Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”, instituție aflată în subordinea Consiliului Județean Botoșani, organizează, joi, 15 ianuarie, o serie de evenimente dedicate Zilei Culturii Naționale, în cadrul manifestărilor Zilele Eminescu. Programul va continua vineri, 16 ianuarie, cu activități dedicate tinerilor și educației literare.

Ziua de 15 ianuarie debutează la ora 09:30, cu un Te Deum oficiat la Biserica Familiei Eminovici din Ipotești, moment de reculegere și omagiu adus poetului Mihai Eminescu.

Începând cu ora 11:00, în mai multe instituții de învățământ din Botoșani și Dorohoi se vor desfășura întâlniri din seria „Poeți în dialog”: la Liceul „Regina Maria” din Dorohoi va avea loc un dialog cu Andrei Gamarț și Oana Cătălina Ninu, moderat de Lucia Țurcanu; elevii și profesorii de la Colegiul Economic „Octav Onicescu” Botoșani se vor întâlni cu Matei Vișniec și Daniela Varvara, discuția fiind moderată de Mihaela Anițului; la Colegiul Național „A.T. Laurian” Botoșani se va ține întâlnirea cu Lucian Vasilescu și Angelica Stan, moderată de Oana-Petronela Buzatu-Iliescu.

La aceeași oră, membrii Cercului de lectură „Unde fugim de acasă?” de la Școala Gimnazială nr. 7 din Botoșani, îndrumați de profesoara Loredana Carcea, vor avea un dialog cu scriitoarea Adina Rosetti.

De la ora 13:00, elevii Colegiului Național „Mihai Eminescu” Botoșani vor participa la un dialog cu scriitorul Varujan Vosganian, moderat de profesoara Daniela Epurianu.

Programul zilei de 15 ianuarie mai include vizite la atelierele creatorilor Victor Teișanu (Darabani), Stelorian Moroșanu (Dorohoi) și Dan Sociu (Botoșani), precum și expoziția interactivă cu artistul digital și regizorul de animație Sergiu Negulici, organizată la Memorialul Ipotești la Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani.

La ora 15:00, publicul este invitat la proiecția filmului documentar „Fără ieșire. Aici viața se bea”, dedicat poetului Ioan Es. Pop, la Cinematograful „Unirea”. Filmul a fost realizat de un cristian, prin proiectul „Cartierul literelor”, cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național, și va fi prezentat de poetul Lucian Vasilescu.

Atelierele de poezie „Sburătorul”, coordonate de poetul Vasile Iftime, se vor ține, începând cu ora 15:00, la Școala Gimnazială nr. 1 Blândești. La Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani vor continua atelierele „Povești din Ipotești”, coordonate de scriitoarea Adina Popescu și regizorul Iulian Manuel Ghervas (Sala de marmură, ora 16:00).

De la ora 15:30, la Casa „Nicolae Iorga” din Botoșani, va avea loc cea de-a treia ediție a Cercului de lectură de la Memorialul Ipotești, la care se va discuta romanul Ferenike de Doina Ruști; ședința va fi moderată de Loredana Carcea.

Începând cu ora 16:00, în Amfiteatrul „Laurențiu Ulici” al Memorialului Ipotești, Rapsozii Botoșanilor vor susține recitalul „Melodii pe versuri de Eminescu”, iar la Teatrul pentru Copii și Tineret „Vasilache” din Botoșani va avea loc Concursul de recitare „Dor de Eminescu”, ediția a III-a, organizat de Centrul pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Botoșani și dedicat elevilor din județul Botoșani.

Manifestările dedicate Zilelor Eminescu – Ziua Culturii Naționale se vor încheia vineri, 16 ianuarie, la ora 10:00, cu Rotonda cenaclurilor literare pentru copii și tineret, eveniment organizat de Biblioteca Județeană „Mihai Eminescu” Botoșani, cu participarea membrilor cenaclurilor „Nuferi albi” – Corni (coord. prof. Maria Vasiliu), „Litera” – Stăuceni (coord. prof. Gabriel Atănăsoaie) și „Luceafărul” – Hănești (coord. prof. Georgică Manole).

Intrarea la toate evenimentele este liberă.

Programul detaliat al Zilelor Eminescu – Ziua Culturii Naționale poate fi consultat pe site-ul Memorialului Ipotești: https://eminescuipotesti.ro/posts/Zilele%20Eminescu.

Ediția 2026 a „Zilelor Eminescu – Ziua Culturii Naționale” este organizată cu susținerea Consiliului Județean Botoșani, Institutului Cultural Român, în parteneriat cu Primăria Botoșani, Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani, Asociația Nord, cu sprijinul instituțiilor de cultură și învățământ și a mediului privat.

Un incendiu s-a produs, seara trecută, într-o gospodărie din localitatea Jijia, comuna Albești. O magazie a luat foc și punea în pericol două case.

La fața locului s-au deplasat pompierii din cadrul Gărzii de Intervenție Trușești și Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Albești, cu două autospeciale de stingere. Primii ajunși la intervenție au fost pompierii voluntari, care au constatat că anexa era cuprinsă de flăcări în totalitate.

Intervenția promptă a pompierilor militari și voluntari a făcut ca incendiul să nu se extindă la două case.

Cauza probabilă a incendiului a fost scurtcircuitul.

Pentru înlăturarea riscului de incendiu, ISU Botoșani recomandă:

▪️verificați periodic instalaţia electrică, cu ajutorul personalului autorizat. Orice modificare a acesteia poate fi făcută doar cu avizul distribuitorului de energie şi numai de specialiști în domeniu;

▪️nu folosiţi instalaţii electrice improvizate. Fie că este vorba de reparaţia unui aparat electrocasnic, de prelungirea traseului unui cablu sau de repararea unei siguranţe, improvizaţiile pot conduce la un incendiu. Orice eroare de prindere sau de izolaţie poate crea un scurtcircuit sau o descărcare de curent;

▪️la suplimentarea receptoarelor asiguraţi-vă că instalaţia existentă poate prelua consumul adiţional;

▪️ verificaţi periodic cordoanele de legătură ale aparatelor electrice şi înlocuiţi-le atunci când sunt uzate;

▪️nu folosiţi prize sau întrerupătoare slăbite. În cazul în care observaţi că priza se mişcă sau că în jurul întrerupătorului există orificii libere, cereţi ajutorul unui specialist pentru schimbarea prizei/întrerupătorului şi pentru izolarea zonei respective. De asemenea, acordaţi atenţie modului în care introduceţi sau extrageţi cablurile de alimentare din priză;

▪️nu suprasolicitaţi o priză deoarece unele incendii se produc din cauza solicitării excesive a unei surse de curent. Avertismentul vizează alimentarea mai multor electrocasnice de putere electrică mare (frigider, maşină de spălat etc.) de la aceeași priză. Alocaţi, pe cât posibil, fiecărui aparat câte o priză. În cazul în care folosiți mai multe aparate la o singură sursă, aceasta se poate încălzi și provoca un incendiu;

▪️instalaţi şi utilizaţi aparatura electrocasnică respectând indicaţiile producătorului din prospectul produsului. În cazul în care sesizaţi că produsul respectiv şi-a schimbat parametri de funcţionare, se încălzește foarte repede sau emană un miros de ars, scoateţi-l imediat din funcţiune şi adresaţi-vă unui specialist. În cazul aparatelor mari, asigurați un spaţiu de aerisire pentru a se putea emana căldura acumulată în timpul funcţionării;

▪️ amplasaţi şi utilizaţi aparatele electrice departe de mediile umede. Unele accidente de natură electrică se produc din cauza folosirii curentului electric în apropierea sau la contactul cu apa.

Primii creștin au apărut în Iviria (veche denumire a Georgiei) încă în anii 40 după Hristos. Totuşi, Evanghelia a devenit cunoscută tuturor mult mai târziu, începând cu secolul al IV-lea, prin propovăduirea Sfintei Nina, „cea întocmai cu Apostolii”.

Ea a fost numită astfel datorită sacrificiului întregii vieţi pentru creştinarea Georgiei. Sfânta Nina (în limba georgiană Nino) s-a născut la sfârşitul secolului III în Capadocia, unde locuiau mulţi georgieni. Era rudă apropiată a Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, potrivit unui vechi manuscris, fiind chiar verişoara acestuia. Părinţii ei erau membri ai aristocraţiei capadociene şi, după tunderea lor în monahism, educaţia şi grija Ninei a fost încredinţată Patriarhului Iuvenalie.

Auzind de poporul georgian care încă zăcea în păgânism, fecioara Nina a călătorit în Georgia unde într-o perioadă scurtă de timp a câştigat iubirea poporului georgian. Nina a propovăduit în întreaga Georgie în timpul când se dezlănţuiseră deja persecuţiile lui Diocleţian împotriva creştinilor. Ori de câte ori citea pasajul legat de Răstignirea Domnului, Nina se întreba ce s-a întâmplat cu cămaşa Mântuitorului Hristos. Când a aflat că aceasta se găseşte în cetatea Mțsheta din ţinutul Iviriei (Georgiei) a început să se roage să fie învrednicită să se închine acestui veşmânt sfânt. Într-o noapte a visat că Preasfânta Născătoare de Dumnezeu o binecuvintează şi îi dă o cruce făcută din viţă-de-vie împletită.

Când s-a trezit, a văzut crucea în propriile mâini. Copleşită de această minune, ea a mers la episcopul Iuvenalie, cerându-i binecuvântare să plece în Iviria. Acesta, după ce a ascultat descrierea visului şi a văzut crucea, i-a dat binecuvântarea şi s-a rugat îndelung ca Nina să reuşească în drumul pe care Dumnezeu i-l pregătise. Sfânta Nina a plecat din cetatea Ierusalimului spre Armenia împreună cu alte 30 de fecioare. Printre acestea se număra şi Ripsimia, care era căutată de către împăratul Diocleţian pentru a se însura cu ea. La scurt timp, toate au fost capturate. Nina a fost singura care a reuşit să se ascundă. Din cauza refuzului de a renunţa la credinţa creştină, Ripsimia şi celelalte fecioare care o însoţeau au fost chinuite şi apoi decapitate. Pomenirea lor se săvârşeşte în fiecare an la 17/30 septembrie.

Nina şi-a continuat drumul către cetatea Mțsheta. Abia în anul 315 a reuşit să ajungă acolo, după un drum extenuant şi multe primejdii. Era o perioadă în care acele zone erau permanent invadate de către perşi. La un moment dat, îndoielile au cuprins-o. Se temea că nu va ajunge acolo unde Dumnezeu a trimis-o. A visat, la un moment dat, un tânăr care îi dădea un sul de hârtie. Când s-a trezit, l-a descoperit lângă ea. Acesta conţinea versete scripturistice legate de suferinţă şi nădejde. Dumnezeu o îndemna să nu renunţe. În cele din urmă a ajuns în cetatea Urpnisi. Aici a început să înveţe limba gruzină.

După o lună a observat că toată lumea mergea spre capitala Mțsheta. Era o mare sărbătoare a idolilor. Sfânta Nina s-a furişat în apropierea statuii zeului Armazi şi s-a rugat lui Dumnezeu să fie distrus acest chip al minciunii. Imediat s-a pornit o furtună mare, iar templul şi statuia au fost dărâmate de grindină. Prima familie convertită a fost cea la care Sfânta Nina locuia. Sfânta a vindecat-o pe Anastasia, care era stearpă. A continuat să facă minuni şi a început să propovăduiască Evanghelia în popor. A vindecat-o şi pe soţia împăratului, care era demonizată. Împăratul Mirian însă desconsidera creştinismul şi credea că îi va aduce pieirea. Într-o zi, a plecat la vânătoare şi la un moment dat a început din nou o furtună puternică.

Un fulger i-a luat vederea şi tunetele i-au alungat pe toţi cei care îl însoţeau. Rămas singur, a încercat să se roage zeilor săi, dar lucrul acesta s-a dovedit lipsit de folos. Şi-a adus aminte de Nina şi a început să se roage lui Hristos. Vederea i-a revenit, iar furtuna s-a potolit. Smerit, i-a cerut iertare sfintei şi s-a botezat. Apoi, a trimis emisari împăratului Constantin cel Mare, pentru a i se aduce un episcop şi câţiva preoţi, pentru creştinarea poporului său. Sfântul Împărat Constantin a primit cu bucurie cererea şi l-a trimis pe arhiepiscopul Antiohiei, Eustatie. Astfel a început creştinarea Iviriei.

Nina a trecut la Domnul în anul 335 după Hristos. Trupul ei este înmormântat în Biserica Catedralei din Mțsheta.

Ziua de 13 ianuarie s-a încheiat la Botoșani într-o notă elegantă, la Teatrul „Mihai Eminescu”, unde a avut loc Gala Premiilor Culturii Naționale, un moment dedicat celebrării excelenței culturale românești și valorilor care definesc identitatea națională.

Evenimentul a reunit public iubitor de artă și cultură, într-o atmosferă solemnă, marcată de recunoașterea unor nume importante din spațiul cultural românesc. În cadrul galei au fost acordate trei distincții naționale, fiecare subliniind contribuția deosebită a laureaților în domeniile lor de activitate.

Premiul Național pentru literatură și promovarea dialogului intercultural i-a revenit dramaturgului și scriitorului Matei Vișniec, unul dintre cei mai apreciați autori români contemporani, cu o carieră recunoscută atât în țară, cât și în afara granițelor.

Premiul Național pentru excelență în cultură a fost acordat lui Ion Pop, personalitate marcantă a vieții culturale românești, apreciat pentru contribuțiile sale constante în domeniul literaturii și al criticii.

De asemenea, Premiul Național pentru promovarea culturii române și a excelenței muzicale a ajuns la Marin Cazacu, un nume de referință în lumea muzicii, cunoscut pentru activitatea sa de promovare a valorilor artistice și a performanței muzicale.

Seara a fost completată de un moment artistic special, un recital susținut de Andrei Ioniță (violoncel) și Cătălin Șerban (pian), care a adus publicului o experiență muzicală rafinată, potrivită spiritului unei gale dedicate Culturii Naționale.

Organizatorii au transmis mulțumiri publicului, sponsorilor și tuturor participanților pentru sprijinul și implicarea oferite, subliniind că evenimentul a fost un final deosebit pentru o zi întreagă dedicată Culturii Naționale.