapte antisociale care îi afectează pe ei sau pe cei din jur”, au precizat surse oficiale din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Botoșani.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Trending