Connect with us

Eveniment

FOTO&VIDEO: Hramul Bisericii „Înălțarea Domnului” din Botoșani. Protopopul Petru Fercal, predică în lacrimi: „E cutremurător!”

Publicat

Publicitate

„Hristos s-a Înălțat!” au rostit  într-un glas sute de credincioși care au participat la sărbătoarea Bisericii „Înălțarea Domnului din municipiul Botoșani. A fost alături de părintele paroh Thoader Pețenchea și un sobor numeros de preoți, în frunte cu protopopul Petru Fercal.

Miercuri seară, la slujba Vecerniei, clerici și credincioși s-au rugat împreună pentru liniște și iertare de păcate, pentru păstrarea valorilor strămoșești bineplăcute lui Dumnezeu. Răspunsurile la strană au fost date de un grup de psalți de la bisericile din municipiul Botoșani, vocile lor și ale credincioșilor prezenți intonând la unison imnuri de slavă, astfel țesând o atmosferă duhovnicească impresionantă.

Starețul Mănăstirii Coșula, părintele arhimandrit Calinic Chirvase, a binecuvântat, prin rugăciunea Litiei, pâinea, grâul, vinul și untdelemnul, elemente folosite în cultul divin public.

Cuvântul de învățătură a aparținut protopopului de Botoșani, părintele Petru Fercal, care a pus la sufletul credincioșilor o predică  rostită cu lacrimi. Mesajul părintelui, extrem de mobilizator, a îndemnat la răbdare și curaj, la iubire de Dumnezeu și de semeni. În timp ce unii se ridică împotriva lui Dumnezeu și lovesc în familie, lovesc în biserică, lovesc în sfințenie, impunându-ne să acceptăm ce au făcut SODOMA și GOMORA, din rătăcirea diavolească, avem datoria să rămânem uniți și puternici sub lucrarea Duhului Sfânt.

„Dacă citim viețile sfinților uneori credem că sunt basme. Dar celor care cred așa le dăm un răspuns scurt, pentru meditație: Ceea ce a făcut Constantin Brâncoveanu a fost basm? Ce au făcut deținuții la Pitești, la Gherla, la Aiud, au fost basme? Numai oamenii care nu au cultură, care nu se informează, capătă rătăcirea demonilor. Cel care este sub lucrarea Duhului sfânt nu se ridică împotriva lui Dumnezeu! Ci el știe că Mântuitorul a venit să ofere viață, nu înșelăciune, nu moarte și nu slavă deșartă și nu viață doar pământească, ci viață veșnică”, a spus printre lacrimi părintele protopop.

Preotul Petru Fercal este una dintre vocile puternice din această zonă, care de peste 20 de ani îndeamnă oamenii să aleagă calea dreaptă care duce la Dumnezeu și să ocolească sfatul șiret al înșelătorului ce duce la pierzanie.

Publicitate

„Unii se ridică împotriva Domnului și lovesc în familie, lovesc în biserică, lovesc în sfințenie, impunându-ne să acceptăm ce au făcut SODOMA și GOMORA,din rătăcirea diavolească. Pentru că oamenii au căzut pentru că au ascultat de duhurile demonilor, nu de Duhul lui Dumnezeu. E dureros că uneori suntem atât de naivi și ne lăsat pradă străinilor. Moșii și strămoșii noștri au murit în chinuri groaznice pe câmpurile de luptă ca să păstreze țara aceasta și credința noastră. Și noi ne lăsăm duși de înșelăciunea demonilor. Pentru treizeci de cereri, cu ghilimele, să spui că este voie să se însoțească bărbat cu bărbat și femeie cu femeie? Să se aducă la nivel de recunoaștere a statului. Astă nu înseamnă dreptul omului. Și dacă are unul o deviere, nu trebuie să ne impună nouă, majorității. Minoritatea să fie purtată în slavă și majoritatea să tacă…? E cutremurător! Pentru 30 de cereri să suporte o țară întreagă? Fiecare face ce vrea, e liber! Dar Nu trebuie minoritatea să impună majorității care este sub lucrarea Duhului Sfânt și sub învățătura Mântuitorului. Ce-au făcut moșii, strămoșii noștri? Eroii? Ne-au lăsat o viață morală, o familie model, dragoste de țară”, a spus celor prezenți protopopul Petru Fercal.

Protopopul de Botoșani a explicat celor prezenți și tainele sărbătorii Înălțării Domnului.

„Mâinile LUI străpunse pe cruce n-au osândit pe nimeni și iată au binecuvântat lumea întreagă.Coasta lui străpunsă nu a chemat pe nimeni spre osândă, ci a început să izvorască hrana nemuritoare, Sfânta Împărtășanie, Sângele răscumpărător al Legii celei noi. Ce i-a învățat Domnul pe oameni? Să trăiască în sfințenie, să se iubească unii pe alții, să se ajute unii pe alții. Cel care două haine să dăruiască una. Ce a mai învățat? Ca familia să rămână în matca ei, cum a fost la început. Și știm foarte bine că oamenii au ajuns să se îndepărteze de la porunca Domnului. Praznicul de astăzi vine cu un lucru extraordinar: Scoate pe oameni de sub lucrarea lucrurilor necurate și să intre sub lucrarea Duhului Sfânt. Mântuitorul a vrut să ne împace cu Dumnezeu. De aceea a suferit mult și a pătimit și a câștigat înnoirea lumii din apă și din duh, nu din păcat și din fărădelege. Credința pe care ne-a lăsat-o mântuitorul respectă libertatea noastră, nu ne obligă, nu ne impune. Nu ne înfricoșează, ci dimpotrivă, ne cheamă cu blândețe și cu pace”, a mai spus părintele Petru Fercal.

La finalul slujbei Vecerniei cu Litie, credincioșii prezenți au fost binecuvântați și de preotul paroh Thoader Pețenchea, un duhovnic extrem de iubit de fiii săi duhovnicești, dar și de botoșănenii care străbat întregul oraș pentru a participa la Sfintele Liturghii oficiate de acest părinte. Cu blândețe și cu hotărâre,părintele Pețenchea a reușit unească enoriașii în duhul rugăciunii profunde, al milosteniei, al iubirii de aproapele.

„Participând la sfintele slujbe în biserică primim mare bucurie. O bucurie duhovnicească care nu se va lua de la noi, care nu este din lumea aceasta. Să rămânem în slujba bisericii. Pe lângă bucuriile pe care le avem zi de zi avem nevoie și de această bucurie duhovnicească pe care o găsim în biserică. Dacă aici în biserică avem bucuria aceasta, dar Dincolo? În biserica slavei Tale stând, în Cer ni se pare a sta. Hristos s-a înălțat”, a spus în predica sa părintele Thoader Pețenchea.

Joi, sărbătoarea a continuat cu Sfânta Liturghie,  parastasul pentru cei adormiți, dar și cu o agapă frățească cu bunătăți pregătite de gospodinele din parohie.

Îndrăgitul duhovnic este născut pe 2 iunie 1956. A absolvit Seminarul Teologic de la Mănăstirea Neamț, promoția 1979. De asemenea, este licențiat al Facultății de Teologie Ortodoxă ”Dumitru Stăniloaie”, promoția 2007. A primit Taina Preoției pe 25 august 1983 pe seama Parohiei George Coșbuc, Protopopiatul Botoșani. O perioadă a îndeplinit funcţia de preot paroh la Parohia „Cuv. Parascheva” Mândreşti, Protopopiatul Botoşani, iar între 1 aprilie 1994 și  31 octombrie 2006  a îndeplinit funcția preot capelan la Penitenciarul Botoșani.
De la 1 noiembrie 2006, părintele Thoader Pețenchea păstorește sufletele credincioșilor din Parohia „Înălțarea Domnului” Botoșani

Parohia „Înălţarea Domnului“ din Botoşani a fost înfiinţată în anul 1999, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, pe vremea arhipăstoririi ca Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei. În anul 2006, pr. Toader Peţenchea a fost transferat în această parohie de la capela Penitenciarului Botoşani cu misiunea de a ridica o biserică. În anul 2007 au fost demarate lucrările de construcţie și, un an mai târziu, de sărbătoarea Înălţării Domnului, a fost săvârşită prima Sfântă Liturghie în demisolul sfântului lăcaş.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Gest de onoare: Un jandarm botoșănean a restituit un smartphone găsit pe stradă

Publicat

Publicitate

Un exemplu de integritate și profesionalism a fost oferit astăzi de un subofițer al Jandarmeriei din Botoșani, arată instituția de forță pe pagina de socializare. În jurul orei 17.00, plutonierul Claudiu Balan, aflat în serviciul de pază și protecție instituțională la Judecătoria Botoșani, a găsit un smartphone pe trotuarul Bulevardului Mihai Eminescu.

Prompt și responsabil, jandarmul a demarat imediat verificările necesare pentru a identifica proprietarul. În mai puțin de 20 de minute, acesta a reușit să contacteze persoana care își pierduse telefonul și i-a restituit bunul.

Plutonierul Claudiu Balan este absolvent al Școlii Militare de Subofițeri Jandarmi „Petru Rareș” din Fălticeni, promoția de acum cinci ani. Din septembrie 2022, acesta își desfășoară activitatea în cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean Botoșani, contribuind cu devotament la misiunile de asigurare a siguranței la unul dintre cele 18 obiective din competența instituției.

Acest gest simplu, dar plin de însemnătate, subliniază valorile fundamentale ale Jandarmeriei: integritate, respect față de cetățeni și implicare activă în sprijinul comunității, a explicat instituția.

Citeste mai mult

Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de duminică, 19 ianuarie 2025

Publicat

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, duminică, 19 ianuarie 2025, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 19 ianuarie 2025:

Loto 6/49: 23, 48, 16, 32, 6, 35

Loto 5/40: 7, 23, 4, 29, 8, 24

Noroc: 0 9 5 7 8 9 9

Noroc Plus: 2 7 7 9 2 8

Publicitate

Super Noroc: 4 2 4 9 1 8

Joker: 36, 10, 33, 43, 31 + 5

Citeste mai mult

Eveniment

F.C. Botoșani – CFR Cluj: 1-1. Egal spectaculos pe municipalul din Botoșani, în debutul anului 2025

Publicat

Publicitate

Un duel plin de tensiune a deschis anul fotbalistic 2025 pe stadionul din Botoșani, unde FC Botoșani și CFR Cluj au remizat, 1-1, într-un meci ce a marcat și revenirea oficială a lui Leo Grozavu pe banca moldovenilor.

Gazdele au început partida cu următorul „11”: Anestis în poartă, alături de Friday Adams, Sadiku, Țigănașu, Pavlovic, Enriko Papa, Ferreira, Cîmpanu, Ongenda, Bodișteanu și Chică-Roșă. De cealaltă parte, Dan Petrescu a trimis în teren o formație solidă, cu Hindrich, Graovac, Bolgado, Aly Abeid, Camora, Tachtsidis, Kader Keita, Fica, Postolachi, Louis Munteanu și Korenica.

Debut sub presiunea clujenilor

Meciul a început cu o ofensivă agresivă a CFR-ului, care a deschis rapid scorul. În minutul 10, Korenica a finalizat precis, strecurând mingea pe lângă Anestis, și a aruncat tribunele botoșănene într-un oftat colectiv. Moldovenii nu au renunțat însă și au răspuns cu o ocazie uriașă în minutul 30, când Enriko Papa a fost la un pas de egalare, dar a ratat dintr-o poziție ideală. La pauză, tabela rămânea favorabilă oaspeților, 0-1.

Repriza a doua: spectacol și determinare

Reveniți de la vestiare, jucătorii lui Leo Grozavu au ridicat ritmul jocului. În minutul 50, Chică-Roșă a fost aproape să înscrie cu o lovitură de cap bine plasată, dar mingea a ajuns direct în brațele lui Hindrich. Lupta s-a intensificat pe teren, fiecare echipă căutând să-și impună superioritatea.

În cele din urmă, eforturile botoșănenilor au fost răsplătite. În minutul 85, Lopez a reușit să transforme o fază bine lucrată în golul egalizator, spre bucuria suporterilor locali. Scorul final, 1-1, reflectă un meci echilibrat, în care ambele echipe au arătat determinare și dorință de a începe noul an cu un rezultat pozitiv.

Astfel, primul meci oficial din 2025 pentru FC Botoșani a adus un punct muncit, într-o confruntare care promite un sezon plin de emoții pentru suporterii moldoveni.

Publicitate

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (318)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

Paul Aretzu, în “România literară” nr. 1-2 din ianuarie 2025, publică comentariul critic “Timpul şi scrisul” la volumul “Zilele  unui timp infernal” (Editura “Tracus Arte”, Bucureşti, 2024) al lui Gellu Dorian. Merită reţinute câteva idei ale celui care semnează cronica: 1. “cartea este o meditaţie (ironică, gravă) asupra timpului (în aspect diverse), asociată cu fascinaţia, la fel de inefabilă, de iluzorie, de justificabilă – nejustificabilă, a scrisului”; 2. “rostogolirea insidioasă, impercetibilă a timpului subiectiv, degradează, în esenţă, orice fel de realitate, induce sentimentul zădărniciei”; 3. “deprimat, dezamăgit, poetul este (într-o variantă postmodernistă a satire eminesciene “Scrisoare I”) afectat de monotonia vieţii, de inutilitatea timpului, care se iroseşte iremediabil, fiind insesizabil de profani, dar şi de cei lucizi”;4. “stilul poetului este unul evaziv, imagistic, metaforic, inspirit,  cu sugestii ale transcendentului, transfigurare a biografiei (poetice); 5. “cartea este una majoră, profundă, cu o mare încărcătură ideatică, o constructive stilistică rafinată, cu multe aluzii livreşti, culturale, recurgând la un imaginar deosebit de expresiv, de ingenios”;

Pr. Sava Marian, în Ziarul „Lumina” din 14 ianuarie 2025, publică un articol în care prezintă geneza romanului „Geniu pustiu” a lui Eminescu. Reţinem: „În urma morţii lui Aron Pumnul (ianuarie 1866), în casa căruia crescuse, Mihai Eminescu a părăsit frumoasa Bucovină pentru a merge spre locul de formare a dascălului său de suflet: Blajul. Acolo s-a interesat de oamenii şi evenimentele de la 1848 şi a cules primele date pentru romanul „Geniu pustiu”, redactat la Bucureşti şi Viena. Ceea ce a determinat scrierea volumului a fost proclamarea şi instaurarea regimului dualist, austro-ungar, în 1867, care a desfiinţat autonomia Transilvaniei, integrînd-o în Ungaria şi a impus tuturor naţiunilor din partea de răsărit a Austriei legile diabolice maghiare, care le lipsea de orice perspectivă de dezvoltare proprie şi prespunea transformarea românilor într-o masă de sclavi. Acţiunea romanului e de fapt o cronică a faptelor de luptă ale lui Iancu şi ale moţilor săi, decişi să-şi apere libertatea cu arma în mână.  Astfel, Eminescu ne înfăţişează o adevărată icoană a Revoluţiei de la 1848 sau, cum spunea Perpessicius, un jurnal al revoluţiei. O însemnare – Iancu, Axente şi Balint – făcută cu roşu la fila 48 a manuscrisului ne încredinţează că eroul lui Eminescu era Avram Iancu, chiar dacă în roman autorul nu îl numeşte aşa”;

Arhim. Mihail Daniliuc, în  Ziarul „Lumina” din 10 ianuarie 2025, publică eseul „Biserica strămoşească şi Mihai Eminescu”. Spune autorul: „Eminescu a fost un om profund religios şi a înţeles pe deplin locul şi rolul Bisericii Ortodoxe în devenirea noastră spirituală, culturală şi naţională.  El s-a dovedit un fiu devotat al Bisericii străbune, apărând-o cu demnitate şi responsabilitate. Ba chiar putem spune că s-a arătat un vajnic susţinător al ei, cu putere în cuvânt, împotriva unor presiuni externe asupra Ortodoxiei române la acea vreme, recunoscându-i Bisericii meritul de a fi cea dintâi şcoală a neamului şi numind-o „MAMA SPRITUALĂ A POPORULUI ROMÂN”.  Autorul prezintă articolul din  „Timpul” din 16 aprilie 1878, un alt articol din aceeaşi publicaţie din 12 aprilie 1881 şi intitulat „Şi iarăşi bat la poartă”. Tot din „Timpul”, din 2 februarie 1879, este prezentat articolul „Liber – cugetător, liberă – cugetare”. Mihai Daniliuc , referindu-se şi la  articolul „Din istoria mănăstirilor închinate” („Timpul, 10 august 1878), spune: „Eminescu înfăţişează o  succintă istorie a Muntelui Athos şi a modului de organizare a vieţii monahale de acolo, prezentând în final o scrisoare a arhimandritului Chiriac, botoşănean la origine, cârmuitorul unui schit sau al  unei chilii româneşti a cărei biserică avea hramul „Întâmpinarea Domnului”, dependentă canonic de Mănăstirea Cutlumuş, veche ctitorie a Basarabilor. Acesta venea cu rugămintea de a fi ajutat la întemeierea unei biblioteci în respectiva aşezare prin donarea de cărţi sau orice alt fel de bunuri pentru sprijinirea aşezării monastice”;

Cristian Pătrăşconiu, în „România literară” nr. 1-2 din ianuarie 2025, publică un interviu cu Martin Puchner, unul dintre umaniştii de top ai lumii, autorul volumului „Cultura. Surprinzătoarele conexiuni şi influenţe dintre civilizaţii”  (Editura „Trei”, Bucureşti, 2024).  Câteva idei din interviul amintit: 1. „pentru mine, cea mai cuprinzătoare definiţie a culturii ar fi: „CEEA CE NI SE TRANSMITE AUTOMAT NOUĂ, OAMENILOR, PRIN GENE”; 2. „ce aş numi eu cultură nu este know-how, ci know-why, de aici şi conflictul permanent dintre semnificaţii”; 3. „despre perioadele istorice, indiferent cât credem că ştim despre trecut, tot rămâne o parte imensă de necunoscut”; 4. „omul reproduce permanent cultura. Încercăm să ne reconectăm cu trecutul, căutăm rămăşiţele trecutului. Căutăm întreruperi şi lucruri care au fost date uitării”; 5. „cultura este în orice moment, ceva ce reclădim din bucăţi”;

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending