Connect with us

Eveniment

FOTO: Președinții CJ Botoșani și Suceava pun bazele unor proiecte comune de dezvoltare a celor două județe

Publicat

Publicitate

Președintele Consiliului Județean Botoșani, Doina Federovici, și președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, s-au întâlnit astăzi, la sediul CJ Botoșani, pentru a stabili coordonatele colaborării dintre cele două administrații în vederea accelerării procesului de dezvoltare a regiunii.

Discuțiile s-au axat pe realizarea unui parteneriat între cele două județe și municipiile reședință de județ, care să preia realizarea drumului de mare viteză Botoșani – Suceava, ca prelungire a Autostrăzii A7. Acest drum este inclus în Planul Investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2020-2030. De asemenea, se dorește modernizarea Drumului Național DN 29A, Suceava – Dorohoi – Darabani – Rădăuți-Prut, expertizarea și reluarea lucrărilor la podul de peste râul Siret de la Talpa, precum și cooptarea Consiliului Județean Botoșani în Clusterul Regional Inovativ de Bioeconomie dezvoltat în jurul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava.

„A fost o discuție așezată pe necesitățile de dezvoltare a celor două județe, care au interese comune și care trebuie să evolueze împreună pentru recuperarea decalajelor față de alte regiuni ale țării. S-au identificat oportunitățile pe care le avem prin demararea unor proiecte comune și am convenit pașii pe care îi vom avea de parcurs. Realizarea drumului de mare viteză Botoșani – Suceava, ca prelungire a Autostrăzii A7, modernizarea Drumului Național DN 29, Suceava – Dorohoi – Darabani – Rădăuți-Prut, expertizarea și reluarea lucrărilor la podul de peste Siret de la Talpa sunt obiective de investiții prioritare pentru ambele județe, care, împreună reprezintă peste 5% din populația și teritoriul României, dar și principalul bazin de forță de muncă al țării”, a declarat Doina Federovici.

Totodată, cele două județe sunt „ poarta de acces” a Europei către piața de desfacere reprezentată de spațiul ex-sovietic. Poziția lor geostrategică este foarte importantă, dat fiind faptul că au graniță comună cu Republica Moldova și Ucraina.  Județul Botoșani dispune de  două  puncte de trecere simplificată a frontierei de stat cu Republica Moldova, în localitățile Rădăuți-Prut și Stânca, și unul cu Ucraina, în localitatea Racovăț.  Județul Suceava, județ de graniță cu Ucraina, dispune de cinci puncte de trecere simplificată a frontierei de stat în localitățile Izvoarele Sucevei, Ulma, Climăuți, Vicovu de Sus și Vășcăuți și de două puncte de trecere deschise traficului internațional la Siret și Vicșani. „Această vecinătate reprezintă o oportunitate pentru accesarea proiectelor și a investițiilor în zona transfrontalieră și pentru circulația resursei umane. Ea conferă Regiunii Nord-Est un avantaj strategic din punct de vedere al cooperării transfrontaliere cu Ucraina și Republica Moldova și din perspectiva apropierii acestora de structurile europene”, a mai declarat președintele Consiliului Județean Botoșani.

Doina Federovici a subliniat, de asemenea, și importanța cooptării instituției pe care o conduce în Clusterul Regional Inovativ de Bioeconomie dezvoltat în jurul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava. „Ne dorim să valorificăm toate oportunitățile pentru dezvoltarea județului. Prin intermediul acestui cluster, mediul public și cel privat pot colabora în vederea unei dezvoltări armonioase și susținute prin implicarea atât a fondurilor publice, guvernamentale, locale sau europene, cât și a celor private. Doar unindu-ne forțele vom putea reuși”, a conchis Doina Federovici.

Cei doi oficiali au convenit ca astfel de întâlniri să fie mai dese și chiar să participe împreună la ședințele de plen ale consiliilor județene Botoșani și Suceava în vederea susținerii proiectelor comune, atât la nivel local, cât și național.

Publicitate

Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

AJUNUL Crăciunului: Creștinii așteaptă cu bucurie naşterea pruncului Iisus. Copiii duc vestea din casă în casă colindând

Publicat

Publicitate

În acea peşteră mică şi nebăgată în seamă din Betleem, acum două milenii, S-a smerit Fiul lui Dumnezeu, pentru noi oamenii şi pentru a noastră mântuire. În această peşteră nelocuită S-a întrupat Fiul lui Dumnezeu, ca să împace pe oameni cu Dumnezeu! În această peşteră, alături de vitele cele necuvântătoare, S-a smerit Hristos Cuvântul, ca să ne scoată pe noi, păcătoşii, din starea cea dobitocească în care ne aflam. Aşa s-a născut Biserica şi slujbele şi colindele. Aşa s-au învăţat oamenii de la îngeri să se roage, să cânte şi să slăvească pe Dumnezeu. Din acest ceas, îngerii cântă cu noi, plâng pentru noi, se roagă pentru noi şi împreună cu noi ne învaţă a cânta, a ne ruga, a iubi şi a plânge.

 

   În acest sens şi noi credincioşii aşteptăm cu bucurie naşterea pruncului Iisus în inimile noastre. În chipul preotului care ne binecuvintează casa, noi primim în taină pe Mântuitorul întregii lumi. De aceea nu este motiv de a nu primi preotul în casele dvs. Mai ales că noi nu facem altceva decât ce au făcut îngerii atunci în satul păstorilor: „Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu şi pe pământ pace, între oameni bunăvoire.”

 

Şi copiii care anunţă sosirea preotului pe la casele creştinilor nu fac altceva decât să fie mesagerii Tainei Crăciunului, pentru că ei Îl strigă pe Dumnezeu Cel întrupat. Literele greceşti de la aureola Mântuitorului –  O (omicron), W (omega ) şi N (niu), înseamnă „Eu sun Cel ce sunt”, „Existentul”, „Întrupatul”. Când aceşti copii strigă: o o ni, o o ni, o o ni, o o – ei anunţă uimitoarea taină a Naşterii, ca apoi să o cânte în frumoasele colinde.

Sursa: crestinortodox.ro

Publicitate

 

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2024: Sfânta cuvioasă muceniţă Eugenia

Publicat

Publicitate

Sfânta cuvioasă muceniţă Eugenia s-a născut în Roma cea veche. Părinţii el, Filip şi Eugenia, primind de la împărat o înaltă dregătorie, au plecat în Alexandria, cu fiica lor. Pe când erau în Alexandria, fiica lor Eugenia şi-a părăsit pe ascuns părinţii. S-a îmbrăcat bărbăteşte a luat cu ea două slujnice şi într-o noapte, a fugit de-acasă.

S-a dus la un episcop şi a primit de la el sfântul botez. Şi-a tuns părul capului, s-a numit Eugeniu şi foarte de dimineaţă s-a dus în grabă la o mănăstire. Acolo a trăit în osteneli, în nevoinţe, în trude, în privegheri de toată noaptea şi a săvârşit toată virtutea. Strălucea ca un mare luminător, aşa că fraţii l-au rugat să le fie stareţ. Nu voia, dar silit de cuvintele şi de dragostea lor a primit. Şi aşa, nu cuvântul ci fapta a arătat tuturor pe Eugeniu mare şi prea strălucit. Chipul lui îi atrăgea pe toţi. Cum atrage magnetul fierul, aşa atrăgea pe toţi, ca să se desfăteze de vederea faptelor lui bune.

Dar o femeie Melantia, neagră la suflet, cum îi era numele, venită cu poporul ca să se închine la mănăstire, s-a îndrăgostit nebuneşte de chipul frumos al lui Eugeniu. Şi s-a făcut că e bolnavă de o boală îndelungată şi l-a rugat pe Eugeniu să-i îngăduie să-i spună boala numai lui îndeosebi, că altfel nu se poate vindeca. Melantia îi grăia cu lacrimi şi cu cuvintele ei înşelătoare i-a mişcat inima lui Eugeniu. Curat la inima fiind, a primit-o, fără să-şi dea seama de viclenia ei. Când s-a găsit singură cu stareţul, tăciunele desfrânării a aprins şi mai mult inima Melantiei spre dragoste. Şi ca un orb, care-şi pierde lumina ochilor, aprinsă de patimă, a căutat să aducă ocară lui Eugeniu, dar pentru că nu şi-a ajuns scopul, Melantia s-a dus la prefectul oraşului, tatăl Eugeniei, şi a făcut plângere, că în cutare mănăstire stareţul înşeală cu cuvinte viclene pe femeile cinstite şi că desfrânatul a îndrăznit să o necinstească chiar şi pe ea.

Când prefectul a auzit acestea s-a umplut îndată de mânie şi a trimis în grabă la mănăstire să aducă pe Eugeniu, stareţul mănăstirii, şi pe monahi. Să-i aducă legaţi ca pe nişte oameni vinovaţi, închinători mincinoşi şi făcători de rele, să se înfăţişeze înaintea scaunului său de judecată şi să dea socoteală de faptele lor. Şi s-au înfăţişat părţile la judecată. A început să grăiască Melantia.

A acoperit cu ocări pe dumnezeiescul stareţ; l-a batjocorit şi l-a defăimat cât a vrut. Striga, şi arăta cu degetul pe stareţ prietenilor, îl făcea ticălos, iar pe monahii de sub ascultarea lui, stricaţi. Cu glas mare a strigat şi a zis: „Ascultaţi-mă toţi, că vă spun adevărul!”. Cât este de mare răbdarea Ta, Doamne Atotputernice! Atunci Eugenia şi-a rupt hainele de pe ea şi a arătat celor de faţă privelişte înfricoşătoare şi nemaivăzută. Apoi a grăit cu îndrăznire tuturor: „Se cuvine ca noi călugării să suferim, cu mulţumire, ocările, batjocura şi chinuirea trupului. Dar pentru ca să nu se facă de batjocură haina călugărească iată vă spun că sunt femeie; sunt fiica judecătorului. Judecătorul este preaiubitul meu tată. Soţia lui e mama mea. Aceştia de lângă mine mi-s fraţi, nu-i numesc robi”. Toţi au rămas încremeniţi de cuvintele Eugeniei. Oricine va fi cuprins de uimire când va afla cum a pedepsit-o Dumnezeu pe Melantia.

Pe când era încă la Judecata foc a căzut din cer peste casa ei şi a ars până la temelie.  Zguduit de cele petrecute, tatăl Eugeniei a părăsit toată mărirea, bogăţia şi desfătarea vieţii şi s-a botezat. A ajuns păstor credincioşilor din Alexandria, şi-a sfârşit viaţa muceniceşte, omorât de săbiile necredincioşilor, şi a zburat cu bucurie la cereşţile locaşuri.

Publicitate

După săvârşirea tatălui ei, mama ei împreună cu ea au părăsit Alexandria, ţara cea străină, şi mânate de dor s-au dus să locuiască în Roma, patria lor. Atunci a dat poruncă împăratul ca toţi creştinii să jertfească idolilor, de nu, să moară.

Eugenia, care strălucea înaintea tuturora, că era aprinsă de dragoste pentru Hristos, a fost legată cu o piatră grea şi aruncată în apă, dar a scăpat nevătămată cu minune. Pentru aceea i s-a tăiat capul cu sabia şi a zburat cu bucurie spre Hristos, doritul ei Mire.

 

Citeste mai mult

Actualitate

Bradul de Crăciun: Care este istoria, când a apărut în România și care sunt tendințele actuale pentru împodobirea acestuia

Publicat

Publicitate

Împodobirea bradului de Crăciun este una dintre cele mai îndrăgite și așteptate tradiții ale sezonului de iarnă. Originile acestui obicei se întind pe parcursul a sute de ani, iar de-a lungul timpului, bradul împodobit a devenit un simbol al sărbătorilor și este recunoscut în aproape toate colțurile lumii, scrie alba24.ro. 

Bradul a fost ales ca simbol al Crăciunului datorită culorii sale verzi, care nu se schimbă niciodată. Această culoare îl simbolizează pe Hristos, veșnic viu, potrivit crestinortodox.ro.

Tradiția bradului de Crăciun își are originile încă din perioada romanilor. Aceștia obișnuiau să-și împodobească locuința cu un brad sau crengi de brad în timpul Saturnaliilor. Sărbătoarea dedicată zeului Saturn se desfășura în perioada solstițiului de iarnă. În unele cazuri, bradul era chiar atârnat de tavan cu vârful în jos.

Se pare însă că, până în secolul al XII-lea, brazii de Crăciun nu erau împodobiți. Cu timpul, acest obicei a evoluat, iar oamenii au început să decoreze brazii cu fructe, flori de hârtie și biscuiți. Mai târziu, aceste decorațiuni au fost înlocuite sau completate de lumânări și globuri colorate, care oferă bradului de Crăciun aspectul fermecător pe care îl cunoaștem astăzi.

Împodobirea bradului de Crăciun

Primul brad de Crăciun împodobit a apărut în anul 1510, în Lituania. Acesta a marcat începutul unei tradiții care avea să se răspândească treptat în întreaga lume.

Publicitate

11 ani mai târziu, în 1521, prințesa Helene de Mecklenburg duce tradiția tocmai în Franța, după căsătoria cu ducele de Orleans. Abia peste 80 de ani însă primul brad de Crăciun și-a făcut apariția într-o piață publică. Mai exact, în 1605, la Strasbourg, un brad a fost împodobit cu mere roșii și dulciuri.

Tradiția ajunge în SUA abia la începutul anilor 1800, atunci când primii imigranți germani se stabilesc în Pennsylvania. După circa 40 de ani, obiceiul a devenit popular în Anglia, când a fost introdus de familia regală.

Bradul de Crăciun în România

În România, primul brad împodobit cu câteva zile înainte de sărbătoarea Nașterii Domnului, a apărut în anul 1866, la palatul principelui Carol I de Hohenzollern.

De atunci, românii au îmbrățișat acest obicei și au transformat împodobirea bradului într-un moment special care precede sărbătorile de Crăciun și aduce bucurie în fiecare casă, informează crestinortodox.ro.

Această tradiție continuă să fie una dintre cele mai iubite și așteptate părți ale sărbătorilor de iarnă.

Bradul de Crăciun în 2024. Tendințele actuale pentru împodobirea acestuia

Tradiția spune că bradul de Crăciun trebuie împodobit în Ajunul Crăciunului, respectiv în seara de 24 decembrie. În trecut, bradul de Crăciun era decorat cu flori din hârtie, mere, nuci, dulciuri, lumânări și figurine din lemn, reflectând un stil simplu și tradițional. Ulterior, odată cu apariția instalațiilor luminoase și a altor ornamente moderne, pomul de Crăciun a căpătat un aspect mai sofisticat, adaptat vremurilor contemporane.

Bradul de Crăciun în 2024 este mai strălucitor și mai variat ca niciodată. Fie că este natural sau artificial, bradul este împodobit cu o mulțime de luminițe colorate, globuri, panglici și ornamente care reflectă gusturile fiecărei familii. Paleta cromatică poate varia în funcție de preferințe, de la tonuri simple, elegante, tradiționale până la combinații sofisticate și culori vibrante.

În materie de culori pentru decorarea bradului de Crăciun, sunt propuse patru direcții distincte, fiecare potrivită unui stil unic:

Bradul de Crăciun decorat în culori naturale

Pentru cei care preferă stilul minimalist și organic, paletele de culori naturale aduc o atmosferă caldă și reconfortantă. Combinația de nuanțe de verde salvie, verde olive, alb, bej sau gri perlat rămâne o alegere ideală, care evocă liniștea și frumusețea naturii, pentru cei care preferă un Crăciun simplu și elegant. Puteți folosi decorațiuni din lemn natural, conuri de brad, ramuri de eucalipt și panglici din in sau bumbac, alături de lumini calde și globuri din sticlă mată.

Bradul de Crăciun decorat în culori puternice

Dacă preferați un decor modern și rafinat, culorile puternice sunt soluția perfectă. În acest an, printre vedetele sezonului se numără albastrul închis, argintiul și auriul. Aceste nunanțe oferă o notă sofisticată și se potrivesc excelent în spații contemporane. Pentru a amplifica efectul modern și strălucitor, puteți opta pentru globuri metalice, luminițe LED cu tentă rece, fulgi de zăpadă strălucitori și diverse decorații geometrice, pentru un efect de „poveste de iarnă”.

Bradul de Crăciun în culori candy pop

Pentru cei care vor să aducă un strop de veselie și energie în decorul de Crăciun, paleta candy pop este alegerea ideală. Inspirată din dulciurile festive, combinația vibrantă include nuanțe de roz deschis, lavandă, roșu și verde lime. Aceste culori pline de viață este potrivit pentru familiile cu copii sau cele care iubesc decorurile neconvenționale. Pentru un rezultat spectaculos, bradul poate fi completat cu globuri satinate, flori artificiale de bumbac sau ornamente haioase și panglici colorate.

Bradul de Crăciun în culori vintage

Pentru un Crăciun clasic, cea mai potrivită paletă de culori este cea vintage. Este vorba despre culori pastelate, de roz pal, galben pal, albastru deschis și auriu. Decorul vintage aduce un aer rafinat oricărui interior. Printre decorațiunile recomandate se numără globurile pictate manual, figurinele retro și textilele din dantelă.

Indiferent de stilul pe care îl preferați, alegerea unei palete cromatice pentru decorarea bradului de Crăciun ține de atmosfera dorită și de stilul casei.

Paletele naturale aduc liniște și echilibru, cele puternice inspiră eleganță modernă, culorile „candy pop” sunt perfecte pentru un decor vesel, iar nuanțele vintage evocă nostalgia sărbătorilor de odinioară.

Citeste mai mult

Eveniment

MAE: Atenţionare de călătorie! Greva agenţilor de asistenţă la sol pe aeroporturile din Portugalia, în perioada 24 decembrie – 1 ianuarie

Publicat

Publicitate

Ministerul Afacerilor Externe informează cetăţenii români care se află, tranzitează sau intenţionează să călătorească în Portugalia asupra existenţei unor disfuncţionalităţi logistice în gestionarea bagajelor pe aeroporturile din Lisabona, Porto, Faro, Funchal şi Porto Santo, cauzate de greva agenţilor de asistenţă la sol, care are loc în intervalul 24 decembrie 2024 (începând cu ora 00,00) – 1 ianuarie 2025 (până la ora 24,00).

În acest context, MAE le recomandă cetăţenilor români care călătoresc în această perioadă utilizarea pe cât posibil exclusivă a bagajelor de mână pentru a evita eventuale întârzieri sau alte constrângeri generate de indisponibilitatea serviciilor de gestionare a bagajelor de cală.

Într-un comunicat transmis, luni seara, AGERPRES, MAE recomandă consultarea paginilor de internet a aeroporturilor portugheze menţionate, precum şi ale companiilor aeriene care operează zborurile din/către aceste aeroporturi pentru obţinerea de informaţii actualizate.

Totodată, MAE recomandă consultarea paginilor de Internet http://lisabona.mae.ro şi http://mae.ro.

Cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Lisabona: +351.21.396.6463, +351.21.396.0866, +351.21.397.2648, apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center-ului în regim de permanenţă.

Cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu un caracter de urgenţă au la dispoziţie şi telefonul de urgenţă al misiunii diplomatice a României la Lisabona: +351927411628. AGERPRES

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending