În acest sfârșit de săptămână, Inspectoratul de Jandarmi Județean Botoșani a suplimentat efectivele operative angrenate în misiunile de asigurare a ordinii și siguranței publice la manifestările cultural-artistice, sportive și religioase organizate în mai multe localități.

Zilele municipiului Dorohoi, Festivalul Internațional de Muzică Populară ,,Mugurelul” și Parada Portului Popular, care se va desfășura în municipiul Dorohoi, pe traseul Parcul Cholet – Bulevardul Victoriei – Pietonalul Grigore Ghica, vor fi în atenția jandarmilor și partenerilor instituționali (polițiști, pompieri, paramedici SMURD și polițiști locali), care vor acționa, potrivit competențelor, pentru prevenirea faptelor antisociale de natură penală și contravențională, fluidizarea traficului rutier și pietonal, prevenirea și stingerea unor incendii, precum și pentru acordarea primului-ajutor medical.

Duminică, începand cu ora 11.00, polițiștii rutieri vor lua măsuri de restricționare progresivă a circulației rutiere și pietonale pe traseul menționat, având în vedere că participanții la Parada Portului Popular se vor deplasa pe partea carosabilă, în vederea preîntâmpinării unor incidente nedorite.
Tot în acest week-end, jandarmii vor fi alături de spectatorii prezenți la demonstrația de drifturi auto organizată de Asociația Pro Car Racing în parcarea piscinei de la Cornișa Aqua Parc Botoșani, dar și lângă participanții la Cupa României la Cros din pădurea Rediu.

Pentru a preveni producerea unor accidente la evenimentul auto, vor fi luate măsuri de delimitare strictă a parcării, sens în care accesul spectatorilor nu va fi permis în interiorul acesteia.

De asemenea, efectivele de jandarmerie vor asigura măsurile de ordine la Festivalul de folclor ,,Mlădițe dângenene” și la manifestările religioase de la biserica Sfinții Voievozi din satul Ungureni.

Misiunile jandarmilor pentru siguranța cetățenilor, executate independent sau în cooperare cu polițiștii botoșăneni, vor continua zilnic pentru prevenirea și combaterea infracțiunilor și contravențiilor, precum și pentru intervenția la apelurile făcute la numărul unic de urgență 112.
Recomandăm participanților la manifestările publice să respecte măsurile stabilite de organizatori și indicațiile forțelor de ordine, să acorde atenția cuvenită minorilor care îi însoțesc și bunurilor personale de valoare și să solicite sprijinul jandarmilor în mod direct, atunci când situația o impune.

Aproximativ una din zece femei va dezvolta o depresie mai severă şi de durată mai lungă după naştere şi aproximativ una din o mie de femei vor avea o afecţiune mai gravă numită psihoză post-partum, afirmă reprezentanţii Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP) cu prilejul ‘Săptămânii conştientizării depresiei post-partum’.

Potrivit estimărilor, aproape 50% dintre mamele cu depresie post-partum nu sunt diagnosticate de un profesionist din domeniul sănătăţii.

Totodată, unele studii susţin că depresia post-partum poate atinge punctul maxim de risc la 4 ani după naştere, ceea ce face necesară monitorizarea îndelungată a mamelor.

“Cartografierea prevalenţei globale a depresiei în rândul femeilor post-partum în 2021 a arătat că 17,22% din populaţia feminină la nivel mondial suferă de depresie post-partum. Prevalenţa depresiei post-partum a fost de 34% în timpul pandemiei de COVID-19. Un studiu realizat în România în perioada martie-aprilie 2020 şi august-septembrie 2021 a arătat o prevalenţă a depresiei post-partum de 18,8%. Una din 3-5 femei însărcinate sau noi mame din ţările în curs de dezvoltare prezintă o problemă mintală asociată sarcinii sau naşterii, în timp ce în ţările dezvoltate acest lucru se rezumă la 1 din 10 femei”, arată sursa citată.

Sloganul activităţii de informare de anul acesta este: “Bucuria de a fi mamă este unică, nu lăsa depresia post-partum să o întunece!”. Scopul activităţii de informare este creşterea nivelului de informare şi conştientizare a gravidelor şi mamelor, privind problematica depresiei post-partum.

Depresia post-partum reprezintă o tulburare afectivă cu un impact semnificativ nu doar asupra mamei, ci şi a copilului şi a familiei în ansamblu.

În România a fost instituită “Săptămâna conştientizării depresiei post-partum” începând cu anul 2024, care va fi marcată în fiecare an cu o săptămână înainte de data de 1 octombrie, când se celebrează Ziua Europeană pentru Combaterea Depresiei. Acest program are ca scop prevenirea, identificarea şi gestionarea tulburărilor de sănătate mintală perinatală/postnatală, prin organizarea unor ample campanii de educare a populaţiei şi de promovare a metodelor de bune practici pentru creşterea gradului de conştientizare, dar şi pentru determinarea comunităţilor de a-şi construi propriile strategii de susţinere.

“Depresia post-partum (PPD) este un cumul de modificări fizice, emoţionale şi comportamentale care au loc la unele femei, după naştere. PPD este o formă de depresie care debutează la două până la opt săptămâni după naştere, dar se poate manifesta până la un an după naşterea copilului”, susţin specialiştii.

Ei afirmă că diagnosticul depresiei post-partum se bazează nu numai pe perioada de timp dintre naştere şi debut, ci şi pe severitatea depresiei.

Publicitate

“Factorii de risc care pot contribui la apariţia acestei boli sunt de natură psihosocială, biologică şi genetică, traumele din copilărie şi trăsăturile de personalitate ale mamei jucând, de asemenea, un rol important în apariţia simptomatologiei depresive. Diagnosticul depresiei post-partum presupune necesitatea identificării persoanelor aflate la risc prin screening, redirecţionarea cazurilor spre serviciile de specialitate psihiatrică, alături de monitorizarea evoluţiei şi a tratamentului. Evoluţia depresiei post-partum poate varia în funcţie de factorii biopsihosociali implicaţi în etiopatogeneza acesteia. Modificările comportamentale apărute la copilul mamei diagnosticate cu depresie post-partum pun bazele unui ciclu vicios, acesta fiind predispus la a dezvolta aceeaşi patologie”, susţin specialiştii.

Simptomele depresiei post-partum sunt similare cu simptomele depresiei: femeia se simte tristă, nu se bucură de lucruri care în mod normal îi fac plăcere, oboseală sau pierderea energiei, slabă concentrare sau scăderea atenţiei, stima de sine şi încredere în sine scăzute, somn perturbat, chiar şi atunci când copilul doarme, modificări ale apetitului, detaşare de copil sau partener şi chiar gânduri de a-şi face rău, sau de a-şi răni copilul sau partenerul. Recunoaşterea semnelor şi simptomelor de depresie post-partum ar trebui să fie un semnal pentru cei apropiaţi că este nevoie să se adreseze unui cadru medical pentru a primi ajutorul de care este nevoie.

“Psihoeducaţia pentru a dezvolta strategii de ‘coping pozitive’, a gestiona stresul şi a construi reţele de susţinere poate fi de ajutor în protejarea împotriva depresiei post-partum. Aceasta implică învăţarea şi înţelegerea sănătăţii mintale şi bunăstării. Este important ca femeia să aibă un sistem de asistenţă acasă pentru a-şi îngriji sănătatea mintală, implicarea partenerului, a prietenilor şi familiei fiind esenţiale. Pentru femeile aflate la risc, cum ar fi antecedente personale sau familiale de depresie, venituri mici, violenţă în relaţia cu partenerul, o sarcină nedorită sau evenimente de viaţă stresante curente, există o serie de intervenţii de consiliere, cum ar fi terapia cognitiv-comportamentală şi terapia interpersonală, care s-au dovedit a fi eficiente în prevenirea depresiei post-partum sau perinatale”, mai afirmă specialiştii. AGERPRES

Hidrologii au actualizat prognoza și au anunțat că există risc de inundații pe râul Jijia și afluenții acestuia și au emis un cod galben de duminică, de la ora 06:00, până luni, la ora 24:00.

Fenomenele prognozate sunt „scurgeri importante pe versanţi, torenţi şi pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte de inundaţii locale şi creşteri de debite şi niveluri pe unele râuri din bazinele hidrografice menţionate, cu posibile depăşiri ale COTELOR DE APĂRARE” .

În acest context, ISU Botoșani a luat măsurile necesare pentru prevenirea și gestionarea operativă a potențialelor situații de urgență.

Evoluţia fenomenelor hidrologice prognozate este permanent monitorizată atât prin Centrul Operaţional al inspectoratului, cât și în teren de către Serviciile Voluntare pentru Situații de Urgență.

Echipajele de pompieri de la toate subunitățile din județ sunt pregătite pentru a interveni, în cel mai scurt timp, în sprijinul cetățenilor.

Pentru a preveni situațiile de urgență, recomandăm cetățenilor respectarea următoarelor măsuri:

▪ curățați șanțurile și rigolele de scurgere, pentru a permite evacuarea apelor pluviale;

▪ nu aruncați gunoaiele menajere sau resturile vegetale în albiile apelor curgătoare sau în șanțurile / canalele de colectare a apei.

Publicitate

Informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență sau alte date utile despre manifestarea fenomenelor meteorologice periculoase pot fi obținute prin accesarea portalului fiipregatit.ro ( https://fiipregatit.ro/ghid/ghid-inundatie/) sau prin intermediul aplicației DSU, care poate fi descărcată gratuit din Google Play Store și AppStore.

În ultimele 24 de ore, polițiștii botoșăneni au acționat pentru prevenirea și combaterea faptelor antisociale, intervenind la 54 de evenimente, majoritatea sesizate prin apel la 112.

De asemenea, au fost organizate 4 acțiuni punctuale în cadrul planului de activitate Blocada, unde s-a acționat împreună cu jandarmeria.

În cadrul activităților desfășurate, polițiștii au aplicat 169 de sancțiuni contravenționale, în valoare de peste 140.000 de lei. Totodată, în urma controalelor efectuate în trafic, au fost reținute 9 certificate de înmatriculare și 7 permise de conducere

În aceeași perioadă, au fost surprinse în flagrant delict patru persoane, fiind întocmite dosare penale pentru infracțiuni la regimul rutier și au fost reținute pentru 24 de ore, două persoane.

Totodată, a fost emis un ordin de protecție provizoriu pentru infracțiunea de violență în familie.

Publicitate