Marea Unire n-a fost un eveniment public de două zile, ci a fost posibilă datorită multor ani de muncă politică, internă și externă, a unei generații de politicieni extraordinari. Cum i-a răsplătit țara pentru ce au făcut: i-a ucis, relatează alba24.ro.
Liderii politici care simbolizau Marea Unire au fost arestați și condamnați, cu proces sau fără, au făcut ani grei de temniță, au fost torturați și cei mai mulți dintre ei au murit în închisori.
Centrul International de Studii asupra Comunismului a reconstituit ”destinul concentraționar al acestor părinți ai democrației.
Fotografiile și textele pe care Alba24 vi le prezintă mai jos sunt parte a unui documentar realizat de această instituție, prezentat pe www.memorialsighet.ro.
O galerie tăcută a unor victime care au fost pedepsite pentru ”vina” de a crede în țara lor.
Publicitate
Iuliu Maniu
(1873-1953)
Organizator și participant la Marea Adunare de la Alba Iulia care a proclamat la 1 Decembrie 1918 Unirea Transilvaniei cu România. A fost apoi ales președinte al Consiliului Dirigent (guvernul de tranziție al Transilvaniei până la 4 aprilie 1920), fruntaș al Partidului Național Român, președinte al Partidului Național Țărănesc (din 1926), președinte al Consiliului de Miniștri (1928-1930).
Între 1938 și 1944, se manifesta ca ferm opozant fata de regimurile de esență totalitară ce s-au succedat în fruntea țării: autoritarismul carlist, legionarismul și dictatura militară a lui Antonescu.
Joacă un rol important în preliminariile și actul de la 23 august 1944, devenind într-o primă etapă ministru fără portofoliu în primul Cabinet Sanatescu.
După preluarea puterii de către comuniști, la 6 martie 1945, aceștia și-au propus distrugerea lui Iuliu Maniu și a PNȚ, considerați ca principal obstacol în calea comunizării României.
În iulie 1947, partidul este scos în afara legii, iar Maniu, Mihalache și ceilalți conducători sunt arestați, judecați și condamnați.
Iuliu Maniu
În etate de aproape 75 de ani la data arestării, Maniu este condamnat, la 11 noiembrie 1947, la temniță grea pe viață pentru „înalta trădare și spionaj în favoarea anglo-americanilor”.
Este întemnițat întâi în Penitenciarul Galați, iar din august 1951 la Sighet. Aici va fi exterminat la 5 februarie 1953 și aruncat într-o groapă anonimă.
5 februarie 1953: Ultima zi pe pământ a marelui om politic Iuliu Maniu, mort în pușcărie. ”Spre groapa comună și gloria eternă”
În Occident, s-a aflat despre moartea lui Maniu, ca și despre cea a lui Dinu Brătianu, abia în octombrie 1955. Radio „Europa Libera” a redat atunci emoția profundă pe care această veste a trezit-o în străinătate. Salvador de Madariaga, președintele Internaționalei Liberale, declara:
„Maniu a murit în închisoare. Brătianu a murit în închisoare. Regimului care se lauda cu cinism și ipocrizie că este eliberatorul popoarelor i-a fost atât de teamă de Maniu, s-a temut atât de mult de Brătianu, încât a trebuit să-i îngroape de vii pentru ca poporul să nu le mai audă vocea”.
Paul Reynaud, fost prim-ministru al Franței, deplângea „aceste timpuri în care libertatea oamenilor a dispărut de pe o jumătate a feței pământului. Figura lui Iuliu Maniu, spunea el, se înălța, ca una din cele mai mărețe printre rezistenții Europei.
Maniu a fost unul dintre creatorii Națiunii Române. A luptat întreaga viață pentru libertatea popoarelor. A pierit odată cu libertatea”.
Ion Mihalache
(1882-1963)
Combatant în primul război mondial, decorat cu ordinul „Mihai Viteazul”, învățătorul Ion Mihalache înființează după Unire Partidul Țărănesc, care, prin fuziunea cu Partidul Național din Transilvania, formează în 1926 Partidul Național Țărănesc.
Mihalache participa în guvernele din anii 1928-1933 ca ministru al Agriculturii și ministru de Interne. Împreună cu Iuliu Maniu se opune dictaturii regale și Frontului Renașterii Naționale, când PNȚ este dizolvat.
După război se opune sovietizării țării, fiind arestat în iulie 1947, după înscenarea de la Tămădău, și condamnat în noiembrie la muncă silnică pe viață.
După regimul exterminator din penitenciarele Galați și Sighet, este transferat în 1955 în arestul Ministerului de Interne, unde refuza orice fel de tranzacție cu anchetatorii.
Transferat în închisoarea de la Râmnicu Sărat, moare, la 5 martie 1963, după 16 ani de detenție, la vârsta de 81 de ani.
Iuliu Hossu
(1885-1970)
Episcop greco-catolic de Gherla (din 1917) și apoi de Cluj-Gherla (din 1930), militant pentru Unire, este cel care a citit la 1 decembrie 1918 la Alba Iulia „Proclamația de Unire cu țara”. Membru al Consiliului Dirigent, a făcut parte din delegația care a prezentat Hotărârea de Unire Regelui Ferdinand, la București. Senator de drept în Parlamentul României.
După dictatul de la Viena, rămâne în Transilvania ocupata de horthyști, protestând în numeroase rânduri împotriva represiunii la care era supusă populația românească, dar și cea evreiască, de către autoritățile maghiare. Arestat la 28 octombrie 1948, va rămâne privat de libertate timp de 22 de ani, trecând prin diverse închisori și locuri de domiciliu obligatoriu.
Intre 25 mai 1950 si 4 ianuarie 1955 a fost inchis impreuna cu alti 50 de preoti si episcopi greco si romano-catolici in penitenciarul Sighet.
I s-a stabilit apoi domiciliu obligatoriu pe termen nelimitat, intai la manastirea Ciorogarla, apoi la manastirea Caldarusani. Grav bolnav, a murit la 28 mai 1970 la Spitalul Colentina din Bucuresti. In martie 1969, Papa Paul al VI-lea il declarase cardinal „in pectore” al Bisericii Catolice.
Silviu Dragomir
(1888-1962)
Istoric, participant la Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918 si secretar al acesteia, profesor la Universitatea din Cluj, membru titular al Academiei Romane (1928), fost ministru de stat, apoi ministru al Minoritatilor; autorul unor importante lucrari despre istoria Europei de Sud-Est, despre legaturile dintre tarile romane in epoca medievala, despre revolutia de la 1848 din Transilvania, precum si al monografiei conducatorului acesteia, Avram Iancu.
Arestat la 1 iulie 1949, a fost internat la Sighet in mai 1950 pe timp de 24 luni, detentia fiindu-i „justificata” abia peste un an, prin Decizia MAI nr. 334/1951; pedeapsa i-a fost majorata cu 60 luni, conform Deciziei MAI nr. 559/1953. Eliberat in 1955, a trait la Cluj, pana la moartea sa, in 1962.
Ioan Lupaș
(1880-1967) Istoric, participant la Marea Adunare Nationala de la 1 decembrie 1918, demnitar in Consiliul Dirigent, deputat in Parlamentul Romaniei, ministru in mai multe guverne interbelice, membru corespondent al Academiei Romane (1914), apoi membru titular (1916), presedintele Sectiei de Istorie a Academiei Romane (1932-1935), fondator, alaturi de Alexandru Lapedatu, al Institutului de Istorie Nationala din Cluj (1920); lucrari fundamentale despre istoria Transilvaniei.
Arestat la 5/6 mai 1950, a fost internat la Sighet pe timp de 24 luni, incadrat ulterior in Decizia MAI nr. 334/1951; pedeapsa majorata cu 60 luni, conform Deciziei MAI numarul 559/1953. A fost eliberat la 5 mai 1955.
Ion Nistor
(1876-1962)
Istoric si militant unionist bucovinean, membru al comitetului de organizare al Adunării Nationale de la Cernăuți care a hotărât unirea cu România, în cadrul căruia a redactat actul Unirii. Profesor la universitatile din Viena si Cernauti, rector al universitatii din Cernauti, profesor universitar la Bucuresti, membru al Academiei Romane (1911), director al Bibliotecii Academiei Romane, fruntas al Partidului National Liberal, fost ministru de stat, reprezentand Bucovina, apoi, succesiv, ministru al Lucrarilor Publice, al Muncii si, in final, al Cultelor si Artelor.
Arestat la 5/6 mai 1950, a fost internat la Sighet pe timp de 24 luni, incadrat ulterior in Decizia MAI nr.334/1951; pedeapsa majorata cu 60 luni, prin Decizia MAI nr. 559/1953. Eliberat la 5 iulie 1955.
Mihai Popovici
(1879-1966)
Demnitar in Consiliul Dirigent, fruntas al Partidului National Taranesc, ministru – succesiv – al Lucrarilor Publice, al Finantelor, de Interne si al Justitiei. Arestat la 21 august 1947, pentru „activitate intensa in Partidul National Taranesc”, a fost internat la Sighet pe timp de 24 luni, incadrat ulterior in Decizia MAI nr. 334/1951; pedeapsa majorata cu 60 luni, prin Decizia MAI nr. 559/1953. Eliberat la 5 iulie 1955.
George Grigorovici
(1871-1950)
Membru fondator al Partidului Social-Democrat din Bucovina, deputat in Parlamentul austro-ungar inainte de 1918, a militat pentru unirea Bucovinei cu Romania. Presedinte al CC al PSDR (1936-1938). Dupa instaurarea regimului comunist, liderii social-democrati, care se pronuntasera in 1921 contra transformarii miscarii social-democrate in partid comunist, printre care a fost si Grigorovici, au fost arestati.
A murit in inchisoarea Vacaresti la 18 iulie 1950.
Pantelimon Halippa
(1883-1979) Publicist si om politic, vicepresedinte (1917) si presedinte (1918) al Sfatului Tarii de la Chisinau, promotor al Unirii cu Romania, ministru al Basarabiei in mai multe guverne de dupa 1918, ministru al Lucrarilor Publice, al Comunicatiilor, al Muncii, Sanatatii si Ocrotirilor Sociale, senator si deputat (1918-1934), membru corespondent al Academiei Romane (1918).
Arestat in 1950 si intemnitat la Sighet fara a fi judecat, a fost predat in 1952 autoritatilor sovietice, care l-au condamnat la 25 ani munca silnica.
A fost readus in tara, fiind de asta data inchis la Penitenciarul Aiud pana in 1957.
Ilie Lazăr
(1895-1976)
Doctor in Drept al Universitatii din Cluj. La sfarsitul razboiului, organizeaza impreuna cu alti fruntasi romani administratia romaneasca in comitatul Maramures, organizeaza Garzile Nationale si reprezinta Maramuresul la Marea Adunare de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, apoi insoteste delegatia ardelenilor la predarea actului Unirii la Bucuresti.
După 1918, a fost deputat, membru in delegatia permanenta a Partidului National Taranesc, organizator al garzilor taranesti „Iuliu Maniu”, sef al organizatiilor muncitoresti centrale.
În timpul dictaturii carliste a fost internat in lagarul de la Turnu (Valcea), iar in timpul celei antonesciene la Targu-Jiu. Arestat prima oara la 27 mai 1946, a fost condamnat la 7 luni inchisoare corectionala, pentru „omisiunea denuntarii complotului” in procesul „Miscarii Nationale de Rezistenta”, fiind eliberat conditionat la 8 decembrie 1946. Implicat in „inscenarea de la Tamadau”, este arestat a doua oara, la 14 iulie 1947.
Anchetat la Ministerul de Interne, a refuzat orice cooperare cu cei care-l anchetau. A fost condamnat la 12 ani de temnita grea, în procesul conducatorilor Partidului Național Țăranesc, pentru „complot in scop de tradare” (noiembrie 1947).
Încarcerat la Galați, Sighet, Ramnicu Sarat, Periprava, a fost eliberat abia la 9 mai 1964. Dupa eliberare a trait la Cluj, unde a murit in 1976.
Ion Flueraș
(1882-1953)
Lider al Partidului Social Democrat din Transilvania, membru al Consiliului Dirigent al Transilvaniei (1918-1920), presedinte al Confederatiei Generale a Muncii (1926-1938). A fost retinut timp de 3 luni, in 1945, de catre autoritatile comuniste pe motiv ca a raspandit „manifeste interzise”.
A fost rearestat in iunie 1948 si condamnat la 15 ani de temnita grea pentru „crima de inalta tradare”. A murit in Inchisoarea Gherla la 7 iunie 1953.
Gheorghe I. Brătianu
(1898-1953)
La 18 ani, dupa ce debutase ca elev in „Revista Istorica” a lui Nicolae Iorga, Gheorghe Bratianu se inroleaza voluntar, avand consimtamantul scris al tatalui sau, Ion I.C. Bratianu, si pleaca pe front. In 1917 este ranit in luptele de pe Valea Trotusului si trimis in spatele frontului. In 1918 revine pe frontul din Bucovina si este ranit din nou.
Studiaza Istoria la Paris, trece prin arhivele de la Geneva si Napoli, obtine doctoratul sub indrumarea lui Nicolae Iorga si, mai tarziu, a lui Ferdinand Lot. Dupa performante istorice stralucite, devine la 30 de ani membru corespondent al Academiei.
In noiembrie 1940 condamna public asasinarea magistrului sau, Nicolae Iorga. Va deveni in anul urmator, la 1 martie, director al Institutului de Istorie Universala fondat de acesta cu cativa mai inainte. In 1943 devine membru al Academiei Romane.
In 1947 i se stabileste arest la domiciliu in Bucuresti, str. Biserica Popa Chitu, unde revizuieste si termina patru din lucrarile sale de istorie. In 1948 este exclus din Academia Romana.
In mai 1950 este arestat fara mandat si dus la Penitenciarul Sighet, unde va muri in 1953. Memoriile unui camarad de suferinta spun ca, in inchisoare, Bratianu desenase pe un perete un plan de istorie universala.
Opera lui Gheorghe Bratianu, fragmentata in scrierea ei de razboi si intrerupta definitiv de anii de detentie, este una din cele mai obiective si convingatoare pledoarii despre unitatea poporului roman in spatiul carpato-pontic.
Aurel Vlad
(1875-1953)
Promotor al Unirii din 1918, membru in Consiliul Dirigent, membru al Partidului National Roman si apoi fondator si fruntas PNT, ministru al Finantelor, ulterior al Cultelor si Artelor.
Arestat de Securitatea din Sibiu in noaptea de 5/6 mai 1950, la 75 ani, a fost internat fara forme legale la Penitenciarul Sighet, unde a murit la 2 iulie 1953. Pedeapsa administrativa i-a fost majorata dupa moarte cu 60 luni, conform Deciziei MAI numarul 559 din 6 august 1953.
Daniel Ciugureanu
(1885-1950)
Fruntas al Partidului National Moldovenesc si unul dintre promotorii Unirii Basarabiei cu Romania. A fost presedinte al Consiliului de Ministri al Republicii Independente Moldovenesti, apoi ministru de stat, reprezentand Basarabia, in patru guverne interbelice.
Arestat la 5/6 mai 1950, ar fi murit – potrivit memoriilor lui C.C. Giurescu – la 6 mai 1950, la Turda, in timpul transportarii fostilor demnitari spre Penitenciarul Sighet. Potrivit evidentelor fostei Securitati, a decedat la 19 mai 1950, in Penitenciarul Sighet, actul de moarte fiindu-i intocmit abia in 1957.
Sever Bocu
(1874-1951)
Om politic si ziarist banatean. Studii la Academia Comerciala din Viena si Hautes …tudes din Paris. A fost unul dintre promotorii activismului politic in sustinerea cauzei nationale in Banat. In perioada Primului Razboi Mondial s-a ocupat de organizarea detasamentelor de voluntari pentru a lupta impotriva Imperiului Austro-Ungar.
Ia parte, la Paris, la tratativele care au premers Conferinta de Pace, aducand argumente de ordin politic, social, etnic, demografic in favoarea unirii Banatului istoric cu Romania.
Din 1921 este deputat in Parlamentul Romaniei din partea PNR; unul din fruntasii PNT din Banat in perioada interbelica.
La alegerile din noiembrie 1946 devine singurul deputat al PNT din judetul Timis-Torontal, dar va refuza sa participe la lucrarile Parlamentului in semn de protest fata de falsificarea scrutinului.
Este arestat in noaptea de 5/6 mai 1950 si incarcerat la Sighet, unde a si murit la 21 ianuarie 1951. Certificatul sau de deces a fost emis abia la 20 iulie 1957.
Ghiță Popp
(1883-1967)
Om politic si publicist transilvanean, cu studii de Drept la Viena si Budapesta. In 1915, condamnat la munca de Curtea Martiala din Cluj pentru ca a cerut guvernului de la Bucuresti intrarea in razboi pentru eliberarea Transilvaniei si Banatului. Se inroleaza in Armata Romana si contribuie la formarea regimentelor de voluntari romani dintre prizonierii Armatei Austro-Ungare aflati in Rusia.
Participant cu drept de vot la Marea Adunare de la Alba Iulia. Trimis de Consiliul Dirigent la Paris, ca ziarist, pe langa misiunea romana de la Conferinta de Pace.
Deputat in Parlamentul Romaniei in perioada interbelica, este apoi delegat in august-septembrie 1944 la Moscova, in Comisia de Armistitiu.
Este condamnat in ianuarie 1948 la 10 ani de inchisoare pentru „insurectie armata”. Dupa ce executa pedeapsa, este internat alti 5 ani in domiciliu obligatoriu la Latesti, in Baragan.
Onisifor Ghibu
(1883-1972)
Pedagog, doctor in filozofie si pedagogie la Jena, militant pentru unire, demnitar in Consiliul Dirigent, profesor la Universitatea din Cluj, unul dintre fondatorii scolii de pedagogie romanesti; lucrari privind istoria invatamantului, membru corespondent al Academiei Romane (1919).
Dupa o prima arestare in 1945, este rearestat la 10 decembrie 1956 si condamnat la 2 ani inchisoare corectionala pentru ca „a intreprins actiuni impotriva regimului democrat-popular al RPR”. A fost eliberat la 13 ianuarie 1958.
Zenovie Pâclișanu
(1886-1957)
Teolog greco-catolic, istoric, secretar al Marii Adunari Nationale de la 1 decembrie 1918, membru al Comisiei de incheiere a Concordatului cu Vaticanul, consilier in Ministerul Afacerilor Externe pentru problemele Ardealului, membru al delegatiei romane la Conferinta de Pace de la Paris, membru corespondent al Academiei Romane (1919).
Arestat la 6 decembrie 1949, eliberat in 1953 si rearestat in aprilie 1957, a murit in arestul „A” MAI Bucuresti la 31 octombrie 1957, cu o saptamana dupa condamnarea sa la 12 ani de temnita grea (recursul declarat a fost respins la 15 saptamani dupa moarte).
Emil Hațieganu
(1878-1959)
Membru al Consiliului Dirigent al Transilvaniei, fruntas al Partidului National Roman si apoi al PNT, ministru al Muncii, Sanatatii si Ocrotirilor Sociale, apoi ministru de stat, reprezentand Transilvania, in guvernele national-taraniste. Ministru fara portofoliu, reprezentand PNT, in Guvernul Petru Groza (1946).
Arestat pentru „activitate PNT” la 6 noiembrie 1948, a fost condamnat la 3 ani inchisoare pentru „sabotaj”. Internat la Sighet pe timp de 36 luni, conform Deciziei MAI numarul 638/1951; pedeapsa majorata cu 60 luni, conform Deciziei MAI numarul 671/1953. Eliberat la 15 iunie 1955.
Iosif Jumanca
(1893-1949)
Membru al Partidului Social Democrat din Transilvania, membru al Consiliului Naţional Român Central (1918) şi al Consiliului Dirigent al Transilvaniei (1918-1920), deputat în Parlamentul României.
În 1921 s-a pronunţat împotriva aderării Partidului Socialist Român la Internaţionala a III-a (comunistă). Arestat de autorităţile comuniste, a murit la Jilava în 1949.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Într-o atmosferă de rugăciune și comuniune frățească, ședința lunară a Protopopiatului Dorohoi s-a desfășurat în data de 19 ianuarie 2025, fiind găzduită de Catedrala „Adormirea Maicii Domnului” din Dorohoi.
Programul zilei a debutat cu săvârșirea Sfintei Liturghii, oficiată de preoții din cercul pastoral-misionar „Acoperământul Maicii Domnului” Dorohoi. În timpul slujbei, au fost înălțate rugăciuni pentru odihna Poetului Mihail Eminescu și a membrilor familiei sale, precum și pentru poetul național Grigore Vieru, de la a cărui plecare la cele veșnice s-au împlinit 17 ani. La finalul Sfintei Liturghii, a fost săvârșit parastasul pentru pomenirea celor doi poeți, alături de preoții adormiți din Protopopiatul Dorohoi, ca semn de recunoștință față de cei care au îmbogățit viața culturală și bisericească a neamului nostru.
Partea a doua a ședinței a început cu un moment artistic emoționant, prezentat de elevii clasei a II-a B de la Școala Gimnazială „Spiru Haret” din Dorohoi, coordonați de doamna profesor pentru învățământ primar Iuliana Mândrescu. Copiii au recitat poezii reprezentative din creația lui Mihail Eminescu, oferind celor prezenți un prilej de bucurie și aducere-aminte a valorilor perene ale literaturii române.
A urmat prezentarea temei „Sfânta Scriptură în viața și lucrarea preotului”, susținută de Preacuviosul Părinte Profesor Hrisostom Ciuciu, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Iași, în calitate de delegat al Centrului eparhial. În cuvântul său, părintele profesor a subliniat rolul esențial al Sfintei Scripturi în slujirea preoțească, amintind cuvintele Sfântului Ioan Gură de Aur, care numea Biblia „Scrisoarea de iubire adresată de Dumnezeu oamenilor”. În încheiere, a îndemnat clericii să acorde o atenție deosebită lucrării de luminare a inimilor credincioșilor, prin adâncirea propriei vieți de credință, pentru a putea oferi, cu timp și fără de timp, sprijin și îndrumare celor încredințați spre păstorire, preotul fiind chemat să devină mâinile și buzele prin care Dumnezeu Se face prezent în viața celor care Îl caută.
În continuare, Părintele Profesor Cosmin Constantin Pristavu a prezentat cel mai recent număr al revistei „Slova creștină de Dorohoi”, care cuprinde activitățile Protopopiatului desfășurate în lunile octombrie–decembrie 2025, precum și articole, predici și cateheze realizate cu prilejul diferitelor evenimente din perioada amintită.
După prezentarea adreselor administrative, preoții participanți au avut ocazia să vizioneze Expoziție de fotografie și poezie dedicată poetului Grigore Vieru, completând în mod armonios desfășurarea întâlnirii. Întregul program a fost însoțit de intervenții și răspunsuri oferite de părintele profesor, pornind de la tema prezentată, contribuind la îmbogățirea cunoștințelor și a perspectivei pastorale a celor prezenți.
Un mesaj dur, cu o încărcătură emoțională puternică, publicat recent de preotul Ioan Istrati, una dintre cele mai cunoscute și apreciate voci ale Bisericii din Botoșani, dar și la nivel național, a reaprins dezbaterea despre condițiile de trai ale pensionarilor din România. Pornind de la o întâlnire aparent banală, părintele a descris o realitate care, spune el, nu mai poate fi ignorată.
După Sfânta Liturghie, preotul Ioan Istrati s-a întâlnit pe drum cu o bătrână credincioasă, care i-a mărturisit că nu a putut ajunge la biserică deoarece a fost la medic. Rețeta primită a costat-o șase milioane de lei vechi, aproape jumătate din pensia sa lunară de 15 milioane. După plata medicamentelor și a cheltuielilor cu încălzirea, femeia rămâne fără niciun ban pentru traiul zilnic.
„Pensia de 15 milioane este o rușine imensă, o umilință supremă la adresa unui om care a muncit o viață întreagă”, scrie preotul, subliniind că pensia nu este un ajutor social, ci un drept câștigat prin zeci de ani de muncă și contribuții plătite statului.
În postarea sa, părintele Ioan Istrati folosește un limbaj extrem de tranșant la adresa clasei politice, acuzând lipsa de empatie față de suferința celor mai vulnerabili. El atrage atenția asupra contrastului dintre pensiile mici și veniturile uriașe ale unor decidenți, despre care spune că nu pot înțelege realitatea celor care trăiesc la limita subzistenței.
Totodată, preotul propune soluții concrete: protejarea celor vulnerabili prin taxe suplimentare aplicate marilor averi și menținerea unor prețuri accesibile pentru alimentele de bază, făină, ulei, lapte, carne, orez, cartofi și fasole, într-un context marcat de creșterea accentuată a costului vieții.
Mesajul se transformă într-un apel direct către societate. „Ce putem face fiecare dintre noi? Să ajutăm pe cei de aproape și să facem presiune pe politicieni”, afirmă părintele, explicând că, deși comunitatea pe care o coordonează sprijină câteva zeci de bătrâni săraci, nevoia reală este incomparabil mai mare.
Publicitate
Concluzia mesajului este una gravă și tulburătoare: nu mai este vorba despre drame individuale, ci despre un fenomen de amploare națională. „Aici nu mai vorbim de tragedia unei persoane, ci de un genocid sistematic al unor milioane de oameni care tremură de durere, frig, foame și umilință”, avertizează preotul Ioan Istrati, încheind cu un îndemn la solidaritate și responsabilitate morală: „Dumnezeu să ne deschidă inima”.
Mesajul său a fost intens distribuit în mediul online, stârnind reacții puternice și readucând în atenția publică o problemă socială profundă, care continuă să afecteze o mare parte a populației vârstnice din România.
Mai jos redăm postarea integral:
„Genocid
Azi, după Sfânta Liturghie, m-am întâlnit pe drum cu o băbuță foarte credincioasă. Iertați-mă, părinte, n-am putut veni azi la Biserică. Am fost la doctor. A oftat. Am luat rețeta de medicamente. Am plătit 6 milioane pe pastile. O căruță de bani.
Mămăiță, suma e enormă.
Da, părinte, da am și la inimă, și cu diabetul, mai multe. Și ne dă reducere doar jumate. Restul trebuie plătit.
Eu am pensia 15 milioane. După pastile și căldură, rămân fără niciun ban.
M-am crucit. Într-adevăr, pensia de 15 milioane e o rușine imensă, o blasfemie îngrozitoare, o umilință supremă la adresa unui om care a muncit o viață întreagă și a plătit contribuții la pensie. Pensia nu e un dar al statului către bătrâni, e dreptul fundamental, pe care l-au plătit în 40 de ani de muncă.
E un furt suprem, o blestemăție ce se întâmplă cu bătrânii noștri scumpi. Sunt condamnați la moarte.
Politicienii cu salarii enorme, hoți de meserie, sunt de fapt niște psihopați, care nu pot simți durerea enormă a milioane de oameni.
Ar trebui o dată cu această dublare aberantă a costului vital, să fie protejați cei mai vulnerabili.
În primul rând cu o taxă peste cei foarte bogați.
În al doilea rând, printr-o politică de păstrare a prețului mic pentru câteva alimente de bază: făină, ulei, lapte, carne, orez, cartofi, fasole.
Ce putem face fiecare dintre noi? Să ajutăm pe cei de aproape. Să facem presiune pe politicieni pentru a realiza această prăpastie de suferință. Noi ajutăm câteva zeci de bătrâni foarte săraci, dar e foarte foarte puțin, față de oceanul de durere și sărăcie.
Aici nu mai vorbim de tragedia unei persoane, ci de un genocid sistematic al unor milioane de oameni care tremură de durere, frig, foame și umilință.
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) precizează luni că în accidentul feroviar petrecut în regiunea Cordoba, Regatul Spaniei, au fost răniți ușor doi cetățeni români.
Reprezentanții Consulatului General al României la Sevilla au comunicat telefonic cu cele două persoane de cetățenie română, acestea confirmând că se află în afara oricărui pericol, conform unui comunicat al MAE.
La nivelul oficiului consular nu au fost recepționate solicitări de asistență consulară legate de acest accident, potrivit sursei citate.
MAE informează că cetățenii români pot solicita asistență consulară la numărul de telefon al Consulatului General al României la Sevilla: +34 954 233 243; +34 954 230 947; +34 954 624 053, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) și preluate de operatorii Call Center în regim de permanență.
MAE amintește că cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu un caracter de urgență, au la dispoziție și telefonul de urgență al Consulatului General al României la Sevilla: +34 648 212 169.
Un tren Iryo care se deplasa de la Malaga la Madrid a deraiat duminică și a intrat pe șinele pe care un tren Alvia circula cu 200 de kilometri pe oră în direcția opusă, îndreptându-se spre Huelva. Un total de 484 de pasageri din ambele trenuri au fost afectați. Numărul morților a ajuns la 39, potrivit unor surse apropiate anchetei care au discutat luni cu agenția EFE. Un total de 73 de persoane sunt încă spitalizate, 24 dintre ele fiind în stare gravă, inclusiv patru minori. AGERPRES
Un grav accident petrecut acum două săptămâni, la Vatra Dornei, a pus la încercare nu doar limitele unei intervenții de urgență, ci și forța umană a celor care au fost chemați să acționeze atunci când fiecare secundă conta. În mijlocul haosului și al disperării, patru jandarmi ai Inspectoratului de Jandarmi Județean Suceava au demonstrat ce înseamnă curajul, profesionalismul și stăpânirea de sine.
Este vorba despre:
sergent-major Ioan Mihnea Nicolescu,
plutonier adjutant-șef Vangu-Hunea Toma,
plutonier adjutant-șef Cristea Cătălin-Bogdan,
plutonier Jureschi Laurențiu-Florentin,
care, alături de colegii lor, au intervenit prompt și eficient, reușind să salveze familia părintelui Ioan Cozma, aflată într-o situație limită.
Operațiunea de salvare a fost una complexă și a presupus o coordonare exemplară între mai multe structuri de intervenție. Alături de jandarmi, la fața locului au acționat echipaje ale Inspectoratului pentru Situații de Urgență și ale Serviciului Județean de Ambulanță, profesioniști care și-au făcut datoria nu doar respectând proceduri, ci punând suflet în fiecare gest.
„Astfel de momente scot la iveală adevărații eroi, oameni care nu caută recunoaștere publică și nu cer aplauze, dar care, prin faptele lor, devin un sprijin vital pentru cei aflați în suferință. În clipele în care speranța pare să se stingă, salvatorii sunt cei care o reaprind prin acțiuni concrete, calme și decisive. Cinste tuturor celor implicați pentru viețile salvate, pentru luciditatea din mijlocul pericolului și pentru devotamentul față de semeni” notează presa locală.
Google News
Economie3 ani ago
Eveniment3 ani ago
Eveniment3 ani ago
Eveniment4 ani ago
Actualitate3 ani ago
Actualitate3 ani ago
Eveniment4 ani ago
Eveniment3 ani ago
