Connect with us

Actualitate

Ghid ANAF 2023 pentru persoanele care oferă servicii de înfrumusețare. Autorizare, obligații fiscale, termene de plată

Publicat

Publicitate

ANAF a publicat luni Ghidul obligațiilor fiscale pentru persoanele care prestează servicii de înfrumusețare sau întreținere corporală. Sunt detalii legate de înregistrare, autorizare, declarații fiscale și termene de plată, cu exemple de calcul.

Înregistrare și autorizare

Persoanele fizice care intenționează să obțină venituri din prestarea unor activități de înfrumusețare/ întreținere corporală își pot desfășura activitatea în următoarele forme de organizare:

  • a) individual și independent, ca persoane fizice autorizate
  • b) ca întreprinzători titulari ai unei întreprinderi individuale
  • c) ca membri ai unei întreprinderi familiale.

Orice activitate economică desfășurată permanent, ocazional sau temporar în România de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale trebuie să fie înregistrată și autorizată, în condițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr.44/20081.

Autorizarea funcționării nu exonerează persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale de obligația de a obține, înainte de începerea activității, autorizațiile, avizele, licențele și altele asemenea, prevăzute în legi speciale, pentru desfășurarea anumitor activități economice.

Persoanele fizice care intenționează să obțină venituri din prestarea unor activități de înfrumusețare/întreținere corporală au obligația să solicite oficiului registrului comerțului de pe lângă tribunalul din județul în care își stabilesc sediul profesional, înregistrarea și autorizarea funcționării, înainte de începerea activității economice, ca persoană fizică autorizată, respectiv ca întreprinzător titular al unei întreprinderi individuale.

Reprezentantul întreprinderii familiale are obligația să solicite înregistrarea în registrul comerțului și autorizarea funcționării înainte de începerea activității economice.

Publicitate

Obligații fiscale declarative și de plată

Depunerea Declarației unice Ulterior înregistrării în registrul comerțului și autorizării funcționării, persoanele fizice au obligația de a depune la organul fiscal:

Declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice (formular 212).

În cazul în care încep activitatea în cursul anului fiscal, persoanele fizice vor depune Declarația unică în termen de 30 de zile de la data producerii evenimentului.

În declarația unică contribuabilul va completa în mod corespunzător Capitolul II – Date privind impozitul pe veniturile estimate/norma de venit a se realiza în România și contribuțiile sociale datorate, prin intermediul căruia contribuabilii își exercita și opțiunea privind determinarea venitului net anual:

  • pe baza normelor de venit

sau

  • în sistem real, pe baza datelor din contabilitate.

În situația în care persoana fizică începe activitatea în luna decembrie a anului de impunere, aceasta va depune Declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice – Capitolul I. Date privind veniturile realizate până la data de 25 mai, inclusiv, a anului următor celui de impunere.

Stabilirea venitului net anual pe baza normelor de venit și calculul impozitului pe venit

În cazul în care venitul net anual din activități independente se determină pe bază de norme de venit, la stabilirea acestuia se utilizează normele de venit de la locul desfășurării activității. Impozitul se calculează prin aplicarea cotei de 10% asupra normei de venit.

Normele anuale de venit sunt disponibile pe portalul ANAF, www.anaf.ro, secțiunea „Asistență contribuabili”.

Dacă activitatea se desfășoară pe perioade mai mici decât anul calendaristic, norma de venit aferentă activității se reduce proporțional, astfel încât să reflecte perioada de an calendaristic în care s-a desfășurat activitatea respectivă.

Exemplu:

O persoană fizică își va începe activitatea la data de 01.04.2023 și va desfășura această activitate, în București, în mod continuu, până la finele anului. În acest caz, pentru stabilirea impozitului pe venit este avută în vedere norma de venit de la locul de desfășurare a activității, redusă proporțional, astfel încât să reflecte perioada de an calendaristic în care se va desfășura activitatea.

Norma anuală de venit, publicată pe portalul ANAF, pentru București, este în cuantum de
36.000 lei.

Norma anuală de venit corespunzătoare perioadei de desfășurare a activității se calculează astfel:

  • norma de venit calculată proporțional unei zile: 36.000 lei : 365 zile = 98,6301 lei/zi;
  • norma de venit se recalculează aferent perioadei de desfășurare a activității (perioada 01.04-31.12), astfel: 98,6301 lei/zi x 275 zile = 27.123 lei (venit net anual recalculat);
  • impozitul pe venit aferent se determină prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net annual recalculat, impozitul datorat fiind 2.712 lei (27.123 lei x 10% = 2.712 lei).

Contribuabilul în cauză va datora, pe lângă impozit pe venit, și contribuția de asigurări sociale de sănătate, întrucât norma anuală de venit recalculată este cuprinsă între 6 salarii minime brute pe țară inclusiv şi 12 salarii minime brute pe ţară.

Nu va datora contribuția de asigurări sociale, întrucât norma anuală de venit recalculată este sub nivelul de 12 salarii minime brute pe țară.

În situația în care o persoană fizică desfășoară două sau mai multe activități care generează venituri din activități independente (activități de producție, comerț și prestări de servicii) venitul net din aceste activități se stabilește prin însumarea nivelului normelor de venit corespunzătoare fiecărei activități.

În situația în care persoana fizică desfășoară o activitate inclusă în nomenclatorul activităților pentru care venitul net se poate determina pe baza normelor anuale de venit și o altă activitate independentă, care nu este inclusă în nomenclator, venitul net anual se determină în sistem real, pe baza datelor din contabilitate.

Ajustarea normei anuale de venit

Persoana fizică poate ajusta norma anuală de venit prin completarea Declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice – Capitolul II – Date privind impozitul pe veniturile estimate/norma de venit a se realiza în România și contribuțiile sociale datorate.

Ajustarea normelor anuale de venit se realizează prin aplicarea coeficienților de corecție publicați de către Direcțiile generale regionale ale finanțelor publice asupra normelor anuale de venit. Coeficienții de corecție sunt menționați în cuprinsul normelor anuale de venit ce sunt publicate pe portalul ANAF.

Exemplu:

O persoană fizică în vârstă de 67 de ani își începe activitatea la data de 01.01.2023, activitate ce se va desfășura în mod continuu până la finele anului, în București. Norma anuală de venit este de 36.000 lei.

Persoana fizică beneficiază de reducerea normei de venit potrivit coeficienților de corecție, în cotă de 40%.

Norma anuală de venit ajustată se va calcula astfel:

  • calcularea reducerii de 40%: 36.000 lei x 40% = 14.400 lei
  • calcularea normei anuale de venit ajustate 36.000 lei – 14.400 lei = 21.600 lei.
  • impozitul pe venit aferent se calculează prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net anual recalculat, astfel: 21.600 lei x 10% = 2.160 lei.

Contribuabilul în cauză va datora, pe lângă impozit pe venit, și contribuția de asigurări sociale de sănătate, întrucât norma anuală de venit ajustată este cuprinsă între 6 salarii minime brute pe țară inclusiv şi 12 salarii minime brute pe ţară. Nu va datora contribuția de asigurări sociale, întrucât norma anuală de venit ajustată este sub nivelul de 12 salarii minime brute pe țară.

Începerea activității în cursul lunii decembrie

În situația în care persoana fizică începe activitatea în luna decembrie a anului de impunere, trebuie să depună Declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de
persoanele fizice – Capitolul I. Date privind veniturile realizate până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de impunere.

Încetarea activității/Întreruperea temporară a activității

În situația în care contribuabilul încetează activitatea în cursul anului, respectiv activitatea se întrerupe temporar, contribuabilul are obligația ca, în termen de 30 de zile de la producerea evenimentului, să depună la organul fiscal Declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice – Capitolul II – Date privind impozitul pe veniturile estimate/norma de venit a se realiza în România și contribuțiile sociale datorate și să recalculeze impozitul pe venit.

Realizarea unui venit brut anual mai mare decât echivalentul în lei al sumei de 25.000 euro

În cazul în care venitul net se determină pe bază de norme de venit, dar în anul 2023 înregistrează un venit brut anual mai mare decât echivalentul în lei al sumei de 25.000 euro, începând cu anul fiscal următor contribuabilul va avea obligația determinării venitului net anual în sistem real.

Cursul de schimb valutar care trebuie utilizat pentru determinarea echivalentului în lei al sumei de 25.000 euro este cursul de schimb mediu anual comunicat de Banca Națională a României, la sfârșitul anului fiscal.

În această situație contribuabilul va completa în mod corespunzător și va depune la organul fiscal Declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice – Capitolul II. Date privind impozitul pe veniturile estimate/norma de venit a se realiza în România și contribuțiile sociale datorate până la data de 25 mai, inclusiv, a anului următor celui de realizare a venitului.

Termenul de plată al impozitului pe venit

Plata impozitului se efectuează la bugetul de stat până la data de 25 mai, inclusiv, a anului următor celui de realizare a venitului.

Registrul de evidență fiscală

În cazul în care contribuabilul optează pentru determinarea venitului net pe bază de norme de venit, acesta are obligația să completeze Registrul de evidență fiscală, numai în partea referitoare la venituri și nu are obligații privind evidența contabilă.

Stabilirea venitului net anual în sistem real, pe baza datelor din contabilitate și calculul impozitului pe venit

În situația în care contribuabilul a optat pentru stabilirea venitului net anual din activități independente, în sistem real, venitul net anual din activități independente se determină pe baza datelor din contabilitate, ca diferență între venitul brut și cheltuielile deductibile efectuate în scopul realizării de venituri.

Contribuția de asigurări sociale

Pentru veniturile realizate din activități independente, contribuabilul datorează contribuția de asigurări sociale dacă estimează pentru anul curent venituri din activități independente și venituri din drepturi de proprietate intelectuală, din una sau mai multe surse și/sau categorii de venituri, a căror valoare cumulată este cel puțin egală cu 12 salarii minime brute pe țară, în vigoare la termenul de depunere a Declarației unice.

Baza anuală de calcul al contribuției de asigurări sociale

Baza anuală de calcul al contribuției de asigurări sociale, în cazul persoanelor care realizează venituri din activități independente, o reprezintă venitul ales de contribuabil, care nu poate fi mai mic decât:

  1. a) nivelul a 12 salarii minime brute pe țară, în vigoare la termenul de depunere a Declarației unice, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 12 salarii minime brute pe țară inclusiv şi 24 de salarii minime brute pe ţară
  2. b) nivelul de 24 de salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a Declarației unice, în cazul veniturilor realizate cel puțin egale cu 24 de salarii minime brute pe ţară.

Cota de calcul al contribuției de asigurări sociale

Contribuția de asigurări sociale se calculează prin aplicarea cotei de 25% asupra bazei anuale de calcul.

Exemplu:

O persoană fizică își începe activitatea la data de 01.01.2023, activitate ce se va desfășura în mod continuu până la finele anului, iar venitul net anual determinat în sistem real/normă de venit anual este cel puțin egal cu plafonul de 12 salarii minime brute pe țară.

Aceasta datorează contribuție de asigurări sociale și iși alege baza minimă de calcul (în anul 2023, salariul minim brut este de 3.000 lei, iar baza minimă anuală de calcul este 36.000 lei).

Contribuția de asigurări sociale aferentă se calculează prin aplicarea cotei de 25% asupra bazei anuale de calcul, astfel:

36.000 lei x 25% = 9.000 lei (CAS)

Persoana fizică respectivă datorează, pe lângă contribuția de asigurări sociale, și impozit pe venit în cuantum de 10% din venitul net anual, respectiv contribuție de asigurări sociale de sănătate întrucât venitul net anual este cuprins între 12 salarii minime brute pe țară inclusiv şi 24 de salarii minime brute pe ţară.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Cele două surori dispărute din Botoșani au fost găsite în municipiul Iași

Publicat

Publicitate

Cele două minore din județul Botoșani, date dispărute în cursul zilei de miercuri, 5 noiembrie 2025, au fost găsite tefere în municipiul Iași. Potrivit Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani, fetele au fost identificate de polițiști în cursul zilei de miercuri și se află în prezent în custodia autorităților.

„Cele două surori au fost identificate pe raza municipiului Iași. În acest moment, se află în custodia polițiștilor. Urmează să fie stabilite împrejurările în care au părăsit domiciliul, iar în funcție de rezultatele verificărilor vor fi dispuse măsurile legale”, au precizat reprezentanții IPJ Botoșani.

Una dintre minore, Armasaru Daria Mirabela, în vârstă de 17 ani, fusese dată dispărută după ce, în dimineața zilei de 5 noiembrie, a plecat împreună cu sora ei spre școală, dar nu a mai ajuns la cursuri și nici la domiciliu.

Autoritățile au demarat imediat procedurile de căutare, fiind mobilizate echipe de polițiști și jandarmi, iar informațiile primite de la cetățeni au contribuit la localizarea minorilor.

Citeste mai mult

Eveniment

Rabla Auto 2025: Persoanele fizice se pot înscrie în program, de joi, 6 noiembrie. Valoarea ecotichetelor

Publicat

Publicitate

Rabla Auto 2025: persoanele fizice se pot înscrie în program, de joi, 6 noiembrie. Este vorba despre o nouă sesiune, organizată prin redistribuirea fondurilor neconsumate pentru mașini electrice.

Înscrierile se pot face până în 15 decembrie sau până la epuizarea fondurilor. Pot fi obținute ecotichete pentru mașini cu motoare termice, hibride, dar și electrice.

„Reamintim că începând de mâine, 6 noiembrie 2025, ora 10:00, și până la 15 decembrie 2025, ora 23:59 (sau până la epuizarea fondurilor disponibile), persoanele fizice se pot înscrie în aplicația informatică în cadrul Programului Rabla Auto 2025”, a anunțat miercuri Administrația Fondului pentru Mediu.

În contextul cererii ridicate pentru achiziția de autovehicule noi cu sisteme de propulsie termică (cu ardere internă, inclusiv motorizare GPL/GNC), motociclete și autovehicule cu sistem de propulsie hibrid, AFM a decis redirecționarea a 45 de milioane de lei către această categorie de autovehicule, prin diminuarea bugetului alocat autovehiculelor electrice.

De asemenea, rămâne disponibilă înscrierea pentru achiziționarea autovehiculelor electrice, în limita noului buget disponibil.

Rabla Auto 2025: buget și valoarea ecotichetelor

Publicitate

Programul Rabla Auto 2025 pentru persoane fizice are un buget total de 200 de milioane de lei.

Fondurile destinate autovehiculelor noi cu combustie internă, motocicletelor și celor cu sistem de propulsie hibrid s-au epuizat în data de 30 septembrie 2025, în doar 13 minute de la lansare.

Valoarea ecotichetelor acordate în cadrul programului Rabla Auto pentru persoanele fizice:

  • 18.500 lei pentru achiziţionarea unui autovehicul nou pur electric sau cu pilă de combustie cu hidrogen
  • 15.000 lei pentru achiziționarea unui autovehicul plug-in hibrid sau a unei motociclete electrice
  • 12.000 lei pentru achiziționarea unui autovehicul hibrid
  • 10.000 lei pentru achiziționarea unui autovehicul cu propulsie termică (inclusiv GPL/GNC) sau a unei motociclete.

Citeste mai mult

Eveniment

Lovitură pentru afacerea păcănelelor: Tinerii sub 21 de ani, excluși din sălile de jocuri

Publicat

Publicitate

Lege anti-păcănele: Tinerii cu vârsta sub 21 de ani vor avea interdicţie să participe la jocuri de noroc, iar în mediul online va fi interzisă difuzarea reclamelor la această industrie, în intervalul orar 06:00 – 24:00, informează alba24.ro

Interdicțiile sunt cuprinse în două proiecte de lege depuse de parlamentarele Raluca Turcan (PNL) şi Diana Stoica (USR), transmite Digi24.

„Ştim deja că păcănelele distrug vieţi şi distrug familii. Cel mai recent studiu realizat în România ne arată încă o dată magnitudinea dramei naţionale pe care o trăim – 1 din 4 adolescenţi a jucat la aceste aparate ale morţii înainte de vârsta majoratului, iar debutul în jocurile de noroc are loc foarte devreme, înainte de vârsta de 14 ani.

Ştiinţa a demonstrat că până în jurul vârstei de 21 de ani creierul copiilor nu este încă dezvoltat, în special zona responsabilă de controlul impulsurilor şi luarea deciziilor. Iar dependenţa te face să îţi pierzi controlul şi raţiunea.

Asta înseamnă că ei sunt şi mai vulnerabili decât adulţii în faţa acestei dependenţe. Şi asta ne obligă pe noi, ca legiuitori, să luăm toate măsurile necesare pentru a-i proteja”, a precizat deputata USR Diana Stoica, la Parlament, potrivit Digi24.

De asemenea, deputata liberală Raluca Turcan a menţionat că majorarea vârstei minime pentru participarea la jocuri de noroc de la 18 la 21 de ani reprezintă o „schimbare simplă, dar cu efecte profunde”.

Publicitate

„În intervalul 18 – 21 de ani, tinerii sunt la începutul vieţii adulte, abia încep studiile universitare, intră pe piaţa muncii, se confruntă pentru prima dată cu responsabilităţi şi decizii financiare proprii.

n faţa mecanismelor de marketing extrem de persuasive ale industriei jocurilor de noroc, aceşti tineri devin o ţintă uşoară.

Prin ridicarea pragului de vârstă, îi protejăm într-o etapă vulnerabilă, oferindu-le timp să se maturizeze emoţional şi financiar.

Ţări precum Portugalia, Grecia sau Republica Moldova au aplicat deja această măsură, constatând o scădere semnificativă a cazurilor de îndatorare timpurie şi a debutului dependenţelor de jocuri de noroc”, a afirmat Turcan.

Ea a mai spus că al doilea proiect de lege „reglementează mult mai strict publicitatea la jocurile de noroc, adaptând-o la realitatea digitală a generaţiei actuale”.

„Concret, se interzice difuzarea de reclame la jocuri de noroc în mediul online între orele 06:00 şi 24:00, adică exact în intervalul în care copiii şi tinerii sunt activi pe reţele sociale şi platforme digitale.

În plus, proiectul interzice implicarea influencerilor, sportivilor şi personalităţilor publice în campaniile de promovare ale industriei de gambling.

De ce? Pentru că, în mod evident, tinerii nu reacţionează la spoturi clasice, ci la modelele pe care le urmăresc zilnic pe internet.

În momentul în care o figură populară recomandă sau «normalizează» pariurile, mesajul transmis este unul toxic: că jocurile de noroc sunt un comportament acceptabil, cool, chiar profitabil.

Legea extinde, astfel, actuala interdicţie existentă doar în spaţiul audiovizual, valabilă până la ora 23:00, şi o duce acolo unde copiii sunt cu adevărat prezenţi: în mediul online”, a adăugat Turcan.

Proiectul introduce şi obligaţia operatorilor economici din domeniul jocurilor de noroc de a afişa mesaje clare de avertizare, în mediul digital şi fizic, privind riscurile dependenţei, inspirate după modelele din domeniul tutunului şi alcoolului.

Cele două proiecte modifică în acest sens Ordonanţa de urgenţă 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc.

Lege anti-păcănele: Care este problema cu jocurile de noroc

Jocurile de noroc reprezintă o problemă tot mai serioasă în rândul tinerilor, mai ales în contextul în care accesul la platformele online este extrem de facil. De la pariuri sportive până la jocuri de tip cazinou, tentația câștigurilor rapide devine tot mai puternică, iar efectele asupra tinerilor pot fi profunde și de durată.

Una dintre cele mai mari probleme este faptul că jocurile de noroc creează dependență. Tinerii, aflați într-o etapă a vieții în care caută experiențe noi și trăiri intense, pot fi ușor atrași de senzația de adrenalină pe care o oferă riscul. Ceea ce începe ca o simplă distracție sau curiozitate se poate transforma rapid într-un comportament compulsiv, în care dorința de a câștiga depășește orice limită rațională.

Efectele nu se opresc la nivel psihologic. Dependența de jocuri de noroc poate avea consecințe financiare grave – tinerii ajung să cheltuiască bani destinați studiilor, întreținerii sau chiar resurselor familiei. De aici, se nasc tensiuni, minciuni și conflicte cu cei apropiați. În multe cazuri, pierderile materiale duc la sentimente de vinovăție, rușine și chiar depresie.

Pe termen lung, jocurile de noroc pot afecta și dezvoltarea personală și profesională. Un tânăr prins în capcana dependenței își pierde concentrarea, motivația și interesul pentru școală sau carieră. În loc să investească în educație sau activități care aduc beneficii reale, el caută iluzia unui câștig rapid, care se dovedește aproape întotdeauna pierzător.

De asemenea, expunerea constantă la reclame agresive și influența mediului online amplifică riscul. Platformele de jocuri de noroc sunt concepute să fie atractive, oferind bonusuri și „recompense” false, care dau impresia că succesul este la un pas distanță. În realitate, sistemul este gândit astfel încât „casa” să câștige întotdeauna.

Citeste mai mult

Eveniment

Iarna 2025–2026 aduce surprize: Început blând, dar episoade de ger și ninsori abundente în România

Publicat

Publicitate

Vremea în iarna 2025-2026. Meteorologii prognozează un început de iarnă în România cu temperaturi peste media celor obișnuite, însă nu exclud episoade de vreme severă, cu ninsori, viscol și ger. Evoluția Vortexului Polar indică o instalare mai timpurie a iernii, mai ales în zone din America de Nord și Europa.

Meteorologii observă formarea unui eveniment rar de încălzire stratosferică timpurie, care ar putea slăbi Vortexul Polar.

Aceasta va avea impact semnificativ asupra circulației atmosferice. Va rezulta o răcire timpurie a vremii, în iarna care se apropie, în zone din SUA, Canada și Europa, potrivit Severe Weather.

Când Vortexul Polar este puternic, aerul rece rămâne blocat în jurul polului, iar regiunile de latitudini medii, precum SUA sau Europa, au parte de ierni mai blânde.

În schimb, atunci când vortexul se slăbește sau se deformează, aerul rece se poate „revărsa” spre sud, aducând valuri de frig și ninsori abundente, notează antena3.ro.

În decembrie, Vortexul Polar ar pute atinge un nivel record de încetinire, potrivit prognozelor.  Aerul rece ar putea pătrunde în centrul și nordul Europei. De asemenea, s-ar putea extinde din Canada spre centrul și estul Statelor Unite.

Publicitate

Cum va fi vremea în iarna 2025-2026 în România

Potrivit prognozelor meteo disponibile la început de noiembrie, primele ninsori la altitudini mici ar putea fi chiar de la jumătatea acestei luni, atunci când temperaturile vor coborî sub 10 grade.

Ninsori sunt anunțate în estul Transilvaniei, în nord-estul țării și la munte. Vor fi însă variații mari de temperatură de la o săptămână la alta, dar și de o regiune la alta.

De asemenea, vor fi mai multe zile cu ploi.

Episodul de vreme rece din 12-17 noiembrie, va fi urmat de o încălzire ușoară a vremii.

Vremea în decembrie 2025 în România

Deocamdată, meteorologii prognozează temperaturi neobișnuite pentru începutul iernii. Prima lună din sezonul rece 2025-2026 începe cu maxime de până la 8-10 grade Celsius (1-2 decembrie).

Vor fi ploi în majoritatea regiunilor, în prima săptămână din decembrie, iar în nord și la munte vor fi și ninsori.

Temperaturile scad considerabil din a doua săptămână a lunii decembrie. În 8-10 decembrie vor fi maxime de 2-6 grade și minime sub zero grade.

În nord și la munte, și maximele vor fi negative. Apoi vremea se încălzește iar, până în 18 decembrie (maxime de 6-9 grade). Ulterior, maximele scad spre zero grade.

Sunt anunțate ninsori în majoritatea regiunilor, în perioada 21-28 decembrie (inclusiv de Crăciun). Va fi frig: maxime între -2 și 3-5 grade. Minimele vor coborî până la -8…-9 grade Celsius.

Vremea în ianuarie 2025 în România

Anul Nou începe cu maxime de -2…2 grade Celsius și minime negative. La munte, temperaturile maxime vor fi sub zero grade. Este posibil să ningă în Transilvania, nord, nord-est și la munte.

Regimul termic în a doua lună de iarnă va continua cu alternanțe între maxime negative și 2-3 grade, de la o zi la alta.

Vor mai fi perioade cu lapoviță și ninsori după 8 ianuarie. Se mai încălzește până la 4-6 grade după 14 ianuarie.

Sfârșitul lunii ianuarie însă ar fi afectat de minime foarte scăzute, la altitudini mici. Ar putea fi perioade cu ger de până la -12 grade.

Trebuie ținut cont însă că prognozele vor evolua, în funcție de apropierea de sezonul de iarnă, astfel că valorile temperaturilor sunt, deocamdată, estimate cu o probabilitate medie.

Vremea în februarie 2025

Pentru ultima lună de iarnă, sunt disponibile doar estimări pe primele zile. Prognoza meteo indică o vreme deosebit de rece, cu maxime negative și ninsori abundente, până în 4 februarie.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending