Pentru prima dată în ultimii ani, Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” a luat atitudine față de cuvintele obscene și licențioase folosite de poeți în manifestările culturale publice, în cazul de față, chiar în cadrul Galei de decernare a Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu”– OPUS PRIMUM.
Folosirea vulgarității, cuvintelor obscene și licențioase, a înjurăturilor pe față și a grobianismului cultural, introduse mai nou tot mai des, mai brutal, și cu o deosebită măiestrie în poezie, a devenit o practică pe scena marelui concurs de la Botoșani în ultimii ani, însă Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” a hotărât să intervină.
Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” a șters deliberat de pe pagina sa înregistrarea de la Gala de decernare a Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu” – OPUS PRIMUM.
Anunțul a fost făcut ieri seară de Memorialul Ipotești, care a explicat că recitarea unei poezii care include și cuvinte sau expresii licențioase este alegerea exclusivă a poetului/poetei, dar Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” nu încurajează un asemenea demers și nici nu are opțiunea de a interzice în vreun fel modalitatea în care înțelege să se exprime un creator.
Ca atare, în considerarea dreptului la liberă exprimare, mai ales în domeniul literar, Memorialul Ipotești a explicat că nu poate cenzura modul în care un tânăr poet încearcă să devină cunoscut publicului larg.
“În urma apariției în mediul on-line a înregistrării în care o poetă nominalizată înțelege să recite una dintre poeziile sale care conține cuvinte licențioase, am decis, fără a ne pronunța asupra valorii literare a textului citit, retragerea de pe pagina Memorialului a înregistrării”, a anunțat ieri seară Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”.
Publicitate
Gestul, salutat la unison de botoșăneni
Gestul a stârnit rumoare între poeții din România, însă a primit toate laudele publicului botoșănean, care s-a plâns în ultimii ani că tot mai des scena Galei de decernare a Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu” a devenit un adevărat teatru al cuvintelor licențioase și obscene, un spectacol interzis minorilor, dar finanțat din banii publici de la Botoșani.
“Nu e vorba aici de sau despre cenzură. Ci despre necesara valoare literară, implicit estetica, pe care trebuie să-l aibă un text poetic. Aici este vorba despre alegerea juriului, care este suveran în deciziile sale. De data aceasta este clar ca a fost o decizie neinspirată. Cazurile de acest fel, de luări de poziție față de dereglările sociale, ori de orientări ce țin de politicaly corect, se repetă frecvent pe scena, vie sau on-line, a decernării acestui premiu, în ultimii 5 ani. Nimeni nu dorește sa pună pumnul în gura tinerilor, poeților tineri în speță, dar când e vorba de o astfel de nonvaloare premiata cu un premiu de notorietate națională, la care am trudit și eu timp de 19 ani, juriul este obligat să-și justifice alegerea. Au fost astfel, fie ignorați, fie chiar insultați ceilalți tineri poeți, vreo 40 la număr, care au trimis cărțile unui juriu de profesioniști. Este clar ca e vorba de un rabat de la criteriile de valoare care au fost folosite pana acum. Memorialul ar trebui sa pună la dispoziția celor interesați de acest caz și celelalte titluri ajunse acolo pentru acest premiu. În rest încă o pata negra în istoria acestui premiu”, a explicat și poetul botoșănean Gelu Dorian, unul dintre cei care susțin decizia Memorialului Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
În seara zilei de 22 mai 2025, începând cu ora 18:00, scena Teatrului „Mihai Eminescu” din Botoșani se va transforma într-un altar sonor, unde muzica bizantină va deveni rugăciune înălțată din adâncul sufletului. Concertul „Koinonia”, parte a Festivalului de Muzică Bizantină de la Iași, reunește două ansambluri care își aduc jertfa artistică în fața frumuseții divine: Corul Psaltic „Emanuel Zmeu” din Botoșani și „Cappella Romana”, ansamblu de renume internațional din Statele Unite ale Americii.
Evenimentul va fi binecuvântat de prezența Înaltpreasfințitului Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, a cărui păstorire duhovnicească a dat naștere și Corului „Emanuel Zmeu” – o inițiativă sfântă de a readuce în sufletul comunității frumusețea și profunzimea muzicii psaltice.
Corul, înființat cu binecuvântarea Înaltpreasfinției Sale în februarie 2025, poartă numele protopsaltului Emanuel Zmeu, slujitor neobosit în strana Bisericii „Uspenia”, și păstrează vie moștenirea lăsată de acesta. Format din preoți, monahii, tineri, profesori și iubitori ai cântului bisericesc, corul este o inimă care bate în același timp cu ritmul liturgic al Bisericii.
Alături de aceștia, Cappella Romana va oferi publicului o interpretare de o rafinată spiritualitate, îmbinând rigoarea cercetării muzicologice cu puterea trăirii mistice. Considerat un adevărat ambasador al moștenirii bizantine și ortodoxe, ansamblul aduce în fața publicului un repertoriu rar, cu rădăcini adânci în istoria Bisericii și a culturii creștine.
Această întâlnire între tradiția vie a locului și ecoul universal al muzicii sacre va fi prezentată de părintele Teodor Cenușă, slujitor al Bisericii Militare din Botoșani, și de soția sa, artista Iustina Irimia-Cenușă, suflet al artei și promotoare a valorilor autentice, în calitate de manager al Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale.
Concertul „Koinonia” nu este doar un spectacol muzical – este o comuniune de duhuri, o punte între cer și pământ, între generații, tradiții și ținuturi, toate unite în glasul care-L caută pe Dumnezeu.
Publicitate
Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile. Publicul este invitat să se alăture acestui moment de har și frumusețe, în care Botoșaniul va deveni pentru o seară un loc al întâlnirii între inimă și lumină.
Programul Rabla 2025 pentru firme începe pe 29 mai. Ministerul Mediului, prin intermediul Administrației Fondului pentru Mediu, a anunțat lansarea unei noi sesiuni a Programului Rabla dedicată persoanelor juridice de drept privat. Înscrierile pentru această ediție încep pe 29 mai și se vor încheia pe 27 noiembrie 2025 (sau până la epuizarea bugetului alocat), scrie alba24.ro.
„Programul Rabla Auto este un instrument strategic pentru sprijinirea tranziției verzi în sectorul privat. Prin această sesiune dedicată operatorilor economici, oferim sprijin real companiilor care doresc să își modernizeze flotele și să reducă amprenta de carbon. Investim în mobilitate curată, iar succesul acestui program reflectă angajamentul nostru pentru un viitor mai sustenabil”, a precizat ministrul Mircea Fechet.
Buget disponibil
Pentru ediția 2025, bugetul total al programului pentru persoane juridice este structurat astfel:
60 milioane lei – pentru achiziția de autovehicule cu propulsie termică
610 milioane lei – pentru autovehicule 100% electrice și plug-in hybrid
Această distribuție a fondurilor reflectă orientarea programului spre încurajarea mobilității electrice, susținând astfel obiectivele naționale și europene de reducere a emisiilor de carbon.
Valoarea ecotichetelor în 2025
Programul oferă stimulente financiare semnificative pentru înnoirea parcului auto:
Publicitate
37.000 lei – pentru achiziționarea unui autovehicul nou 100% electric sau cu pilă de combustie cu hidrogen
15.000 lei – pentru vehicule plug-in hybrid sau motociclete electrice
12.000 lei – pentru vehicule hibride
10.000 lei – pentru autovehicule cu propulsie termică (inclusiv GPL/GNC)
Procedura de înscriere
Operatorii economici interesați trebuie să pregătească următoarele documente:
Cererea de finanțare completată și semnată
Cazier fiscal (eliberat de ANAF)
Certificate de atestare fiscală (de la stat, administrația locală și Fondul de Mediu)
Important: Toate documentele trebuie să fie valabile la momentul înscrierii în program.
Perioada de înscriere
Sesiunea de înscriere se desfășoară în perioada 29 mai – 27 noiembrie 2025, până la ora 23:59, sau până la epuizarea bugetului alocat programului.
Un orășel de la capătul țării are cele mai frumoase spații verzi din Moldova. Este vorba despre Darabani, cea mai nordică așezare urbană din România, premiată de Ordinul Arhitecților din România pentru amenajările sale peisagistice. Orașul a cunoscut o dezvoltare spectaculoasă, scrie ADEVĂRUL.
Parcurile din Darabani sunt considerate cele mai frumoase din Moldova FOTO Cosmin Zamfirache
Darabani este cel mai nordic oraș din România, dar și una dintre cele mai mici așezări urbane de pe teritoriul țării nostre. Un orășel de frontieră, ghemuit lângă codrii de pe malurile Prutului. Aparent fără perspective și fără un „vino-ncoace” turistic, Darabaniul anului 2025 reușește să învingă orice prejudecată și să ofere experiențe de neuitat oricărui român care ajunge să se aventureze în acest colț de țară. Cu o dezvoltare fulminantă în ultimul deceniu, târgul nord-moldav are cele mai frumoase spații verzi din România
Orașul-verde de la capătul României
Darabaniul se află în nordul județului Botoșani, la aproximativ 65 de kilometri de municipiul Botoșani. Pentru a ajunge în acest târg de frontieră este de ajuns să urmezi drumul național 29B, Botoșani-Dorohoi-Darabani, care șerpuiește printr-un peisaj de vis, de-a lungul malurilor Prutului. Oricine ajunge atât de departe de marile centre urbane, în mod firesc se așteaptă la un provincialism dezolant, rural, măcinat de sărăcie și înapoiere. Darabaniul este însă locul care sparge toate tiparele și prejudecățile.
Parc în Darabani FOTO Primăria Darabani
În primul rând, drumurile ca-n palmă și străzile frumos desenate schimbă total orice părere preconcepută. Urmează apoi o incursiune într-o lume verde, dominată de parcuri, arbori și zone verzi, perfect îngrijite, care duc mai degrabă cu gândul la peluzele tipic britanice. La toate acestea se adaugă numeroase case vechi, conace, biserici boierești, printre care se strecoară elementele inevitabile ale modernității, firme luminoase, supermarketuri, măcelării, cofetării și chioșcurile cu cafea. Nici măcar cartierul de blocuri gri, tristă amintire a comunismului, nu poate strica farmecul acestui oraș împânzit de verdeață. Printre cele mai pitorești zone verzi din Darabani este parcul de lângă biserica ridicată acum aproape 200 de ani de marele hatman al Moldovei Toader Balș.
Amfiteatrul din Darabani FOTO Cosmin Zamfirache
Cu un gazon impecabil și amenajări peisagistice de tip occidental, din care nu lipsesc arborii de mari dimensiuni, parcul este locul preferat de relaxare al elevilor care învață la liceul din apropiere. „În parcul din spatele bisericii venim să ne adunăm, după ore. Este cel mai relaxant loc. Se pune și muzică ambientală. Este super”, spune un elev de clasa a X a. Zona este atractivă și datorită pietonalului cochet, care trece chiar pe lângă parc. Aici se află cafenele, restaurante, patiserii și magazine de toate felurile. Pietonalul se oprește în apropierea Primăriei, iarăși o zonă înconjurată de spații verzi și amenajări peisagistice deosebite.
Publicitate
Parc în Darabani FOTO Cosmin Zamfirache
„Zona asta este mândria orașului. Este cartea noastră de vizită. Aici se plimbă toată lumea. Plăcintele sunt bune, la restaurant se mănâncă la fel de bine”, mărturisește un pensionar dărăbănean. Câteva străzi mai sus, nu departe de Liceul „Dimitrie Cantemir”, se află o altă amenajare peisagistică interesantă. Este vorba despre un amfiteatru „verde”, cu terase acoperite de gazon și multe zone de recreere. Aici, în fiecare vară, au loc concerte. Atât parcul de lângă biserică, dar și amfiteatrul sunt doar o mică parte din suprafața totală de suprafețe verzi a orașului Darabani, care acoperă peste două hectare.
Mobilierul cu flori, unicat în România
Majoritatea zonelor arată impecabil din punct de vedere peisagistic. „Pentru amenajarea acestor spații verzi am primit o finanțare europeană de aproximativ 5 milioane de lei, de la Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est”, precizează Alin Gârbaci, primarul din Darabani. Pe lângă aceste spații verzi realizate cu finanțare europeană, mai există o serie de amenajări peisagistice cu tradiție la Darabani, adevărate simboluri ale orașului. Este vorba despre mobilier realizat aproape exclusiv din material vegetal.
Băncile din flori ale Darabaniului FOTO Primăria Darabani
În spațiile verzi de lângă clădirea Primăriei Darabani, dar și din apropierea bisericii, au fost amplasate bănci și o fântână din flori. „Atât fântâna cât și băncile sunt făcute din mușchi adus de la pădure, peste care se pun flori. Este muncă multă dar iese ceva impresionant. Este un simbol al orașului. Iarna se usucă dar, la sfârșitul primăverii, când dă căldura, le refacem, an de an”, mărturisește unul dintre agajații care se ocupă de spațiile verzi ale orașului.
Cele mai frumoase spații verzi din România
Spațiile verzi din Darabani, inclusiv mobilierul cu flori, i-a impresionat și pe prezentanții Ordinului Arhitecților din România. Tocmai de aceea, Darabaniul a primit, în octombrie 2024, premiul I, în Moldova, la secțiunea „Spații Publice Exterioare”, devansând mările orașe din zonǎ.
Fântâna cu flori din Darabani FOTO Primăria Darabani
„Ne onorează foarte mult acest premiu. Face toate eforturile pentru a menține în stare cât mai bună aceste spații verzi. După finalizarea proiectului european, îngrijirea spațiilor verzi a rămas în sarcina Primăriei. Avem personal care se ocupă de întreținere. Cred că avem aproximativ două hectare de spații verzi, în zona centrală”, adaugă edilul din Darabani.
O zonă fabuloasă din punct de vedere turistic
Totodată, Darabaniul a fost remarcat și revitalizarea sa este uimitoare. Important târg comercial de frontieră, în epoca medievală și mai ales în secolul al XIX-lea, Darabani a decăzut în perioada comunistă. După 1990 s-a prăbușit efectiv, devenind un teritoriu al sărăciei și lipsei de perspectivă. În ultimul deceniu, orașul a reînviat, transformându-se într-una dintre cele mai cochete orășele din nordul extrem al țării.
Pietonal Darabani FOTO Primăria Darabani
În plus, zona are un potențial turistic fabulos, cu zăvoaiele de pe malurile Prutului, mănăstirile, dar și conacele care așteaptă să fie descoperite. La Darabani este organizat unul dintre cele mai interesante și puternice festivaluri din nordul Moldovei, intitulat „Zilele Nordului”. Acest festival atrage tineri din toată țara la evenimente culturale, sportive, dar mai ales la concerte cu artiști renumiți din zona pop, rock, folk.
Numărul tranzacțiilor a scăzut semnificativ în aprilie 2025 față de luna anterioară, arată datele oficiale ale Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI). Se remarcă scăderi semnificative în București: -23%; Cluj: -24%; Timiș: -13%, Constanța: -20%, scrie alba24.ro.
Conform unui comunicat al ANCPI, în luna aprilie 2025 au fost vândute, la nivelul întregii țări, 49.911 de imobile, cu 6.325 mai puține față de luna martie.
Numărul caselor, terenurilor și apartamentelor care au făcut obiectul tranzacțiilor în luna aprilie este cu 11.807 mai mic față de perioada similară a anului 2024.
Cele mai multe vânzări de imobile au fost înregistrate, în aprilie 2025, în București – 7.490, Ilfov – 3.845 și Timiș – 2.676.
Județele cu cele mai puține imobile vândute în aceeași perioadă sunt Teleorman – 102, Alba – 286 și Ialomița – 291.
Numărul ipotecilor, la nivel național, în aprilie 2025, a fost de 26.124, cu 3.694 mai mic față de aprilie 2024.
Publicitate
Cele mai multe operațiuni de acest gen au fost înregistrate în București – 4.520, Ilfov – 2.468 și Timiș – 2.033. La polul opus se află județele Covasna – 67, Sălaj – 82 și Harghita – 100.
Județele în care au fost vândute cele mai multe terenuri agricole în a patra lună a anului 2025 sunt Dolj – 811, Brăila – 721 și Buzău – 667.