În zilele de 6 și 7 ianuarie, când credincioșii ortodocși sărbătoresc Botezului Domnului şi pe Sfântul Ioan Botezătorul, foarte multe persoane se vor îndrepta spre lăcaşurile de cult pentru a participa la slujbele religioase.

Pentru a fi în siguranță, pompierii le recomandă respectarea următoarelor măsuri de prevenire a incendiilor:

– accesul în biserici se va realiza astfel încât să nu se supraaglomereze lăcașul. Se urmărește prevenirea producerii unor evenimente nedorite și asigurarea evacuării credincioșilor în condiții de siguranță, în cazul producerii unei situații de urgență;

– pe durata serviciului religios, ușile de acces / evacuare în / din biserică se vor menține în permanență deschise;

– lumânările aprinse vor fi supravegheate și ținute la distanță de persoanele din jur, de mobilier, decoruri sau alte materiale combustibile. Acestea vor fi puse doar în suporturile din tăvile metalice umplute cu nisip sau apă;

– parcarea autoturismelor în vecinătatea bisericilor și a mănăstirilor se va realiza astfel încât să nu se blocheze sau să se diminueze gabaritele căilor de acces pentru intervenție al autospecialelor de pompieri sau să fie împiedicat accesul la hidranții exteriori.

În zilele de sărbătoare, în multe locuințe se aprind lumânări sau candele, în amintirea celor dragi. Pentru un plus de siguranţă, sfătuim cetățenii să țină cont de următoarele recomandări:

– asigurați-vă că lumânările se află în poziţie verticală şi sunt fixate într-un suport special destinat, astfel încât să nu cadă sau să curgă picături de ceară fierbinte;

– nu lăsați lumânările aprinse dacă trebuie să părăsiţi încăperea;

– amplasați întotdeauna lumânările pe o suprafaţă netedă rezistentă la căldură;

– nu puneți lumânările aprinse în apropierea materialelor care se pot aprinde uşor (mobilier, perdele, ziare etc.) sau în locuri unde pot ajunge copiii şi animalele;

– stingeți întotdeauna lumânările înainte de a le muta;

– nu adormiţi cu lumânările aprinse.

Colegiul Medicilor Stomatologi din România (CMSR) cere amânarea aplicării Ordinului AP-STOMA. Acesta prevede un nou mod de administrare, finanțare și implementare pentru dezvoltarea serviciilor stomatologice în spitalele publice, informează alba24.ro.

Medicii stomatologi solicită demararea unui proces de consultare reală cu reprezentanții legali ai corpului profesional, în interesul pacienților și al profesioniștilor care poartă răspunderea actului medical.

CMSR atrage atenția că Ordinul Ministerului Sănătății privind Programul AP-STOMA nu poate intra în vigoare fără parcurgerea etapelor legale obligatorii de consultare și avizare a CMSR, prevăzute de legislație.

CMSR: trebuie să se țină cont de realitățile din teren

”CMSR subliniază în mod clar că nu se opune sub nicio formă accesului pacienților la servicii stomatologice în sistemul public de sănătate. Colegiul susține extinderea acestui acces, cu condiția ca măsurile să țină cont de realitățile din teren, de capacitatea efectivă a sistemului și de distribuția resursei umane”, precizează Colegiul, într-un comunicat citat de Agerpres.

În urma publicării proiectului de ordin în procedură de transparență decizională, CMSR a semnalat în mod formal etapele neparcurse de Ministerul Sănătății în ceea ce privește cadrul legal de consultare și avizare, inclusiv lipsa unei consultări instituționale prealabile și a solicitării punctului de vedere al CMSR înainte de inițierea procedurii de adoptare.

Solicitările CMSR

În documentul transmis Ministerului Sănătății, CMSR a evidențiat:

• necesitatea respectării rolului legal al CMSR în avizarea programelor și actelor normative cu impact asupra medicinei dentare
• riscurile generate de implementarea Programului AP-STOMA fără corelare cu mecanismele existente de finanțare și cu realitățile din teren
• importanța reprezentării profesionale în structurile de guvernanță ale programului
• nevoia unei abordări strategice, etapizate și complementare pentru dezvoltarea stomatologiei cu suport ATI și pentru prevenție.

”Clarificările necesare vor fi realizate în cadrul unei ședințe comune de lucru între Ministerul Sănătății și CMSR, a cărei organizare este obligatorie potrivit legii. CMSR regretă lipsa consultării prealabile, dar își reafirmă disponibilitatea pentru dialog instituțional, în beneficiul pacienților și al siguranței actului medical stomatologic”, conform comunicatului.

Programul AP-STOMA

Ordinul de ministru care creează, pentru prima dată în România, un mecanism public clar și predictibil de finanțare pentru tratamente stomatologice în sistemul public – AP-STOMA – a fost pus pe 29 decembrie 2025 în transparență decizională.

Potrivit ministrului Sănătății, Alexandru Rogobete, în România există spitale care și-au exprimat dorința de a dezvolta intervenții stomatologice în regim ambulatoriu sau de spitalizare de zi, inclusiv cu anestezie generală, atât pentru copii, cât și pentru adulți.

El a punctat că, până acum, a lipsit o viziune clară de finanțare și un mecanism predictibil care să încurajeze spitalele publice să dezvolte aceste servicii esențiale.

”M-am consultat cu specialiștii din domeniu. Iar împreună cu echipa mea din Ministerul Sănătății am livrat o soluție concretă. Astăzi am pus în transparență decizională Ordinul de ministru care creează, pentru prima dată în România, un mecanism public clar și predictibil de finanțare pentru tratamente stomatologice în sistemul public: AP-STOMA. AP-STOMA este elaborat, derulat și finanțat de Ministerul Sănătății și se implementează prin unități sanitare publice care au sau vor avea în structură secții sau compartimente de stomatologie. Programul permite realizarea tratamentelor stomatologice definitive, inclusiv a celor complexe”, a transmis ministrul.

Ce se poate finanțat prin AP-STOMA

Prin AP-STOMA se pot finanța:

• medicația, materialele și instrumentarul necesar tratamentelor stomatologice, inclusiv pentru intervenții sub anestezie general
• analizele și investigațiile imagistice necesare evaluării și monitorizării pacienților
• echipamente medicale esențiale – unituri dentare, radiologie și imagistică, sterilizare, bloc operator, ATI, laborator etc
• consumabile, materiale de protecție și investigații auxiliare
• service-ul și mentenanța aparaturii medicale, în condiții clare de siguranță și autorizare.

Poliţiştii de frontieră din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Stânca efectuează cercetări în privinţa unui cetățean moldovean, care a prezentat la controlul de frontieră un pașaport, ce s-a dovedit a fi fals.

În data de 05 ianuarie a.c., în jurul orei 00.00, în Punctul de Trecere a Frontierei Stânca – ITPF Iaşi, s-a prezentat pentru efectuarea formalităţilor de control, pentru a intra în țară, pasager într-un autoturism, un cetățean moldovean, în vârstă de 38 de ani.

La controlul de frontieră, bărbatul a prezentat un pașaport similar celor emise de autoritățile din Republica Moldova.
Având suspiciuni cu privire la autenticitatea documentului de identitate prezentat la controlul de frontieră, polițiștii de frontieră au efectuat verificări suplimentare, ocazie cu care s-a constatat că acesta nu îndeplineşte condiţiile de formă şi fond ale unuia autentic, fiind falsificat prin aplicarea fotografiei bărbatului pe fila informatizată a unui pașaport valabil.

În cauză, poliţiştii de frontieră efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de uz de fals, fals material în înscrisuri oficiale și tentativă de trecere frauduloasă a frontierei de stat, la finalizare urmând a fi dispuse măsurile legale care se impun.

Poliţiştii de frontieră din Punctul de Trecere a Frontierei Rădăuți-Prut au depistat şi reţinut o femeie cu cetăţenie română și Republica Moldova căutată de autorităţile din Marea Britanie, care are de executat o pedeapsă de 14 ani de închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fraudă pe teritoriul acestui stat.

În ziua de 05 ianuarie a.c, în jurul orei 04.30, în Punctul de Trecere a Frontierei Rădăuți-Prut din cadrul ITPF Iaşi, s-a prezentat pentru efectuarea formalităţilor de control, pentru a intra în țară, pasager într-un mijloc de transport, o femeie cu cetățenie română și Republica Moldova, în vârstă de 34 de ani.

La controlul de frontieră, colegii noştri au constatat că pe numele femeii era o alertă de punere în aplicare a unui mandat de arestare şi predare sau extrădare emis de autorităţile din Marea Britanie, în anul 2025, aceasta fiind condamnată la 14 ani de închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fraudă pe teritoriul acestui stat.
Persoana în cauză a fost predată unei echipe operative din cadrul Serviciului de Investigaţii Criminale al Inspectoratului Județean de Poliție Botoșani în vederea luării măsurilor legale ce se impun.