Preşedintele României, Nicuşor Dan, susţine luni, la ora 10:00, o conferinţă de presă la Palatul Cotroceni. Șeful statului este aşteptat să-şi spună punctul de vedere cu privire la primul pachet de măsuri economice al Guvermului Bolojan, dar şi la cel care urmează.

De asemenea, Nicușor Dan este aşteptat să explice de ce întârzie semnarea decretelor de pensionare a zeci de magistraţi, dar să facă şi precizări în legătură cu numirea şefilor serviciilor secrete.

Declarații făcute de Nicușor Dan:

„Vreau să transmit românilor că este o chestiune provizorie, că România are potențial economic. La sfârșitul lui 2026, dacă nu facem greșeli, vom intra în OCDE și în felul acesta România va fi interesantă pentru investitorii străini.

De asemenea, economia românească are potențial de dezvoltare imediat ce vom trece peste această scurtă perioadă de redresare. Vreau să asigur investitorii și piețele financiare că suntem oameni serioși, am promis că vom face reforme, le vom face pentru ca situația fianciară a României să se redreseze.

În momentul în care o să vină rectificarea bugetară pentru 2025, Administrația Prezidențială va propune o reducere cu 20% a bugetului propriu”, a precizat Nicușor Dan.

Referitor la creșterea TVA

„De ce nu s-a început cu măsuri de corecție a privilegiilor înainte de măsuri care să afecteze toată lumea. Răspunsul este că a fost o presiune a timpului pentru piețele financiare care au fost expuse ani de zile la promisiuni neonorate ale României.

Pe chestiunea TVA-ului, angajamentul Guvernului în momentul în care el a fost investit a fost că TVA-ul nu va crește, că vom avea o reevaluare la începutul lunii octombrie și vom vedea dacă măsurile sunt suficiente sau nu. Pentru ca România să poată să treacă de această perioadă fără majorarea TVA-ului era nevoie de un set de măsuri/discuții cu comisia, cu agențiile de rating, și această măsură putea să nu fie luată la acest moment”, a transmis președintele.

Referitor la pensiile speciale ale magistraților

„A fost o greșeală uriașă a politicului în momentul în care pensia a ajuns să fie mai mare decât salariul. În momentul în care pensia este mai mare decât salariul stimulezi oamenii să iasă din sistem.

A doua greșeală a clasei politice față de magistrați a fost că în ultimii ani au fost mesaje care au făcut ca din zona de magistrați și procurori foarte mulți să iasă la pensie și în felul acesta din păcate calitatea actului de justiție a scăzut în România.

Acum mesajul care este important, care este foarte ferm. În legea magistraților în acest moment există o prevedere tranzitorie care spune că persoanele care îndeplinesc condiția de pensionare la acest moment își păstrează drepturile pe care legea le prevede la acest moment în ipoteza că vor ieși la pensie mai târziu. Această prevedere va rămâne în modificarea legii magistraților.

Toți cei care îndeplinesc vârsta de pensionare la acest moment nu trebuie să iasă din sistem pentru că această prevedere va rămâne în vigoare”, a declarat Nicușor Dan.

Când ne putem aștepta la o numire la șefia SRI

„Pentru SRI, într-un timp relativ scurt. O să vedem când o să avem sesiuni parlamentare, pentru că eu fac propunere, iar Parlamentul trebuie să o voteze”, a spus Nicușor Dan.

Sinteza măsurilor anunțate de Ilie Bolojan: Premierul a anunțat al doilea pachet legislativ de reformă care conține măsuri pentru ANAF, companii și bănci de stat, sistemul de sănătate, administrație locală.

Prim-ministrul a acuzat Fiscul că protejează unele firme, “care sunt avertizate când sunt controlate”.

De asemenea, a cerut companiilor de stat să-și facă publice, de săptămâna viitoare, toate datele care țin de conducere și de indicatori de performanță.

Totodată, Bolojan a acuzat că sunt societăți de stat cu mai mulți membri în consiliile de administrație decât angajați.

O altă măsură vizează pensionarea magistraților la 65 de ani, dar va demara deocamdată consultări cu aceștia.

Biziday a realizat o sinteză a măsurilor anunțate de prim-ministrul Ilie Bolojan:

1. Companii de stat:

• Modificarea indicatorilor de performanță pentru manageri, care să țină cont de reducerea subvențiilor, dimensionarea corectă a numărului de angajați și mărirea profitului;
• Reducerea numărului de membri în structurile de conducere și plafonarea indemnizațiilor;
• Reducerea companiilor de stat gestionate de AMEPIP de la 1.400 la 200;
• Îmbunătățirea randamentelor băncilor de stat (CEC și Eximbank), care acum sunt la jumătate față de celelalte bănci comerciale.
• Publicarea tuturor datelor ce țin de conducere și de indicatorii fiecărei companii de stat.

2. ANAF:

Finalizarea digitalizării;

• Limitarea mandatelor pentru cei cu funcții de conducere și obiective de performanță cuantificabile;
• Practici unitare pentru controalele făcute de fisc;
• Modificarea legislației fiscale și măsuri pentru încasarea veniturilor. ”Înainte de majorarea taxelor, ar fi bine să le încasăm pe cele stabilite deja, asta ne-au spus cetățenii”.
• Modificarea legislației fiscale pentru combaterea evaziunii și creșterea gradului de încasare.
• Indicatori de performanță inclusiv de la cei care fac controale.

3. Sistemul public de sănătate:

•  o corelație între salarizarea din spitale și performanța actului medical;
• un control mai bun al cheltuielilor cu medicamentele decontate și a ponderii medicamentelor inovative față de cele generice (mai ieftine);
• controlul modului în care sunt acordate concediile medicale (prea multe în perioadele de sărbători);
• DSP-urile vor reglementa modul în care sunt cerute și decontate analizele paraclinice (RMN-uri, CT-uri, etc);

4. Sinteza măsurilor anunțate de Ilie Bolojan – Administrația publică locală:

• Redimensionarea aparatului în funcție de numărul de locuitori;
• Grile maximale de salarizare, cu evaluarea periodică a funcționarilor, pentru primăriile care nu își pot plăti salariile din venituri proprii;
• Limitarea fondurilor de echilibrare de la guvern, în funcție de gradul de încasare al taxelor și impozitelor locale;
• Modificarea modului în care sunt așezate impozitele pe proprietate;
• Condiționarea unor servicii de plata datoriilor.

5. Sistemul de Justiție:

• Creșterea vârstei de pensionare a magistraților la 65 de ani (35 de ani de activitate, față de 25 de ani în prezent);
• Schimbarea modului în care se calculează pensiile magistraților, care acum sunt egale cu salariile pentru că se calculează din brut;

Două femei au ajuns la spital în urma unui accident rutier produs, seara trecută, pe strada Tudor Vladimirescu, din municipiul Botoșani. În eveniment au fost implicate două autoturisme.

La caz s-au deplasat pompierii din cadrul Detașamentului Botoșani, cu o autospecială de stingere și modul de descarcerare, dar și două ambulanțe SAJ.

Aceștia au constat faptul că nu erau persoane încarcerate. Două femei, de 41 și 47 de ani, au avut nevoie de ajutor medical, fiind transportate la spital pentru îngrijiri de specialitate.

Pompierii au acționat pentru înlăturarea pericolului de incendiu, fiind deconectate bornele bateriilor.

Pentru a preveni astfel de evenimente, ISU Botoșani recomandă conducătorilor auto să dea dovadă de prudență la volan, să respecte toate regulile de circulație pentru propria lor siguranță, dar și a celorlalți participanți la trafic.

Sfântul Nicodim Aghioritul s-a născut în anul 1749 în oraşul Naxos, situat în sud-estul arhipelagului Ciclade din Marea Egee. Până la intrarea în monahism, s-a numit Nicolae Kallivurtzis. La vârsta de 16 ani este trimis la Smirna, pentru a deprinde învăţătura dascălului Ierotei. Aici a învăţat latina şi franceza, devenind un bun cunoscător al Sfintilor Parinti, al aghiografiei şi sfintelor canoane. În anul 1770, după terminarea studiilor, Nicolae se întoarce la Naxos, unde mitropolitul Antimos îil angajează secretar.

La 26 de ani, după câteva vizite în Sfântul Munte, intră în monahism, la Mănăstirea Dionisiu. După doi ani de ascultare, este tuns rasofor şi primeşte numele de Nicodim. Episcopul Macarie al Corintului îi va cere să corecteaze şi să pregătească pentru tipar „Filocalia”. Este tipărită  în anul 1782, în Veneţia. Numărul de autori patristici cuprinşi în colecţie este de 36 şi acoperă o perioadă de unsprezece secole: IV-XV. Tot la cerearea acestuia revizuieşte şi Everghetinosul şi Despre Împărtăşania necontenită.

Datorită dorinţei de a se dărui total rugăciunii în linişte, Sfântul Nicodim Aghioritul părăseşte Manastirea Dionisiu şi se retarge într-o chilie aproape de Haries. Doreste să intre în obştea Cuviosului Paisie Velicikovski, însă, nu reuşeşte să ajungă în Moldova din cauza unei furtuni. Dumnezeu avea alt plan cu el  şi merge să vieşuiască într-o chilie din Capsala, din zona pustnicească între Karies şi Mănăstirea Pantocrator, unde va copia multe manuscrise. Apoi se retrage într-o insulă aproape pustie lângă Eubeea, în anul 1782. Aici, la cererea vărului său, Episcopul Ierotei din Euripos, Sfântul Nicodim a scris „Manualul sfaturilor bune”, sau „Paza celor cinci simţiri”.

El iînvaţă cum se poate dezrobi mintea de înlanţuirea plăcerilor simţurilor, pentru a-i permite înălţarea prin rugaciunea inimii la cugetările duhovniceşti ale contemplaţiei. Revine în Sfântul Munte şi i se încredinţează traducerea şi editarea operelor complete ale Sfântului Simeon Noul Teolog. A redactat şi un „Îndreptar de spovedanie” care este folosit regulat în Biserica Greacă de azi.

El a publicat, de asemenea, două opere adaptate dupa vestitele cărţi duhovniceşi din Apus, adică „Războiul nevăzut” de Lorenzo Scuppoli (1589) şi „Deprinderi duhovniceşti”, care au cunoscut până în zilele noastre un mare ecou. Ieromonahul Agapie din Peloponez i-a propus Sfântului Nicodim să traducă o antologie a Sfintelor Canoane. După doi ani de muncă a terminat această operă, pe care a numit-o „Pidalion”. Această lucrare a fost editată prima dată la Leipzig, în anul 1800, însoţită de binecuvântarea sfântului sinod şi a patriarhului ecumenic. În lb. română a apărut  tradus  în  anul  1844  la  Mănăstirea Neamţ.