Peste 4.000 de alegători s-au prezentat la urne în diaspora, până sâmbătă la ora 9,00, pentru a vota la alegerile parlamentare, potrivit datelor furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă.

Conform AEP, de la deschiderea urnelor, s-au prezentat la vot 4.008 cetăţeni români.

De asemenea, 4.343 de alegători au votat prin corespondenţă, totalul voturilor exprimate în străinătate fiind în prezent de peste 8.300.

Cei mai mulţi alegători români au votat în Italia – 796, Germania – 542, Spania – 504, Franţa – 245.

Datele sunt prezentate în timp real pe site-ul www.roaep.ro.

Votul în diaspora la alegerile parlamentare se desfăşoară pe parcursul a două zile, sâmbătă şi duminică. AGERPRES

Sfârșitul toamnei transformă multe zone forestiere din România într-un adevărat paradis. Una dintre acestea se află în apropierea Dărmăneștiului, la poalele munților Nemira, una dintre porțile de intrare în Transilvania. Peisajele ireale au fost surprinse de angajații direcției silvice, scrie ADEVĂRUL.

Pădurile din județul Caraș-Severin FOTO Romsilva

Pădurile din România sunt un adevărat paradis natural. Iar cel mai bine o dovedesc imaginile surprinse de angajații Romsilva în diferite zone ale țării în perioada de trecere de la toamnă la iarnă. Fie că este vorba de păduri montane, fie de cele care învelesc dealurile, zonele forestiere din România sunt o splendoare unică în Europa. Dincolo de frumusețea peisajelor, angajații care lucrează pe zonele forestiere au surprins și imagini spectaculoase cu viața sălbatică din această regiune, încă foarte bogată și cu exemplare incredibile, printre care și simbolul Moldovei, bourul.

Una dintre cele mai frumoase peisaje forestiere din România pot fi întâlnite în zona orașului Dărmănești, județul Bacău, la poalele munților Nemira, un lanț care desparte regiunile istorice ale Moldovei și Transilvaniei, plin cu trecători și drumuri în serpentină care fac condusul o adevărată plăcere, mai ales pentru amatorii de natură.

În această zonă, care amintesc de o istorie zbuciumată a locului, inclusiv prin numele de origine cumană a Dărmăneștiului, intens străbătută de populațiile migratoare, mai ales călăreții de stepă, există 14 ocoale silvice cu o suprafață forestieră de peste 200. 000 de hectare, dintre care majoritatea, proprietate a statului.

Pădurile din Dărmănești la final de toamnă FOTO Nicu Stoica

Peisajul este completat de o faună bogată formată din cerbi, căprioare, diverse specii de păsări și chiar urși. Nicu Stoica, unul dintre angajații Ocolului Silvic Dărmănești a suprins imagini de poveste.

Peisaj din zona Dărmănești FOTO Nicu Stoica

Prin zonă trec și multe pâraie de multe, afluenți ai Trotușului, cu principalul său afluent Uzul. Zona are un potențial turistic uriaș, mai ales că se află la confluența dintre județele Bacău și Harghita.

Oțelul Roșu și farmecul codrilor românești

O altă zonă forestieră feerică a României poate fi găsită în județul Caraș-Severin, în colțul de sud-vest al României. Este vorba despre codrii din zona orașului Oțelul Roșu, numit Ferdinand până în anul 1947. Orașul se află pe o terasă aluvionară la o altitudine de aproape 270 de metri, la poalele Muntelui Mic, parte a Munților Țarcu.

Pădurile din ocolul silvic Oțelul Roșu FOTO Romsilva

În apropierea, la nord de albia râului Bistra se află Munții Poiana Ruscă. Pădurile din zonă reprezintă un adevărat festival al naturii, mai ales la sfârșitul toamnei, când frunzele ruginii încă fac legea în arboretul abundent.

Meteorologii au actualizat prognoza și au prelungit Codul galben de ceață până la ora 11:00, pentru o parte din județul Botoșani.

Din această cauză, pe drumurile din localitățile Hudești, Coțușca, Suharău, Havârna, Rădăuți-Prut, Cristinești, Avrămeni, Manoleasa, Păltiniș, Mileanca, Darabani, Drăgușeni, Viișoara, Concești, Mitoc și Adășeni se reduce vizibilitatea sub 200 de metri, izolat sub 50 de metri.

Pentru evitarea producerii unor evenimente rutiere, adresăm conducătorilor auto recomandarea de a adapta viteza la condițiile de drum. Circulați prudent pentru siguranța dumneavoastră și a celorlalți participanți la traceatafic!

Sfântul Andrei a fost un apostol, frate cu Simon Petru, originari din Betsaida, localitate situată pe malul Lacului Genezaret. Aveau o casă în Capernaum și erau de profesie pescari. Numele Andrei derivă din grecescul Andreas, care înseamnă „viteaz”, „bărbătesc”.

Acesta este un nume grecesc, deși Sfântul Apostol Andrei era iudeu. Sfântul Andrei a fost mai întâi ucenic al lui Ioan Botezătorul, care i-a recomandat să-l urmeze pe Isus din Nazaret. Conform evangheliei lui Ioan, Andrei l-a dus pe fratele său Petru la Iisus, spunându-i că l-a găsit pe Mesia. De aici provine caracterizarea lui Andrei ca „cel dintâi chemat”. Andrei a fost ucenic al lui Ioan Botezătorul, când, la o vreme după botezul lui Iisus, auzindu-l pe Ioan Botezătorul spunând despre Iisus: „Iată mielul lui Dumnezeu !“ (Ioan 1,36) i-a urmat lui Iisus, devenind astfel primul apostol. După învierea lui Iisus și coborârea Duhului Sfânt (la Rusalii), Apostolii au mai rămas câțiva ani la Ierusalim, începând formarea Bisericii.

La Sinodul Apostolic care a avut loc în anul 50 la Ierusalim, Apostolii s-au întâlnit și au tras la sorți pentru a decide unde va merge fiecare. În Tradiția Bisericii Apostolului Andrei i-a revenit Scytia (Dobrogea). Mai întâi, Andrei l-a însoțit pe fratele său (Apostolul Petru) prin Asia Mică, apoi a trecut în peninsula Balcanică prin teritoriul Turciei de azi, ajungând în Scytia, unde s-a oprit un timp. Apoi a continuat misiunea de propovăduire a evangheliei, ajungând până în sudul Rusiei de astăzi.

După aceea, s-a întors în Grecia, consolidând comunitățile creștine înființate de Apostolul Pavel și de alți Apostoli, ajungând până în Peloponezul grecesc, în oraşul Patras. Acolo a murit ca martir răstignit pe o cruce în forma de X. Pe la anul 350 împăratul Constanțiu al II-lea (fiul lui Constantin cel Mare) duce moaștele sfântului Andrei la Constantinopol şi le așează în Biserica Sfinţilor Apostolilor. Acestea se păstrează întregi până în jurul anului 850, când împăratul bizantin Vasile I Macedoneanul cedează rugăminților locuitorilor din Patras şi le înapoiază capul sfântului Andrei.

În anul 1208, în timpul Cruciadei a patra, relicvele au ajuns la Amalfi, în apropiere de Napoli, fiind păstrate în domul San Andrea. În 1462 au fost duse la Roma, din cauza pericolului turcesc. În secolul al XV- lea Papa Pius al II-lea a mutat relicvele sfântului Andrei în catedrala Sfântul Petru de la Roma. În anul 1964 capul sfântului Andrei a fost înapoiat bisericii din Patras.