Consiliul Județean Botoșani a început procesul de recepție a primului lot de 9 microbuze școlare electrice din cele 26 achiziționate în prima etapă a proiectului finanțat prin PNRR.

La demararea procedurilor de recepție a microbuzelor au participat președintele Consiliului Județean Botoșani, Doina Federovici, vicepreședintele Dorin Birta, administratorul public, Cristian Nistor, edilii celor 9 comune, reprezentanți ai firmelor și membrii echipei de proiect. Microbuzele electrice vor ajunge în comunele Coșula, Hilișeu-Horia, Hlipiceni, Mihălășeni, Păltiniș, Santa Mare, Stăuceni, Todireni și Tudora.

„Este un nou moment administrativ important pentru județul nostru. Astăzi demarăm procedurile de recepție a primului lot de microbuze școlare electrice pe care Consiliul Județean Botoșani le-a achiziționat în cadrul unei finanțări atrase din PNRR. Vorbim de 9 microbuze școlare, care vor ajunge la tot atâtea școli. Totodată, le-am alocat comunelor care au cea mai mare nevoie de microbuze școlare pentru a asigura prezența copiilor la ore. Este un proiect de suflet și de aceea am făcut toate demersurile necesare pentru ca din economiile rezultate din prima licitație să mai achiziționăm încă 10 microbuze școlare electrice. Deci, în total, vom avea în județ 36 de microbuze școlare electrice, la care se adaugă alte 18 microbuze școlare hibride pentru care am semnat contractul de livrare săptămâna trecută. Valoarea totală a acestor microbuze se ridică la peste 11 milioane de euro”, a declarat Doina Federovici, președintele Consiliului Județean Botoșani.

Primarii prezenți la procesul de recepție s-au declarat mulțumiți de microbuzele școlare electrice și au susținut că au mare nevoie de ele, deoarece cele pe care le au în dotare sunt vechi de 14 ani și costul mentenanței este foarte mare.

Reprezentantul firmei care a câștigat licitația a arătat că microbuzele electrice prezintă mult mai multe avantaje decât cele clasice și au costuri de operare mult mai mici. El a promis că în următoarele două săptămâni va livra și diferența de 17 microbuze școlare.

„Microbuzele vor aduce o îmbunătățire substanțială a condițiilor de transport pentru elevii din mediul rural și vor asigura accesul la școală al copiilor din zonele defavorizate. Niciun efort nu este prea mare pentru educația copiilor noștri”, a conchis Doina Federovici.

Caravana națională de lansare a filmului Clara despre realitatea copiilor lăsați în urmă de părinții plecați la muncă în străinătate va ajunge joi, 31 octombrie, de la ora 19:00, la Cinema Unirea. Evenimentul va avea loc în prezența regizorului Sabin Dorohoi și a echipei filmului. Biletele sunt deja disponibile aici.

Clara aduce în prim-plan o temă sensibilă și puțin abordată în cinematografia românească: copiii rămași acasă în urma migrației economice. Filmul urmărește povestea Clarei, o profesoară plecată la muncă în Germania, care se întoarce în satul natal din România pentru a-și căuta fiul dispărut. Întoarcerea ei declanșează o confruntare dureroasă cu eșecurile ei ca mamă.

Clara e printre puținele filme care vorbesc despre realitatea celor 5 milioane de români plecați la muncă în străinătate și a celor peste 300.000 de copii lăsați în urmă în țară.

Regizorul Sabin Dorohoi declară despre film: „Filmul Clara este despre dor. Dorul de familie, de casă, de identitate. În fața acestui dor, ne simțim pierduți și fragili, mai ales când suntem departe de țară.”

În cadrul caravanei naționale de lansare în prezența echipei și care include sesiuni Q&A, filmul este prezentat în peste 15 orașe, printre care Timișoara, Iași, Constanța, Pitești și multe altele

În rolurile principale joacă Olga Török (Clara), Ovidiu Crișan (Nicolae), Luca Puia (Ionuț) și Elina Leitl (Johanna). În film mai apar, în alte roluri, și actorii Mădălina Ghițescu-Petre, Ida Jarcsek-Gaza, David Rott, Dan Mirea, Paula Maria Frunzetti, Ioan Codrea, Camelia Ghinea, Tokai Andrea, Silvia Török, Claudia Ieremia, Ana Maria Cojocaru, Attila Kiss sau Ileana Carmen Caprariu-Nemecsek. O mare parte din protagoniștii filmului sunt actori ai teatrelor din Timișoara.

 

Scenariul e scris de Ruxandra Ghițescu, producătorii sunt Daniel Burlac, Daniel Ehrenberg, Sabin Dorohoi, co-producător e Viorel Chesaru, directorul de imagine e Lulu de Hillerin, scenorgrafia Anca Miron și Sonia Constantinescu, montajul Mircea Lăcătuș, muzica Eduard Dabrowski, costumele Lumi Mihai și Sybille Gänßlen-Zeit, coafurile Marius Schiel și machiajul Elena-Diana Zăstran.

 

Pelicula a fost filmată în orașul Ulm din Germania, la Reșița, Bocșa în Județul Caraș-Severin și pe malurile Dunării la Dubova și Cazanele Dunării în Mehedinți.

O parte din rădăcinile filmului „Clara” se regăsesc în videoclipul Voltaj pentru Eurovision 2015

„Clara” are la bază un scurtmetraj care a fost și el foarte popular în urmă cu 10 ani. Acesta s-a numit „Calea Dunării” și a intrat în cursa pentru Short List la Oscar în 2014 prin câștigarea marelui premiu la Festivalul de Film din Chicago, SUA. Scene din film au fost incluse în videoclipul „Voltaj – De la capăt” și astfel a devenit primul și singurul film românesc din istorie ale cărui secvențe au fost proiectate la concursul de muzică Eurovision Viena 2015, unde a avut un public de peste 180 de milioane de oameni din toată lumea, conform statisticilor Eurovision. A câștigat premiul de imagine la Capalbio în Italia, premiul publicului la Montpelier în Franța, a fost nominalizat la peste 20 de festivaluri din toată lumea și a fost difuzat la 10 televiziuni în România.

Filmul a fost premiat internațional la festivaluri de renume precum Cottbus International Film Festival, unde a câștigat premiul publicului.

„Clara” este o producție Western Transylvania Studios, Eyrie Entertainment și Chainsaw Europe Studio, în co-producție cu ZDF / Das Kleine Fernsehspiel, în colaborare cu ARTE. Filmul e realizat cu sprijinul Centrului National al Cinematografiei, fiind o producţie realizată în colaborare cu Televiziunea Română.

 

Sponsori: Fan Courier, Ideal Casa Property, Br Assets Development, Borsec – Romaqua Group, Infra Plan, Kärcher Romania, Mindshare Media, Wavemaker, Mediacom.

 

Partener special de organizare: Universitatea Babeș-Bolyai

 

Parteneri: Salvati Copiii, Primăria Reșița, Primăria Bocșa, Spitalul Judetean de Urgență Resita, Puterea Gândului, Gradimex, Reschitza Pub, Coda Vinci, Ansamblul Folcloric Bârzava, Poliția Locală Reșița, Lauer, Teatrul DA, Refill Reșița, Hotel Intim, Școala Generala nr 12 Timisoara, Casa Corpului Didactic Caraș-Severin, Dacin Sara.

 

Parteneri media: Radio România Cultural, IQads, Spotmedia, Happ.ro, Life.ro, Zile si Nopti, Ziarul Metropolis, Observator Cultural, Liternet, Revista Golan, Cinefan, MovieNews, Filme-cărți.ro, Garbo, Kudika, , Știri Pentru Copii, Repatriot

 

Numeroși botoșăneni au participat, joi seară, la slujba oficiată la Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul” Botoșani, care a găzduit întâlnirea Cercului Pastoral Misionar „Sfântul Ioan Botezătorul”. În cadrul întâlnirii de joi, preoții au rostit rugăciuni rânduite la  Sfințirea mică a apei (Agheasma), după care a urmat Taina Sfântului Maslu, unde au fost pomeniți creștinii bolnavi trupește sau sufletește. Din acest cerc fac parte parohiile din partea de centru a municipiului Botoșani și prin rotație, la fiecare Biserică parohială se oficiază în sobor câte o slujbă și se prezintă o temă misionară. În cadrul întâlnirii de joi, a venit rândul părintelui Gheorghe Grigorași, preot paroh la Biserica „Întâmpinarea Domnului”, care a  susținut conferința cu tema „Îngrijirea bolnavilor în viața și scrierile Sfinților Părinți”. În stilul său carismatic și tranșant, părintele Gheorghe a pus la sufletul celor prezenți o serie de aspecte din viața socială care îi  vizează pe semenii bolnavi, din familie sau cuprinși în sistemul social. Parohul Bisericii „Întâmpinarea Domnului” a amintit în cuvântul său că în istoria Bisericii au existat numeroase instituţii de binefacere, iar printre acestea spitalele (nosocomiile cum erau denumite în vechime) au ocupat un rol important. În Biserica Răsăriteană, Sfântul Vasile cel Mare este primul Sfânt Părinte al Bisericii Răsăritene care a înfiinţat multe spitale, ceea ce a devenit o tradiţie mai târziu. La noi în ţară, activitatea spitalicească a fost legată de mănăstirile în jurul cărora au apărut aşa-zisele bolniţe, pentru ca ulterior să se construiască adevăratele spitale. În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea se poate vorbi despre un fenomen, şi anume apariţia spitalelor întreţinute de marile mănăstiri, fenomen ilustrat de iniţiativele stareţului Paisie Velicicovschi de la Neamţ. După Decembrie 1989, s-au reînfiinţat în spitale posturile de preoţi slujitori care au contribuit mereu la alinarea suferinţelor sufleteşti ale bolnavilor. De o mare importanţă se bucură astăzi asistenţa spirituală a bolnavului din spital. „Nu doar Sfânta Scriptură cuprinde o serie de îndemnuri pentru îngrijirea celor bolnavi, ci şi numeroasele scrieri ale Sfinţilor Părinţi. Bolnavii sunt consideraţi o responsabilitate pentru cei sănătoşi, iar îngrijirea lor constituie una dintre sarcinile principale atât ale clerului, cât şi ale credincioşilor”, a spus părinte Gheorghe Grigorași, la începutul cuvântului său.