România încă ascunde locuri de o frumusețe greu de imaginat. Sălbatice și nedescoperite, mărturii ale unui trecut îndepărtat, încărcat de povești și legende fabuloase. Un astfel de loc este Holmul Botoșaniului, un deal uriaș pe care se întind păduri, arbori seculari și o istorie nespusă, scrie ADEVĂRUL.
România are frumuseți naturale aparte, apreciate mai ales de călătorii străini care ajung aici mânați de străinătate. Tot ei vorbesc despre România ca de ultima zonă sălbatică a zonei central-est europeană. Dincolo de minunile naturii devenite faimoase în toată Europa, promovate mai ales pe rețele sociale sau în documentare, există o România încă nedescoperită, cu taine și frumuseți nebănuite.
Una dintre cele mai subevaluate și puțin cunoscute zone turistice din România, o reprezintă județul Botoșani, o perlă neșlefuită care așteaptă să fie descoperită. Unul dintre locurile care efectiv îți taie respirația este platoul Holmului, dominând ulițele de deasupra satului Poiana, ce ține de Flămânziul Răscoalei de la 1907.
Sus acolo, aproape de cer, pe pajiști bătute doar de ciobani și de vânturi iarna, se află una dintre cele mai frumoase zone panoramice din nordul Moldovei, de unde poți admira în voie Țara de Sus a Moldovei, să te cufunzi în pădurile pline de căprioare, păsări cântătoare și alte orătănii minunate care-și fac veacul prin vechii codrii de foioase. Pentru ca al urmă, de pe uitatul drum comercial al Țării de Sus, să te lași către Schitul Balș, de unde, în zilele senine poți admira vârfurile Ceahlăului, aflate la sute de kilometri depărtare. Este o zonă în care frumusețea autentică și sălbatică a naturii se îmbină perfect cu armonia podgoriilor dar și cu poveștile haiducești rostite tainic de bătrânii satelor la buza unei cofe de vin țărănesc.
„Muntele” din ținutul dealurilor și codrii cei vechi, paradis al căprioarelor
Una dintre cele mai frumoase zone din nordul Moldovei este situată în zona dealurilor înalte ale Botoșaniului. Este un areal administrativ cuprins între comunele Vorona,, Coșula, Tudora, Frumușica, orașul Flămânzi și Pârcovaciul Hârlăului, la marginea județului Iași. Este un ținut întins și sălbatic construit, în timpuri geologice imemoriale, din gresii și tot felul de roci peste care s-au țesut straturi întregi de humă și codrii întinși cât vezi cu ochii. Sunt păduri bătrâne de foioase în care trăiesc nenumărate specii de plante dar și cohorte întregi de bureți, gălbiori, zbârciogi și alte minunății de ciupercării care fac deliciul în bucătăria tradițională mai ales.
Publicitate
Prin rezervația de tisă de la Tudora FOTO Cosmin Zamfirache
Zona turistică începe, de fapt, din comuna Vorona, pe celebrul drum al mănăstirilor. Aproape de centrul satului Vorona, la primul giratoriu, se virează la stânga și se intră pe unul dintre cele mai frumoase dumuri rutiere care străbat pădure, în România. Un drum perfect asfaltat cu panorame incredibile. Până în capăt la E 58, drumul european ce leagă Botoșaniul de Iași există posibilitatea efectuării mai multor trasee extraordinare prin inima pădurii. Și majoritatea sunt marcate. Nu sunt trasee montane, la mare altitudine, dar au un farmec unic. Adică, orice turist are șansa de a se scufunda într-un adevărat paradis verde, sălbatic, cu o liniște tămăduitoare, întreruptă doar de trilurile păsărilor. Cele mai spectaculoas sunt traseele de pe dealurile înalte, calcaroase, cu formațiuni de roci uriașe, cu forme incredibile.
Aici se află sfinxul moldovenesc, masa tâlharilor dar și grotele lui Onufrie, misteriosul schivnic rus, mare făcător de minuni. Prin pădurile de la Coșula, legate de codrii Voronei, se ajunge ușor, pe traseu marcat la masa tâlharilor, un soi de monument megalitic creat de natură. De acolo până sus pe Holm, deasupra Flămânziului. Aici pe Holm, la peste 500 de metri altitudine, te simți ca la munte. Creșterea presiunii atmosferice se simte în timpane dar și în scăderea temperaturii.
Către pădurile haiducilor de la Holm FOTO Cosmin Zamfirache
Pe Holm, te așteaptă un platou lat, cu o panoramă de vis. De aici poți admira extremitatea nordică a Țării de Sus a Moldovei, cu podgorii, sate, codrii și formațiuni calcaroase interesante. Vezi până către Hârlău. Mergând pe urma unui vechi drum medieval, aproape pierdut prin iarbă, te pierzi din nou prin împărăția pădurii. Pe cărări marcate, cu aer curat și multă verdeață, se ajunge la Mănăstirea Balș, un schit tainici, ridicat de marii boieri ai Moldovei, sus în sălbăticie. De aici, în zile senine poți admira crestele Ceahlăului. Prin acești codrii te așteaptă și alte surprize, pe cărări pitorești către comuna Tudora și Bobeică, cel mai înalt deal din județ, depășind 550 de metri.
Pe masivele de calcar FOTO Ionuț Haidău
Odată ajuși la Bobeică, la „muntele” din ținutul dealurilor, știi sigur că te afli în rezervația naturală de tisă, o adevărată minune a naturii. Răscolind codrii este imposibil să nu dai și de Cheile Bahluiului, un canion spectaculos, făurit de ape în blocurile de calcar. Drumul prin acești codrii, care-ți pot ocupa lejer două zile încheiate, evident cu pauze la cazare, sunt o aventură totală. Adică șansa de a observa inclusiv animale sălbatice. Codrii din acest areal abundă în căprioare, cerb, mistreți, pisici sălbatice, fazani și numerose păsări cântătoare. Este o plimbare relaxată, mai ales că în zonă nu se găsesc urși sau fiare periculoase. Acestă zonă este ideală pentru plimbările în grupul de prieteni sau în familie. Cazări se găsesc lejer în municipiul Botoșani la o distanță de maxim 50 de kilometri de punctul cel mai îndepărtat al excursiei.
La stejarul lui Coroi și poveștile bandiților de drumul mare
Traseul către Holm, de exemplu, dealul înalt de deasupra Flămânziului, cu acel platou care te lasă fără cuvinte, nu este doar despre o escapadă în natură. Este și o călătorie etno-culturală. Sus, la capătul drumului, pe platou, după ce ieși de pe cărările adânci ale pădurii dai peste un arbore solitar care domină pajiștea. Uriaș, ciudat și zdrelit de vreme. Este un stejar secular, rămas fără o bună parte din coroană și cu o uriașă scorbură în mijlocul trunchiului. Este un obiectiv turistic în sine. Are câteva sute de ani și a văzut multe. Bătrânii spun că acolo se ascundeau bandiții pentru a jefui la drumul mare. Se spune că pe acele culmi înalte ale Holmului trecea înainte un mare drum comercial care legau Ieșii, Târgul Frumos, Hârlăul, de Botoșani și mai apoi, pe cealaltă parte, se pierdea către Ștefăneștiul evreiesc, la granița cu Imperiul Țarist. Pe acest drum, la înălțime, treceau care încărcate cu mărfuri, plus vite bune de iarmaroc. Se spune că bandiții pândeau în coama pădurii, către doi sau trei în pântecele scobit al stejarului și tăiau calea caravanelor. Oamenii spun că mai ales Coroi, ultimul haiduc din România, se ascundea acolo.
Stejarul lui Coroi de pe Holm FOTO Cosmin Zamfirache
„Copacul acela înalt i se spune steajul lui Coroi. Pentru că acolo se ascundea el de poteră. Și înainte mulți bandiți ieșeau în calea negustorilor. Că așa spun bătrânii, pe acolo trecea drumul de la Hârlău, acum mult timp”, spune un moș din satul Poiana, de lângă Flămânzi. Este plin de legende cu haiduci, în zonă. Bătrânii din Poiana, Coșula, chiar Copălău, le știu foarte bine. „Erau păduri pline de bandiți. La început drumul mergea pe coamă. Dar mai apoi era unul și pe jos, pe la Frumușica. Oricum ei își văceau veacul în pădure și atacau pe cine trecea cu încărcătură mare. Se duceau apoi la masa tâlharilor, acolo la pietrele mari din pădure și făceau împărțeala. Se zice că tot acolo doseau comori. Da nu se riscă nimeni să se ducă după ele că-s păzite de necuratu.”, mărturisește un alt sătean din Coșula.
Către peștera Sfântului Onufrie în zi de vară FOTO Cosmin Zamfirache
Poveștile acestea le poate afla oricine este interesat. Oamenii sunt primitori și prietenoși. În plus, dacă călătorul se abate pe la Frumușica intră într-un ținut al podgoriilor și cramelor. Frumușica face parte din celebrul areal al Cotnariului cu vinuri renumite, inclusiv țărănescul „sculău”, un vin negru puternic. Rachiurile sunt deasemenea la mare preț, cu faimosul rachiu de Rădeni, licori la care se pot depăna povești cu haiduci, Ștefan cel Mare și mari boieri ai locului.
Loc de spovedanie și regăsire spirituală
Aceste tărâmuri pot fi vizitate și din punct de vedere ecumenic. După o purificare în natura sălbatică, cu poveștile haiducești proaspete în memorie, merită și o călătorie spirituală în mănăstirile pierdute în codrii. Călătorii pot începe de la Mănăstirea Vorona, pentru a urca mai sus la Schitul Vorona, cu moaștele făcătoare de minuni ale Cuviosului Onufrie și o icoană unicat în lume, deasemenea considerată făcătoare de minuni. Drumul ecumenic te poartă la Schitul Oneaga iar mai apoi către mănăstirea Coșula, unul dintre cele mai mari centre monahale din Europa secolului al XVI lea, cu faimosul său galben, care, spun unii, rivalizează albastrul de la Voroneț.
Schitul Balș FOTO Ionuț Haidău
Călătoria se încheie la Mănăstirea Balș, un schit ascuns în codrii dintre Frumușica și Hârlău. Este o așezare monahală cu hramul Sfânta Treime ctitorită de boierii Grigore Balș, Lascăr Sturza dar și de Schimonahul Ursachi de la jumătatea secolului al XVIII lea și până la începutul secolului al XIX lea.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
În perioada 11–17 iulie 2025, polițiștii din cadrul Compartimentului de Analiză și Prevenirea Criminalității al I.P.J. Botoșani au desfășurat activități educative dedicate siguranței copiilor, în cadrul școlilor de vară organizate la Parohia Sf. Nicolae Rădeni – Frumușica, Parohia Înălțarea Domnului Copălău și Parohia Sf. Gheorghe Săveni.
Peste 500 de copii și voluntari au participat la întâlnirile cu polițiștii, care au adaptat mesajele și activitățile la specificul fiecărei comunități și la vârstele celor prezenți. Copiii au primit informații utile despre siguranța personală – acasă, pe stradă, în mediul online sau în locurile de joacă – și au învățat cum să reacționeze în situații care le pot pune viața sau integritatea în pericol.
Una dintre temele principale a fost siguranța online, un subiect de actualitate în contextul vacanței de vară, când copiii petrec mai mult timp pe internet. Polițiștii au vorbit despre riscurile utilizării necorespunzătoare a rețelelor sociale, despre fenomenul cyberbullying și despre cum pot evita să devină victime în mediul digital.
Adolescenții prezenți în tabără au aflat informații esențiale despre consumul și traficul de droguri, legislația în vigoare, efectele acestor substanțe asupra organismului, dar și consecințele legale ale implicării în astfel de fapte. Polițiștii au oferit exemple concrete și au încercat să dezvolte spiritul critic al tinerilor pentru a face alegeri corecte.
La activități au participat și polițiști din cadrul Serviciului Rutier, care au discutat cu copiii despre regulile de circulație, traversarea în siguranță, comportamentul pe bicicletă sau în calitate de pasageri în autovehicule. Cei mici au avut ocazia să urce într-o mașină de intervenție, simțindu-se pentru câteva momente adevărați polițiști.
De asemenea, specialiștii din cadrul Serviciului Criminalistic le-au prezentat copiilor activitățile specifice domeniului lor: cum se iau amprentele, cum se desfășoară o cercetare la fața locului și cum se identifică urmele lăsate de infractori.
Publicitate
Întâlnirile au fost interactive, pline de energie și curiozitate, copiii implicându-se activ în discuții și exerciții practice. La finalul activităților, fiecare participant a primit materiale educative realizate în cadrul parteneriatului dintre I.P.J. Botoșani și Autoritatea Teritorială de Ordine Publică – Consiliul Județean Botoșani.
Salvați Copiii solicită sprijin concret pentru protejarea minorilor afectați de plecarea părinților la muncă în străinătate
Peste 50% dintre copiii ai căror părinți muncesc în afara țării ajung să preia responsabilități care nu corespund vârstei lor, arată o anchetă recentă derulată de Salvați Copiii România. În plus, mai mult de jumătate dintre acești copii sunt separați de părinți de peste patru ani. Organizația solicită alocarea de fonduri pentru dezvoltarea serviciilor de sprijin dedicate lor, semnalând efectele dezechilibrante ale migrației economice asupra familiei.
Potrivit anchetei realizate în 2025 în rândul beneficiarilor programelor Salvați Copiii, concluziile sunt alarmante:
56% dintre copii au părinții plecați de peste patru ani.
33,6% dintre respondenți spun că au preluat frecvent responsabilități de adult; alți 21,8% au resimțit acest lucru ocazional.
22,3% dintre copii se declară triști din cauza dorului de părinți, iar 3% sunt îngrijorați. În același timp, 42,2% manifestă înțelegere, 26,1% spun că s-au obișnuit, iar 1,2% se simt furioși pentru că au fost lăsați singuri.
Publicitate
Doar 36% dintre copii vor fi vizitați de părinți în vacanța de vară. 41% nu vor fi vizitați, din motive financiare sau de serviciu, iar 23% nu știu dacă părinții vor veni.
Doar 10% dintre copii vor merge în străinătate la părinți, în vacanță.
„Copiii afectați de migrația economică sunt adesea invizibili în politicile publice. Mulți dintre ei resimt profund lipsa părinților și sunt forțați să se maturizeze prematur. Comunicarea regulată cu părinții este vitală pentru echilibrul lor emoțional, dar 14% dintre copii și 20% dintre adolescenți vorbesc cu părinții doar o dată pe săptămână sau mai rar. Pentru a susține aceste familii, lansăm o amplă campanie de informare privind importanța comunicării constante. Un simplu apel video le poate reaminti copiilor că sunt iubiți”, a declarat Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv al Salvați Copiii România.
O problemă sistemică de amploare națională
Datele recente confirmă concluziile studiului Salvați Copiii din 2022, potrivit căruia peste 536.000 de copii au avut cel puțin un părinte plecat la muncă în străinătate într-un singur an (iunie 2021 – iunie 2022). Aproximativ 25% dintre copiii României au trăit experiența dureroasă a separării de părinți pentru o perioadă îndelungată.
Campania „Sună-i zilnic! Conexiune dincolo de granițe”
În acest context, Salvați Copiii lansează campania „Sună-i zilnic! Conexiune dincolo de granițe”, dedicată sensibilizării părinților plecați la muncă în străinătate și celor care au în grijă copiii rămași acasă. Campania promovează contactul frecvent prin apeluri video și implicarea activă a părinților în viața copiilor, chiar și de la distanță.
Mesajul campaniei – „Un simplu apel video le amintește copiilor că sunt iubiți” – este transmis prin spoturi emoționante, povești reale și resurse disponibile pe platforma: www.copiisinguriacasa.ro
Începând cu 2010, Salvați Copiii a dezvoltat o rețea de servicii specializate pentru copiii cu părinți plecați la muncă în străinătate. Până în prezent:
Peste 16.000 de copii și 10.500 de adulți au beneficiat de consiliere psihologică, socială, sprijin școlar și educație parentală.
Peste 130.000 de persoane au fost informate direct, iar peste 5 milioane, prin campanii media și online.
Serviciile de consiliere pot fi accesate la 021.224.24.52 și pe platforma: www.copiisinguriacasa.ro
Un apel la acțiune instituțională
Salvați Copiii atrage atenția asupra nevoii urgente de politici publice integrate, care să includă:
identificarea sistematică a copiilor afectați de migrația economică;
sprijin psihosocial continuu;
educație parentală;
colaborare între școli și serviciile de asistență socială;
alocarea de fonduri europene pentru întărirea serviciilor de protecție a copilului.
„România nu își poate permite să ignore soarta a sute de mii de copii care cresc fără sprijin emoțional constant. Separarea de părinți nu trebuie să devină o normalitate. Este responsabilitatea noastră, ca societate, să ne asigurăm că niciun copil nu este lăsat în urmă”, a concluzionat Gabriela Alexandrescu.
În lipsa unei soluții bugetare, evenimentele culturale, spectacolele de teatru, concertele și accesul la muzee ar putea fi suspendate în weekend și în zilele de sărbătoare legală începând din toamnă, a declarat joi ministrul Culturii, Andras Demeter, într-un interviu acordat Radio România Cultural.
Ministrul susține că situația este cauzată de prevederile contractului colectiv de muncă la nivel de ramură, care impune plăți suplimentare pentru activitățile desfășurate în zilele de sâmbătă și duminică.
Astfel, în contextul crizei bugetare, aceste costuri nu mai pot fi susținute.
„Este un contract colectiv de muncă aplicabil, în vigoare, și lumea ar trebui să-și facă calcule pentru că, conform clauzelor acceptate de părți în acest contract colectiv de muncă, în mod normal, există riscul ca niciun eveniment cultural din sectorul public în zilele de sâmbătă, duminică sau sărbători legale să nu mai poată avea loc din toamnă.
Mai mult decât atât, acest contract creează obligații mai ales în ograda autorităților locale, deoarece majoritatea covârșitoare a instituțiilor publice de cultură, fie biblioteci, muzee, teatre, se află sub autoritatea acestor apeleuri.
Doar câteva sunt în ograda Ministerului Culturii. Deci toată lumea care finanțează instituțiile publice de cultură, pe durata acestei veri, ar trebui să-și facă niște calcule mult mai aprofundate decât le face sectorul privat,” a declarat ministrul.
Publicitate
Demeter face apel la un dialog între autoritățile locale și sindicate, pentru a găsi o soluție și a evita blocajele în sectorul cultural.
Ministrul a afirmat totodată, în contextul speculațiilor privind posibile disponibilizări în sectorul public, că nu se intenționează concedieri. Potrivit acestuia, se urmărește o restructurare și recentralizare a unor instituții, cu revalorificarea resursei umane existente.
Polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală nr. 7 Darabani au oprit, joi, pentru control un autoturism care circula pe un drum public din comuna Mitoc. La volan se afla un bărbat de 49 de ani, din localitate.
În urma verificărilor, s-a constatat că acesta nu deține permis de conducere pentru nicio categorie de vehicule.
În cauză, a fost deschis un dosar penal, iar polițiștii continuă cercetările sub aspectul comiterii infracțiunii de conducere a unui vehicul fără permis.