Publicitate

Primarul Municipiului Botoșani, Cosmin Andrei, a anunțat programul pentru prevenirea și combaterea consumului de droguri în rândul elevilor, cu cele două componente ale sale, cea combativă și cea preventivă. În primul caz, Primăria va lua măsuri pentru a descuraja traficul de droguri în proximitatea școlilor și în zonele frecventate de adolescenți.

În privința prevenției, primarul are în vedere un program de comunicare și consiliere în școli, cu scopul de a crește gradul de conștientizare a consecințelor deosebit de grave ale consumului de droguri.

„Scopul programului este de a le arăta elevilor cât de distrugătoare pot fi drogurile pentru viața lor și cât de mult pot pierde dacă vor consuma astfel de substanțe. Vrem să le dăm copiilor și adolescenților informațiile necesare pentru a ajunge ei înșiși la decizia de a respinge drogurile. E important ca decizia să vină din forul lor interior, nu ca o regulă impusă din exterior, pentru că la această vârstă există o tendință generală de a te opune limitelor și regulilor”, a explicat primarul.

Publicitate

Primăria are în vedere organizarea unor sesiuni de informare în școli, susținute de psihologi și de consilieri specializați în problematica drogurilor. Aceștia le vor explica elevilor mecanismele biologice care se declanșează în urma consumului de droguri, cum se instituie dependența și care sunt efectele nocive asupra organismului și a dezvoltării fizice și mentale. Totodată, la sesiunile de informare vor participa și foști consumatori care au trecut prin coșmarul dependentului de droguri și care le vor spune elevilor cât de ușor este să devii dependent, cât de grave sunt consecințele și că pentru a te feri de ele, ceea mai eficientă metodă este respingerea totală a consumului de stupefiante.

Primarul Cosmin Andrei a precizat că acest program trebuie să se desfășoare în colaborare cu părinții elevilor, care vor primi de asemenea, informații utile despre cum îi pot proteja pe copii de acest flagel. „Mulți părinți mi-au spus că sunt foarte îngrijorați și că își doresc un sprijin din partea autorităților. Așa a apărut această inițiativă. Vom veni în sprijinul elevilor, dar și al părinților, pentru că trebuie să acționăm pe toate fronturile, acasă, la școală și în timpul liber”, a explicat primarul.

Totodată în cadrul acestor sesiuni de informare, consilierii anti-drog vor veni în sprijinul elevilor care sunt deja consumatori și care caută o cale de ieșire din situația în care se află.

Publicitate

Comandat de Partidul Social Democrat – Organizația Județeană Botoșani, Realizat de SC Direct Research SRL, Cod Unic de Identificare mandatar financiar coordonator 21240002.

Publicitate

La 14 mai 2024 este celebrată Ziua naţională de cinstire a martirilor din temniţele comuniste. Este sărbătorită în amintirea evenimentelor petrecute în noaptea de 14 spre 15 mai 1948, când au fost arestaţi numeroşi tineri, intelectuali, români care s-au opus regimului comunist.

Această zi a fost instituită la iniţiativa unui grup de 34 de parlamentari PNL, PSD, UNPR, minorităţi şi neafiliaţi, prin Legea nr. 127/2017, care stabileşte sărbătorirea anuală a zilei de 14 mai de autorităţile centrale şi locale, dar şi de instituţiile de cultură din ţară, prin organizarea de comemorări oficiale, depuneri de coroane şi manifestări specifice pentru cinstirea memoriei acestor martiri.

La 14 mai 1948, “au fost arestaţi de către regimul comunist marea majoritate a tinerilor, a intelectualilor, a multor români, care, prin exemplul de neascultare şi reală libertate exprimată în faţa regimului dictatorial ateu, au pătimit asemenea primilor creştini. (…) În acea noapte de 14 spre 15 mai 1948 au fost arestaţi peste 10.000 de tineri, anchetaţi, ulterior condamnaţi şi repartizaţi în puşcăriile unde urma să execute fiecare condamnarea”, potrivit www.cdep.ro. Printre cei care au pătimit în temniţe se numără personalităţi, precum părintele Nicolae Steinhardt, părintele Daniil Sandu Tudor, părintele Arsenie Boca, părintele Ioan Iovan, părintele Dumitru Stăniloae, părintele Arsenie Papacioc, părintele Sofian Boghiu, părintele Gheorghe-Calciu Dumitreasa, părintele Iustin Pârvu, pastorul Richard Wurmbrand, episcopul greco-catolic Iuliu Hosu, părintele greco-catolic Tertulian Langa, avocatul şi politicianul Aurelian Bentoiu, politicianul Iuliu Maniu, poetul Radu Gyr, filosoful şi economistul Mircea Vulcănescu, chimistul şi fizicianul George Manu, dar şi mulţi alţi tineri pătimitori în timpul regimului opresiv comunist.

Publicitate

La 16 martie 2016 a fost depusă la Parlament propunerea legislativă pentru instituirea marcării acestei zile. A fost adoptată de Senat la 1 noiembrie 2016 şi de Camera Deputaţilor, for decizional, la 16 mai 2017. În data de 30 mai 2017, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul de promulgare a Legii pentru instituirea Zilei naţionale de cinstire a martirilor din temniţele comuniste la data de 14 mai. Legea 127/2017 a fost publicată în Monitorul Oficial din 31 mai 2017.

Numeroşi deţinuţi politici şi-au pierdut viaţa în închisorile comuniste de la Piteşti, Gherla, Aiud, Târgu Ocna, Sighet, Râmnicu Sărat, Arad, Jilava, Văcăreşti. Închisoarea de la Sighet reprezintă astăzi un cunoscut memorial al victimelor comunismului.

Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei de la Sighet a fost iniţiat, în 1992, de poeta Ana Blandiana, în calitatea sa la acel moment de preşedinte al Alianţei Civice, şi a fost realizat în următorul deceniu împreună cu soţul său, scriitorul Romulus Rusan, având alături o echipă de istorici, arhitecţi, constructori şi designeri, potrivit portalului http://www.memorialsighet.ro/. Situat în extremitatea nordică a României, Memorialul are drept scop reconstituirea şi păstrarea memoriei unor popoare, în special a celui român, ”cărora timp de jumătate de secol le-a fost indusă în conştiinţă o istorie falsă”. Consiliul Europei a declarat, în anul 1998, Memorialul de la Sighet drept unul dintre principalele locuri de păstrare a memoriei continentului european.

Publicitate

În memoria martirilor din închisoarea de la Aiud şi din alte temniţe ale regimului opresiv comunist a fost ridicat, în sud-vestul oraşului Aiud pe locul cunoscut sub numele “Râpa Robilor”, în perioada 28 octombrie 1992 – 14 septembrie 1999, Monumentului marilor eroi ai neamului românesc numit ”Calvarul Aiudului”. Lucrarea îi înfăţişează pe martiri în chip de cruci, ducând în spate crucea neamului românesc. Are o înălţime de 18 metri, o lăţime de 6 metri şi o lungime de 27 de metri. Numele celor morţi au fost săpate în piatră pentru a aminti peste veacuri jertfa lor pentru neamul românesc. În anul 2000, la Aiud a fost sfinţit Paraclisul de către arhiepiscopul Bartolomeu Anania, devenit mai târziu mitropolit al Clujului, fost deţinut al închisorii Aiud.

La intrarea în Paraclis, este scris mesajul: “Fericiţi cei prigoniţi pentru dreptate, că a lor este Împărăţia Cerurilor” (Matei 5, 10). Monumentul găzduieşte o icoană unicat a Maicii Domnului cu mâinile înălţate în rugăciune pentru cei care l-au mărturisit pe Hristos în temniţele comuniste. Prin grija părintelui arhimandrit Iustin Pârvu, şi cu binecuvântarea mitropolitului Andrei Andreicuţ, a fost ridicat în acest loc Schitul Înălţarea Sfintei Cruci pentru pomenirea tuturor martirilor neamului românesc. AGERPRES

Publicitate

Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”, instituție din subordinea Consiliului Județean Botoșani, organizează, vineri, 17 mai 2024, o nouă ediție a întâlnirilor Poeți în dialog. Invitații lunii mai sunt Ion Mureșan și Nichita Danilov.

La ora 11.00, cei doi poeți invitați se vor întâlni cu elevii Colegiului Național „Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuți; profesor coordonator – Maria Epatov.

La ora 17.30, toți cei interesați de poezie sunt invitați în sala „Horia Bernea” a Memorialului Ipotești pentru cea de-a doua întâlnire cu Ion Mureșan și Nichita Danilov. Dialogul va fi moderat de Lucia Țurcanu.

Publicitate

ION MUREȘAN (n. 9 ianuarie 1955, Vultureni, Cluj) a absolvit Facultatea de Istorie-Filosofie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (1981). A făcut parte din gruparea revistei „Echinox”. Între anii 1981 și 1988 a fost profesor de istorie în comuna Strâmbu. În 1988 devine redactor la revista „Tribuna” din Cluj. Din 1989, a lucrat ca redactor, șef departament cultură, la o serie de reviste şi ziare regionale („NU”, „Evenimentul Zilei”, „Ziarul de Cluj”), director editorial și redactor-șef la „Transilvania Jurnal”. Din anul 2006 este redactor-șef al revistei de cultură „VERSO”, editată de Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj, redactor la revista „Poesis International” și conducător al Cenaclului UBB.

A publicat prima poezie în 1968, în revista „Cutezătorii”. Este autorul volumelor de poezie: „Cartea de iarnă” (Cartea Românească, 1981; Charmides, 2013), „Poemul care nu poate fi înțeles” (Arhipelag, 1993), „Pahar / Glass / Au fond de verre” (cu desene de Ion Marchiș, traduceri de Virgil Stanciu și Dumitru Țepeneag; Fundația Culturală „Archeus” & Scriptorium, 2007; Școala Ardeleană, 2015), „cartea Alcool” (Charmides, 2010), „Introducere în poezie” (Charmides, 2023). A publicat două volume de eseuri: „Cartea pierdută – o poetică a urmei” (Aletheia, 1998), „Oglinda aburită. Eseuri conversaționale” (Charmides, 2013). Este prezent în antologii de poezie apărute în Italia, Franța, Germania, Ungaria, Serbia, SUA, Anglia etc.

Publicitate

Ion Mureșan este laureat al Premiului Național de Poezie Mihai Eminescu – Opera Omnia (2014). A fost distins cu ordinul Meritul Cultural în Grad de Cavaler.

NICHITA DANILOV (n. 7 aprilie 1952, Climăuți, Suceava) a absolvit Facultatea de Științe Economice din Iași și Școala Postliceală de arhitectură. A fost stagiar la Studioul cinematografic Buftea, corector şi redactor la revista „Convorbiri literare” (1982-1988), muzeograf la Casa Memorială „G. Topârceanu” (1988-1990), director al Teatrului „Luceafărul” (1991-1992), secretar general de redacție la „Dacia literară” (1992-1993), secretar literar la Teatrul Național „V. Alecsandri” din Iaşi, redactor-şef la Editura Nord-Est, şef departament cultură la ziarul „Monitorul” (1997-2000), consilier diplomatic pe probleme de cultură la Ambasada României din Republica Moldova (1998-2000), director al Casei de Cultură „Mihai Ursachi” din Iași; director-adjunct la ICR Chișinău (2013-2017).

Publicitate

A debutat în 1979 pe paginile revistei „Dialog”. Este autorul volumelor de poezie: „Fântâni carteziene” (Junimea, 1980), „Câmp negru” (Cartea Românească,1982), „Arlechini la marginea câmpului” (Cartea Românească, 1985), „Poezii” (Junimea, 1987), „Deasupra lucrurilor, neantul” (Cartea Românească, 1990), „Mirele orb” (Junimea, 1995), „Nouă variațiuni pentru orgă” (Polirom, 1999), „Suflete la second-hand” (Vinea, 2000), „Centura de castitate” (Cartea Românească, 2007), „Imagini de pe strada Kanta” (Tracus Arte 2011), „Portrete fără ramă” (TracusArte, 2012), „Recviem pentru țara pierdută” (Cartea Românească, 2016),  „Și Dumnezeu a fost țărână (Cartier, 2022), „Atelierele de pe Armeană” (Junimea, 2024).

A mai publicat și  volume de proză: „Nevasta lui Hans” (Moldova, 1996), „Tălpi” (Polirom, 2004), „Maşa şi Extraterestrul” (Polirom, 2005), „Locomotiva Noimann” (Polirom, 2008) „Ambasadorul invizibil” (Polirom, 2010), „Omul din eprubetă” (Polirom, 2021), „Simfonia Mută” (Polirom, 2022); (pamflete) Urechea de cârpă (Boema, 1992); eseuri:  „Apocalipsa de carton” (Institutul European,1995), „Capete de rând” (Paralela 45), „Celălalt Nichita” (Tracus Arte, 2013), „De la Caragiale la Urmuz sau realitatea în formă de conservă” (Tracus Arte, 2021).

Este cetăţean de onoare al Municipiului Iaşi. În anul 2004 a fost decorat de Preşedinţia României cu Ordinul Cavaler al Artelor Clasa A.

Publicitate