Connect with us
Publicitate

Economie

Guvernul lansează un program pentru sprijinirea vârstnicilor. Se dau bani și pentru îngrijirea la domiciliu. Ghidul de finanțare

Publicat

Publicitate

Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE) a anunțat că sunt disponibili 80 de milioane de euro pentru măsuri de sprijin destinate persoanelor vârstnice.

A fost lansat în consultare publică ghidul solicitantului „Comunităţi de seniori – sprijin pentru persoane vârstnice vulnerabile afectate de probleme locative”, a anunţat sâmbătă ministerul.

Conform sursei citate, apelul este finanţat prin Programul Incluziune şi Demnitate Socială 2021-2027 şi dispune de o alocare totală de 80 milioane euro pentru a sprijini măsuri ce urmăresc îmbunătăţirea condiţiilor locative ale bătrânilor vulnerabili.

Publicitate

„Vorbim despre un tip de servicii sociale care se derulează în premieră pentru România, care vor contribui la menţinerea independenţei şi calităţii vieţii pentru persoanele vârstnice, astfel încât ele să poată continua să trăiască în comunităţile lor şi să participe activ la viaţa socială.

Avem în vedere atât furnizarea de servicii de îngrijire la domiciliu, de la hrănire şi până la igienizare, cât şi servicii de îngrijire medicală şi terapie.

Vor putea beneficia de aceste pachete de servicii românii cu vârsta de peste 65 de ani. Să vă faceţi o idee despre cât de important este acest apel, în acest moment, serviciile de îngrijire a seniorilor din România deservesc 12.500 persoane, adică doar 1,3% din persoanele care au nevoie de acest tip de sprijin”, a declarat ministrul de resort, Marcel Boloş.

Publicitate

AICI, ghidul de finanțare.

Apelul va fi lansat în contextul în care numărul total de servicii autorizate de îngrijire a persoanelor vârstnice la domiciliu este de doar 259 la nivel naţional, din care în mediul rural doar 86. Concomitent, numărul de cămine rezidenţiale de bătrâni licenţiate este insuficient: 557 în anul 2020.

Aproape 4 milioane de persoane cu vârste peste 65 de ani

Potrivit MIPE, persoanele vârstnice fără sprijin din partea familiei sunt expuse unui risc mai mare al sărăciei şi excluziunii sociale, în special femeile în vârstă. În 2019, 47,9% din populaţia UE a raportat dificultăţi moderate sau severe în a se îngriji şi a-şi face treburile casnice.

Publicitate

Potrivit INS, la începutul anului 2020, în România erau 3,66 milioane persoane cu vârste de peste 65 de ani. Aceasta înseamnă că, prin raportare la cifrele disponibile la nivelul UE, aproximativ 963.000 de români cu vârste de peste 65 de ani ar avea nevoie de îngrijire la domiciliu.

În consecinţă, acţiunile finanţate vor viza servicii de îngrijire la domiciliu a persoanelor vârstnice cu venituri reduse, fără aparţinători legali sau cu aparţinători care nu au venituri suficiente, precum şi ameliorarea situaţiei locative şi a infrastructurii de locuire individuală prin adaptarea acesteia pentru vârstnicii vulnerabili.

Proiecte finanțate

În cadrul apelului vor fi finanţate proiecte care vor asigura, printre altele, construcţia de locuinţe sociale noi, precum şi reabilitarea de locuinţe sociale individuale adaptate pentru persoanele vârstnice afectate de probleme locative, reabilitare şi adaptare a ambientului în locuinţele personale/individuale ale persoanelor vârstnice vulnerabile.

Publicitate

Totodată, se are în vedere modernizarea/reabilitarea centrelor de zi, dar şi furnizarea de servicii de îngrijire la domiciliu de tipul: igienă corporală, îmbrăcare şi dezbrăcare, hrănire şi hidratare, transfer şi mobilizare, deplasare în interior, comunicare, preparare hrană, cumpărături, menaj şi spălătorie, facilitare deplasare în afara casei şi însoţire, administrarea şi gestionarea bunurilor, acompaniere şi socializare.

Pe de altă parte, se vor asigura servicii complementare acordate integrat: îngrijire medicală, reabilitare/recuperare, terapie ocupaţională, psihoterapie, psihopedagogie, consiliere socială, juridică şi de informare etc.

De asemenea, se vor asigura servicii de tip centre de zi pentru asistenţă şi recuperare, se vor asigura servicii de îngrijire personală, integrat cu serviciile complementare de recuperare şi reabilitare funcţională (terapii de recuperare/reabilitare funcţională), activităţi terapeutice şi ocupaţionale, precum şi consiliere psihologică, linie telefonică de urgenţă, asistenţă şi suport pentru familia persoanei vârstnice, suport pentru realizarea activităţilor administrative şi gestiunea bunurilor etc.

În cadrul acestui apel vor putea depune proiecte furnizori de servicii sociale publici şi privaţi autorizaţi acreditaţi, în parteneriat cu autorităţi publice locale din localitatea/localităţile în care se implementează proiectul.

Ghidul solicitantului „Comunităţi de seniori – sprijin pentru persoane vârstnice vulnerabile afectate de probleme locative” este în consultare publică până la data de 26 mai 2023, iar apelul de proiecte va fi deschis în perioada 11 iunie – 10 august 2023.

Programul Incluziune şi Demnitate Socială (PIDS) vine cu un ansamblu de măsuri integrate prin care sprijină aplicarea strategiilor naţionale şi locale pentru a contribui în mod direct la susţinerea procesului de reducere a fenomenului sărăciei şi la susţinerea grupurilor vulnerabile în vederea depăşirii situaţiei de excludere socială.

sursă: Agerpres

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

(P) Deputat Alexandra Huțu: „Vești bune de Ziua Familiei pentru cuplurile care vor să  devine părinți: Programul Național pentru creşterea natalităţii continuă și în acest an.”

Publicat

Publicitate

De Ziua Internațională a Familiei, deputatul social-democrat Alexandra Huțu, a anunțat că Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse desfășoară și în acest an „Programul social de interes național de susținere a cuplurilor și a persoanelor singure, pentru creșterea natalității”. Prin intermediul Programului sunt sprijinite 10.000 de cupluri și femei singure care nu pot avea copii din cauza unor probleme medicale, care vor primi vouchere în valoare de 15.000 de lei pentru decontarea procedurilor necesare obținerii unei sarcini.

„În urma Programului din 2023, 56 de solicitanți din Botoșani beneficiază de acest sprijin sub formă de vouchere în demersurile lor de a deveni părinți. Încurajez și anul acesta cuplurile botoșănene să se înscrie în acest Program, pentru că nimic nu este mai important pentru o persoană decât să se bucure de copiii săi și de familia sa. Vom continua să stimulăm natalitatea în România prin orice mijloace, având în vedere declinul demografic accentuat, precum și sporul natural negativ din ultimii ani. Continuarea Programului guvernamental prin care se decontează sumele cheltuite pentru fertilizarea in vitro, reprezintă garanția importanței pe care ministrul Familiei, doamna Natalia Intotero, o acordă măsurilor de creștere a natalității”, este de părere deputatul botoșănean Alexandra Huțu

Sprijinul financiar se acordă pe baza cererii și a declarației pe propria răspundere a beneficiarului Programului, însoțite de documente doveditoare, sub forma a două vouchere, un voucher medicamente în valoare de 5.000 lei și un voucher proceduri medicale în valoare de 10.000 lei. Beneficiile acestui sprijin au impact nu doar pe termen scurt, prin acordarea voucherelor, ci și pe termen lung, acesta contribuind la creșterea conștientizării cu privire la importanța natalității și la provocările cu care se confruntă familiile și persoanele care doresc să devină părinți.

Publicitate

„Apreciez implicarea directă și continuă a doamnei ministru Natalia Intotero în ceea ce privește implementarea politicilor concrete pentru familie. Succesul imens de care s-a bucurat Programul și numeroasele solicitări din partea cuplurilor, demonstrează încă odată că decizia înființării și continuării Programului FIV de către miniștrii social-democrați are impactul dorit de români”, a completat Alexandra Huțu

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (247)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

Revista “Dilema” nr. 10 din 9-15 mai 2024 are un  “Dosar” cu o temă incitantă: “Muzica şi versurile”. Această temă a constituit arhitectura dezbaterilor  “Conferinţelor Dilema” de la Arad. Au conferenţiat: Marius Chivu,  Radu Vancu, Mircea Cărtărescu, Mircea Mihăieş şi Nicu Alifantis.  Reţin din intervenţiile lui Marius Chivu şi Radu Vancu:

Publicitate

Marius Chivu: 1. “muzica a precedat cu atât de mult timp poezia şi că poeziei i-a luat multă vreme până să treacă prin toate aceste forme incipiente şi să-şi găsească un statut foarte clar de artă în sine”; 2. “încă de la începuturi a existat o suită amplă de procedee fonetice care au făcut din versuri veritabile construcţii muzicale incantatorii”; 3.”am fost curios să verific cam câte ritmuri mai ştiu din şcoală şi mi-am dat seama că ştiam mai puţin de un sfert din câte sunt în total. Iambul, troheul şi coriambul sunt cunoscute dar pe lângă ele mai sunt şi altele, precum dactilul, anapestul, amfibrahul, ereticul, spondeul, tribrahul, peonul (sunt patru feluri de peon!), mesomacrul, hipermesomacrul etc.  Aceste ritmuri definesc felul în care cad accentele pe versuri de o anumită lungime şi creează, astfel, calitatea muzicală a unei bune părţi din poezia lumii. Până în modernitate, când poeţii caută un alt tip de muzică în versurile lor, renunţând la aceste constrângeri formale”; 

Radu Vancu: 1. “faptul că avem mai puţine urme ale poeziei decât ale muzicii se explică prin aceea că scrisul a început foarte târziu. Însă istoria poeziei începe strălucitor! Primele poeme consemnate sunt deja fabuloase, extraordinare. “Epopeea lui Ghilgameş” este cel mai cunoscut dintre ele, iar bocetul lui Ghilgameş lângă cadavrul lui Enkidu e primul mare poem pe care îl avem”;  2. “neîncrederea pe care Platon o are faţă de poet o are şi faţă de muzicanţi. Aşa cum spunea că poeţii inspiraţi de zei spun lucruri nebuneşti şi strică ordinea, la fel şi despre muzică spune că “e periculoasă”; 3. “în Platon e un pasaj care-i place mult lui Mircea Cărtărescu, în care se spune că o singură notă pusă greşit în gamă poate dărâma guvernul”; 4. “Platon se referă şi la ceva mai puţin metafizic: muzica şi poezia erau folosite împreună pentru imnuri, pentru poezia care face propaganda, adică pentru poezia care construieşte comunitatea. Muzica şi poezie au construit împreună comunităţi”; 5. “pe măsură ce ne apropiem de modernitate, sufletul se tot sparge, se tot fărâmiţează, se tot divide, până când poezia şi muzica ajung, odată cu inventarea individului, în modernitate, se fac mai degrabă arte ale individuaţiei solitare. Citeşti poezie şi asculţi muzică nu pentru a fi parte dintr-un corp social, ci pentru a te creşte pe tine”; 6. “muzica e o o artă a simetriilor, a revenirilor”; 7. “în modernitate, o direcţie a poeziei a ajuns să fie mai îndrăgostită de sunetul poeziei decât de poezie ca poveste, decât ceea ce comunica poezia. Simboliştii aşa erau. “De la musique avant toute chose” a lui Verlain însemna că poezia trebuie să devină muzică, nu doar să se asemene cu muzica, şi să se comunice aşa cum poţi simţi starea unei melodii fără să-i ştii limba”; 8. “simboliştii socoteau muzica cea mai spirituală dintre arte pentru că e cea mai puţin dependentă de materie”; 9. “perfecţiunea artei uneori poate să camufleze imperfecţiunea lumii într-un fel care să aducă dezavantaje şi lumii, şi cititorului”;

Discursurile  lui  Radu Vancu  şi Marius Chivu continuă cu; enumerarea pierderilor şi câştigurilor regăsirii dimensiunilor comunitare, politice, militante ale poeziei; despre poezia folosită ca propagandă în regimurile totalitare; o secvenţă din viaţa poetului Osip Mandelştam şi a soţiei sale, Nadejda, fugăriţi de NKVD; despre interdicţia folosirii cuvântului „întuneric” în anii 1980;  despre beatnici şi trubaduri; despre Cenaclul „Flacăra”; cum a scris Ana Ahmatova „Recviemul”; despre Alma Rose şi închiderea sa la Auschwitz; despre Alexandru Andrieş şi legătura sa cu poezia şi muzica; despre Nicu Alifantis şi  Tudor Gheorghe;  despre poeţii români care pot fi cântaţi la nesfârşit; despre muzicalitatea limbii române; nominalizarea lui Eminescu în acest context  etc. (VA URMA)

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Cătălin Mugurel Flutur, candidatul PNL la funcția de primar al municipiului Botoșani

Publicat

Publicitate
„Invitatul Zilei” la Interviurile Botosani24.ro a fost astăzi Cătălin Mugurel Flutur, candidatul PNL la funcția de primar al municipiului Botoșani.
Cătălin Mugurel Flutur a intrat din nou în lupta pentru câștigarea celei mai importante funcții din administrația publică local de la Botoșani și a vorbit despre competențele contracandidaților săi, cea mai mare parte a criticilor fiind îndreptate spre actualul primar al municipiului Botosani, Cosmin Andrei.
Un interviu realizat în studioul on-line al publicației Botoșani24.ro de editorul șef Tudor Carare.

Citeste mai mult

Eveniment

APIA Botoșani reamintește fermierilor termenul limită până la care pot depune cererea de plată

Publicat

Publicitate

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) Centrul Judetean Botosani reamintește fermierilor că termenul limită până la care pot depune Cererea de Plată pentru intervenţiile aferente sectoarelor vegetal şi zootehnic în anul 2024 este data de 07 iunie 2024.

Și în acest an, fermierii vor putea depune Cererea de Plată prin accesarea aplicației IPA-Online din versiunea internet, conform Instrucţiunilor de utilizare IPA-Online (accesibile în aplicaţie).

Dacă cererea de plată cuprinde şi intervenții din sectorul zootehnic, solicitantul se va adresa întâi responsabilului APIA în vederea completării declaraţiei privind sectorul zootehnic și ulterior va completa cererea pentru suprafaţă prin intermediul aplicației IPA- Online.

Publicitate

Se va completa o singură Cerere de Plată chiar dacă se utilizează suprafeţe de teren în diferite localităţi sau judeţe. Persoana fizică, pe de-o parte, şi persoana fizică autorizată/întreprinderea familială/întreprinderea individuală, pe de altă parte, având acelaşi titular, depun o singură cerere de plată.

După data limită de depunere a cererii de plată, fermierii trebuie să notifice în scris APIA cu privire la orice modificare a datelor declarate în cererea de plată şi în documentele doveditoare, în termen de 15 zile de la data modificării.

Documentele care fac dovada că terenul agricol se află la dispoziţia fermierului trebuie să fie valabile la data depunerii Cererii.

Publicitate

Responsabilitatea privind legalitatea şi valabilitatea documentelor aparţine fermierului şi/sau autorităţii care a emis/atestat aceste documente, după caz.

Foarte important este ca, înainte de semnarea Cererii de plată 2024, solicitanții să verifice încă o dată infomațiile înscrise și documentația depusă!

Informațiile detaliate pot fi consultate la Centrele APIA și pe site-ul: www.apia.org.ro .

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending