Connect with us

Eveniment

FOTO Drama bătrânilor părăsiți în azilurile din Botoșani. Daruri de la elevii Școlii Gimnaziale „Mihai Eminescu” Ipotești

Publicat

acum 2 ani

Publicitate

Sute de persoane din aziluri de bătrâni și spitale din Botoșani au intrat deja în atmosfera sărbătorilor de iarnă, după ce zilele au primit bucurie din suflete curate de copii.

Elevii Scolii Gimnaziale „Mihai Eminescu” Ipotesti, in parteneriat cu Parohia ” Nasterea Maicii Domnului” Botosani ( Parohia Pacea ), îndrumați de preoteasa Ana Maria Macuc, coordonator SNAC al Școlii „ Mihai Eminescu” Ipotesti si profesor de religie in toate satele din comună, au oferit o lecție despre altruism, generozitate și milă față de aproapele. Micuții și-au luat părinții ca aliați și au strâns cantități consistente de alimente neperisabile, fructe, legume și altele, oferindu-le apoi bătrânilor singuri sau beneficiarilor cu dizabilități ai căminelor din Botoșani.

În schimbul milosteniei, copiii au avut privilegiul să vadă cum înflorește bucuria pe chipurile unor mămici alungate din căsuțele lor cu bebeluși în brațe. Au putut să vadă cum strălucesc ochii unor bunici autentici, rămași singuri pe lume sau părăsiți în centre de specialitate. Darurile lor au făcut să vibreze inimile și să se umezească ochii mai multor botoșăneni țintuiți la pat de boli grele, pentru care zilele se succed la fel.

„Elevii Scolii Gimnaziale „Mihai Eminescu” Ipotesti in parteneriat cu Parohia ” Nasterea Maicii Domnului” Botosani ( Parohia Pacea ), au reusit zilele acestea, sa daruiasca 1.000 DE ZAMBETE oamenilor aflati in suferinta.
Incepand cu data de 20 noiembrie ( cand a inceput Saptamana S.N.A.C., saptamana fructelor si a legumelor donate) si pana azi, elevii din cele sase structuri ale Scolii Gimnaziale ” Mihai Eminescu” Ipotesti s-au mobilizat minunat impreuna cu parintii lor, profesorii diriginti si invatatori si au donat fructe, legume si alimente neperisabile.
Li s-au alaturat si SPONSORI din afara scolii:
– Ciprian Borfotina de la Restaurant Magic Land a donat pizza pentru cateva sute de persoane,
– Pufarini Doma a donat 250 de pungi de pufarini si 1.000 lei ptr fructe si dulciuri,
– Imprim Plast Consult a donat saci si pungi ptr pachete,
– cateva persoane de la Biserica Pacea au donat fructe si dulciuri in valoare de 8.000 lei.
Produsule au fost oferite individual, la 800 de BENEFICIARI din mai multe INSTITUTII SOCIALE din judetul Botosani si la ZECI DE FAMILII.
Darurile au fost OFERITE DIRECT, de catre o parte dintre elevii care le-au donat. Din cei aproximativ 450 de elevi ai scolii, au donat in jur de 300 de elevi si aproximativ 120 de elevi s-au deplasat cu microbuzul scolii ( in zile diferite) si i-au incantat pe beneficiari, in primul rand, prin simpla lor prezenta ( ca le-au pasit pragul ” casei” si ca s-au gandit la ei), apoi cu darurile oferite si cu colindele cantate din inimile lor curate de copii, dand astfel startul colindelor de Craciun.
Cu ajutorul lui Dumnezeu si a oamenilor cu suflet mare, elevii scolii au ajuns in urmatoarele institutii:
Elevii Scolii Gimn. Nr.1 CATAMARESTI DEAL au mers in vizita la:
– C.I.A.P.A.D ( Centrul de Ingrijire si Asistenta de Persoane Adulte cu Dizabilitati) Stauceni (49 de beneficiari)
– Casa de batrani ” Sf. Petru” Bt ( 20 de batrani)
– S.J.U. Mavromati, Sectia VI Cronici Psihiatrie ( 70 de bolnavi)
– S.J. U. Mavromati , Sectia Psihiatrie Pediatrica ( 10 copii)
– Gradinita sociala Girotondo ( 66 de copii)
– Caminul de batrani
Maria, Bt ( 20 de batrani)
– Caminul de batrani „Sf. Ecaterina” Bt ( 36 de beneficiari)
– Caminul de batrani Cristina ( 25 de batrani)
– S.J.U. Mavromati, Maternitatea Botosani ( 20 de mamici)
– Centru de zi Bt ( 22 de beneficiari)
Elevii Scolii Gimn. ” Mihai Eminescu” IPOTESTI au mers in vizita la:
– C.I.A.P.A.D Leorda ( 50 de beneficiari)
– C.I.A.P.A.D. Bucecea ( 16 beneficiari).
Elevii Sc. Gim. ” Petru Rares” CERVICESTI au mers in vizita la:
– Asociatia H.A.P.P.Y – Casa Nicolae, Frumusica ( 52 de beneficiari)
– Azilul de batrani Flamanzi ( 47 de beneficiari)
– Azilul de batrani ” Sf. Maria” Bt ( 39 de batrani)
– Azilul de batrani ” Sf. Mihail” Bt ( 57 de batrani)
– Azilul de batrani ” Sf Parascheva” Bt ( 40 de beneficiari)
Elevii Scolilor Primare STANCESTI, CATAMARESTI VALE, CUCORANI au mers in vizita la:
– Centrul Maternal ” Micul Print” Bt ( 7 mame si 7 copii)
– C.P.R.U. Bt ( 10 copii)
– C.I.T.O Bt ( 35 de beneficiari)
– Complexul de case de tip familial Sf. Mina Botoșani
(46 beneficiari)
Eu impreuna cu copiii mei ( elevii fiind liberi incepand de joi) am dus darurile elevilor la diferite familii si la:
– Caminul pentru persoane varstnice Trusesti ( 40 de beneficiari)
– Centrul de plasament ” Sf.Nicolae” Trusesti ( 9 copii)
– Unitatea de asistenta medico-sociala Stefanesti ( 35 de bolnavi).
Fiecare din cei 800 de beneficiari a primit o punguta cu: 1 mar, 2 banane, 1 portocala, 6 clementine, 1 pachet de biscuiti, 1 eugenie, 1 punga de pufarini, 5 bomboane tip jeleu, 1 punga de pufuleti si fiecare familie a primit pachete cu: ulei, orez, zahar, faina de grau, faina de porumb, fasole, paste fainoase, paste de tomate, conserve, dulciuri, fructe, borcane de compot, dulceata, zacusca si tocana de legume.
La unele centre sociale, unde pot gati, le-am daruit legume si alimente ptr gatit.
M-A BUCURAT foarte mult dorinta elevilor de-ai vizita si modul in care s-au mobilizat parintii elevilor si au daruit cu dragoste si generozitate.
M-A SENSIBILIZAT privirea plina de recunostinta a batranilor care ne-au rugat sa revenim.
Nu voi uita bucuria cu care copiii din centre ne-au primit, caldura si ospitalitatea cu care ne-a primit personalul din aceste institutii.
Mi-am dorit ca ELEVII sa mearga si SA DARUIASCA CU MANA LOR pentru:
– a simti ca „mai mare este bucuria de a darui, decat de a primi”,
– sa pretuiasca si mai mult ceea ce au d.p.d.v. material si mai ales
– sa pretuiasca iubirea si caldura familiei lor (in centre sunt copii si adulti, abandonati de mici, care n-au simtit niciodata dragostea familiei biologice ).
Multi dintre BENEFICIARII pe care i-am vizitat sunt BOLNAVI, ABANDONATI, „uitati” de familia biologica sau sunt vizitati o data la cativa ani.
Cei mai multi AU DOAR ATAT… un pat si-un mic „raft cu haine” pus la comun cu ale celorlalti beneficiari.
Zilele acestea elevii au daruit din munca si generozitatea parintilor lor, dar imi doresc, ca atunci cand vor creste, sa nu uite si sa viziteze astfel de oameni si sa daruiasca din munca lor, din banii castigati de ei.
ELEVII au ramas IMPRESIONATI cand au vazut batrani, care vroiau sa le daruiasca din punga cu dulciuri ce tocmai o primise.
O batranica de 104 ANI a insistat sa-si imparta clementinele si bomboanele cu elevii.
Am intalnit in azilele de batrani, seniori ce ne povesteau cu lacrimi in ochi ce au fost si ce-au ajuns… Unii fusesera directori de firme, altii profesori, inspectori scolari, medici, asistenti medicali…
Unii ne povesteau cati copii au si ca-s bine realizati, dar sunt departe de tara si nu i-au mai vazut de ani de zile si daca nu ajungeau la azil ar fi riscat sa moara flamanzi, insetati si inghetati in casa ( fiind bolnavi).
Un senior imobilizat la pat si fara un picior ne-a zis ” am cinci copii, patru sunt medici…, dar fiecare cu familia si serviciul lui”.
Din pacate pe cei mai multi dintre ei nu-i mai viziteaza nimeni.
In centrele sociale am vazut foarte multi oameni, grav bolnavi, imobilizati la pat si-am constientizat si mai mult ce daruri minunate avem noi, ca suntem sanatosi.
Un senior ne-a povestit despre familia sa frumoasa si la un moment dat ne-a spus ” inca o zi mai stau aici, MAINE VINE FIICA MEA SI MA IA ACASA”… Din pacate au trecut ani de zile, sute de zile de zile de cand spune asta si nu doar ca nu l-a mai luat nimeni acasa, dar nici nu l-a mai vizitat nici un membru al familiei…
Eu sunt obisnuita sa merg in vizita prin spitale ( mai ales de psihiatrie), centre sociale, azile de batrani care sunt de stat, cele care apartin de D.G.A.S.P.C., de D.A.S. insa anul acesta, pentru prima data, am intrat in mai multe azile de batrani private… NU MI-AM PUTUT IMAGINA ca-n Botosani sunt atat de multe azile de batrani private. Am aflat zilele acestea de 11 azile din Botosani ( posibil sa fie si mai multe), din care am reusit sa vizitez 8.
M-a durut C-AM TRECUT DE ” N” ORI PE LANGA ELE, fara sa stiu ca dincolo de gard, sunt zeci de oameni, unii foarte bolnavi, care se bucura nespus de mult de vizita unui om, pe care poti sa-i bucuri doar mergand sa stai de vorba cu ei sau doar sa le canti un colind… Regret ca n-am stiut mai demult de ei…
Am scris mai sus, lista centrelor pe care le-am vizitat si numarul de beneficiari gandindu-ma ca poate unii dintre dv VETI DORI SA-I VIZITATI si sa stiti exact unde sunt si cate persoane sunt. Ii puteti vizita si sa le duceti doar cate o punga de pufuleti si tot se vor bucura, nespus de mult, ca le-ati pasit pragul ” casei” lor.
MULTUMIM MULT pentru toata sustinerea dl-ui director Eugen Vasiliu de la Scoala Gimnaziala ” Mihai Eminescu” Ipotesti si profesorilor coordonatori de la celelalte cinci structuri:
– Sc. Gim. Nr.1 Catamaresti Deal ( prof. coord. Teofilia Atanasoae ),
– Sc. Catamaresti Vale ( prof. coord. Catalina Baiceanu ),
– Sc. Stancesti ( prof. coord. Lori-Stefi Tudorache ),
-Sc. Gim. ” Petru Rares” Cervicesti ( prof. coord. Malus Niculai ),
– Sc. Cucorani ( prof. coord. Dorina Lerca ).
Multumim profesorilor diriginti, profesorilor invatatori si-n mod special tuturor parintilor care au donat cu dragoste si generozitate ( unii au donat din putinul lor pentru a-i bucura si pe altii).
Multumim d-nei Elena Buturas , mama unui elev, care a fost mereu alaturi de noi, a facut sute de pachete impreuna cu eleviu si a insotit zilnic elevii in toate centrele pe care le-au vizitat.
Elevii s-au deplasat cu microbuzul scolar, fiind insotiti si de alte cadre didactice din cele sase structuri ale Scolii Gimn. ” Mihai Eminescu” Ipotesti, dar si de parintii care s-au deplasat cu masinile personale.
Multumim si domnului sofer al microbuzului scolar ( „nea Titi” ii zicem noi) care a avut deschidere si dragoste fata de acesti beneficiari.
Imi doresc sa fim cu totii empatici cu suferinta celor din jur si sa nu uitam ca punand putin cate putin,impreuna, le putem insenina zilele celor ce au mai putin decat noi si le putem alina suferinta.
Imi doresc din suflet ca aceste activitati caritabile SA CONTINUE si sa putem reveni macar la o parte dintre beneficiari, pana la Craciun, cu icoane pentru toate camerele unde este nevoie si cu sosete noi de sarbatori pentru toti cei ce au nevoie.
Milostivul Dumnezeu sa rasplateasca si sa inmulteasca darurile si dragostea tuturor celor ce au donat!”, se arată într-un comunicat remis de inițiatoarea proiectului, preoteasa AnaMaria Macuc.

Publicitate

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Botoșaniul care se stinge: Comune întregi rămase doar cu bătrâni. La Dângeni, ulițele sunt goale. „Da ce să faci, frățioare, aici?”

Publicat

acum 3 ore

sâmbătă, 15.11.2025

de

Publicitate

O parte din România se prăpădește într-un ritm tot mai accelerat. Lumea rurală, mai ales din zonele sărace ale țării ajunge pe cale de dispariție. Cătune întregi sunt populate numai de vârstnici în timp ce școlile sătești se închid una după alta. Explicațiile sunt simple și dramatice, scrie Adevărul. 

Joi, 30 octombrie, ora 12.00, satul Dângeni, comuna Dângeni, județul Botoșani. Pe străzile principale dar și pe ulițele sătești abia dacă trece din când în când câte un om. Majoritatea sunt persoane în vârstă. Rar trece o femeie cu unul sau doi copii, luați de la școală. La crâșma satului, acolo unde acum 15 ani, abia dacă aveai unde arunca un ac, doi oameni servesc un rachiu, pe grabă, în picioare. Cătunele mai mici, arondate comunei, par efectiv abandonate. Iar această situație este întâlnită în multe sate din România anului 2025. Pe scurt, lumea rurală, mai ales din zonele sărace ale României pare să fi ajuns în pragul dispariției. Statisticile dar și realitatea ușor de observat cu ochiul liber scot la iveală o bucată de Românie care moare, într-un ritm din ce în ce mai accelerat. Motivele sunt clare, simple și dramatice.

România pierde anual aproape 10.000 de cetățeni

Conform statisticilor oficiale privind natalitatea în Uniunea Europeană, întreg continentul este, propriu-zis, pe cale de dispariție. Adică rata natalității este mult mai mică decât cea a mortalității. Oamenii mor, dar nu se nasc suficient de mulți pentru a acoperi deficitul. Natalitatea în Uniunea Europeană a scăzut cu 5.4% în anul 2023, ajungându-se la numai 3.67 milioan de nașteri, cel mai scăzut nivel din ultimii 60 de ani. În context european, România are una dintre cele mai accelerate scăderi ale natalității. Odată, rezervor de copii, acum țara noastră devine tot mai pustie.  Sporul natural al României în 2024 a fost negativ, cu un vârf în luna decembrie, cu minus 9.617 persoane.

Adică, țara noastră a rămas în ultima lună a anului 2024  fără 10.000 de cetățeni, fără ca alții să se nască în locul lor.  „În perioada 2021-2024 populația a înregistrat să înregistreze un spor natural negativ persistent, confirmând tendința naturală de scădere a populației specifice ultimului deceniu”, precizează Valentin Popa, directorul Direcției Județene de Statistică Botoșani, referindu-se la sporul natural negativ pentru întreaga țară.  Propriu-zis, natalitatea în România, în anul 2025 este la jumătate față de cea a anilor 90. Cele mai afectate sunt localitățile rurale din zonele sărace ale țării, precum cele din nord-estul țării dar și din sud-est și sud-vest, în Regiuni precum Moldova, Oltenia sau Dobrogea, scrie Adevărul.

O parte din România moare într-un ritm tot mai accelerat

Publicitate

În județul Botoșani, de exemplu sunt cel puțin 13 comune pe cale de dispariție. Au mai puțin de 2000 de locuitori iar populația este formată în mare parte din persoane vârstnice. Cel mai grav caz este în comuna Adășeni, unde 80% dintre locuitori sunt oameni în vârstă, mulți trecuți de 70 de ani. În Oltenia, în județul Dolj, se preconizează că aproape un sfert dintre sate sunt în pericol de dispariție din cauza scăderii natalității. Sunt situații în care sunt mai puțini de 0.5 copii pe gospodărie. Unul dintre cele mai afectate sate este Urdinița, din comuna Brabova.

Revenind în nordul Moldovei, la Adășeni, se nasc cel mult șase copii pe an, în toată comuna. În tot acest timp, cimitirele sătești devin neîncăpătoare. „Riscă foarte mult să dispară cu totul. Ca multe alte comune. Deja se nasc foarte puțini. Nu sunt semne că se va ridica tineret prea mult. Din contră. O să predomine în continuare bătrânii, adică peste 70% la sută”, preciza Relu Rusu, referent în cadrul Primăriei Adășeni. În comuna Dângeni, la grupele de grădiniță, au mai rămas doar câțiva copii. „Sunt foarte puțini copii, doar 7-8 la grădiniță acuma”, mărturisește, viceprimarul Necular Andrei. Același lucru îl spun și localnicii.

Satele sunt pline de pensionari FOTO Cosmin Zamfirache
Satele sunt pline de pensionari FOTO Cosmin Zamfirache

„Sunt maxim 12-13 copii la clasele I-IV. Nu cred că sunt mai mulți. Sunt sate care dispar, că nu mai are cine sta. Moșnegii decedează și nu mai vine nimeni în locul lor”, spune un sătean din Dângeni. Moș Petrică, un alt sătean, trecut bine de 70 de ani, dă din mână cu tristețe când aude de copii și de viitorul satelor din Dângeni. „Ferească Dumnezeu! Erau ulițele pline de copii. Fugeau, băteau mingea. Plin de femei și bărbați cu treabă prin ogradă, cu faitonul( n.r. un atelaj hipo ușor) la câmp. Acum dacă te uiți vezi pustiu. Te ia groaza. Numai bătrâni și oameni săraci. Dispar satele, n-ai ce face”, spune săteanul.

Peste 30 de corpuri de școală închise

Dezastrul demografic se reflectă cel mai bine în dinamica populației școlare. Conform datelor oficiale, populația școlară, numai din județul Botoșani a scăzut dramatic în ultimele trei decenii. De exemplu, în anii 90 era peste 100.000 de elevi în județ. Acum au mai rămas doar 58.000. În fiecare an se pierd între 700 și 1000 de elevi. Situația cea mai gravă este, evident, în mediul rural. Nu mai puțin de 30 de corpuri de școală au fost închise în ultimul an, în satele din județul Botoșani fiindcă, efectiv, nu mai aveau școlari, relatează Adevărul.

„Din cauza acestei scăderi a numărului de elevi s-a ajuns la închiderea a 31 de corpuri de clădire la școli din județ. Este o problemă destul de serioasă”, spune Bogdan Suruciuc, inspector școlar general la Inspectoratul Școlar Județean Botoșani. Mulți localnici dar și autoritățile locale se așteaptă ca și alte școli să fie închise. Mai ales în contextul în care copiii sunt tot mai puțini.

„Eu cred că o să rămână o școală în centrul de comună și atât. Nu mai sunt elevi. Abia dacă strângi o clasă, două. Și nu se mai acceptă învățământ simultan, pe bună dreptate, așa nu faci carte. Te strânge în spate când vezi că mai sunt 10-12 copii de primară. Adică mai puțin de o clasă de gimnaziu”, mărturisește un profesor care predă în mediul rural.

„Da ce să faci frățioare, aici? Ori nu găsești de muncă, ori te ia în râs ”

Principalele cauze ale scăderii natalității în mediul rural sunt simple, clare ca bună ziua. Sărăcia și lipsa locurilor de muncă, a oricărei perspective i-a alungat efectiv pe oameni în țări din vestul Europei. Inițial au plecat ca sezonieri. În timp, și-au dat seama că nu au nicio șansă acasă. Terminau banii adunați în lunile sau anii de muncă și după aceea se întorceau la sărăcie lucie și lipsă de perspectivă. Așa că mulți au decis să se stabilească în țările în care muncesc. Cei mai harnici au învățat meseriile căutate în respectivele zone și o duc decent. Alții, ce-i drept mai rar, și-au deschis propriile afaceri. În orice caz, acasă mai vin doar în vacanțe.

„ Tineretul pleacă, nu sunt locuri de muncă. Cum să-i faci să stea acasă dacă nu au unde să-și câștige existența. Și cum locuri de muncă nu sunt în zonă, efectiv pleacă să caute o viață mai bună. Copiii îi fac acolo și acolo rămân. Sunt mulți care au făcut casă aici, dar vin doar în concedii, vara. Mai mult de atâta nu vin. Și copiii îi duc la școală acolo unde locuiesc, în țările respective”, spune viceprimarul din Dângeni. Sătenii spun că tinerii și cei mai harnici din sat au plecat de mult și au reușit să-și facă un rost în străinătate.

Ulițele sunt pustii FOTO Cosmin Zamfirache
Ulițele sunt pustii FOTO Cosmin Zamfirache

„ Da ce să faci frățioare aici? Ori nu găsești de muncă, ori te ia în râs. Salariu mic și pretenții mari. Fratimi-o a plecat în Germania, știe să pună faianță, gresie, face casa păpușă. Câștigă binișor. Aici era apă, paie și bătaie. Eu am noroc cu animalele, dau lapte la procesator, mă descurc”, spune un alt sătean. Oamenii în vârstă spun că efectul acestui exod este dramatic. Nu pot să-și convingă copiii să vină acasă și nici nu-și mai doresc.

„Moare inima de dorul lor, dar îi iubesc așa de mult că vreu să stea acolo. Aici nu ai, mamă, din ce trăi. Nu-i loc de muncă. Prima dată o venit, o făcut pe la casă, dar după aceea fără ban ce să facă. S-o angajat dar primea puțini bani față de acolo în Anglia. Așa că a plecat iarăși. Ce să-i faci? Vine an de an, dar numai să ne vadă. Acolo-i viața lui. Copiii învață școala acolo”, mărturisește o săteancă în vârstă. Efectele se văd cu ochiul liber, depopulare, lipsa forței de muncă, accenturarea problemelor pe normele didactice. În momentul de față marii fermieri au probleme serioase în a-și găsi ciobani și angajați pentru lucrările agricole. Tractoriștii sunt o raritate, mai ales fiindcă majoritatea celor calificați preferă să plece în străinătate.

Sursa: Adevărul

Citeste mai mult

Eveniment

Premierul Ilie Bolojan: Companiile de stat care sunt o gaură neagră pentru buget trebuie lichidate

Publicat

acum 3 ore

sâmbătă, 15.11.2025

de

Publicitate

Companiile de stat unde sunt pierderi „cronice”, cele care sunt „o gaură neagră” pentru buget trebuie lichidate, a precizat vineri premierul Ilie Bolojan, informează alba24.ro.

„Avem aproape 50 de companii încă în care nu sunt respectate procedurile de desemnare a conducerilor acestora după legislația care este acceptată de Uniunea European.

Aici lucrăm pe două componente. Pe de-o parte, pentru ca în companiile unde sunt pierderi cronice, unde pasivul este mult mai mare decât activul să finalizăm procedurile de lichidare.

Deci, aceste companii care sunt o gaură neagră, (…) companiile de stat trebuie lichidate, o parte dintre ele. În aceste zile definitivăm lista, săptămâna viitoare se va comunica lista pe care Guvernul va lucra, într-o primă etapă, pentru lichidarea acestora”, a afirmat Bolojan, într-un interviu acordat site-ului „Europa Liberă România”, întrebat despre numirile în companiile de stat, respectiv despre situația creată la compania ROMARM, în condițiile în care ministrul Economiei, Radu Miruță, a anunțat că a făcut plângere penală în legătură cu numirea conducerii acesteia, scrie Agerpres.

Întrebat dacă atunci când vorbește despre lichidarea unor companii de stat se referă și la Societatea de transport feroviar de marfă – CFR Marfă, având în vedere că potrivit unei analize „termene.ro” este principala companie cu datorii mari la stat, el a răspuns: „Este una din companiile care va intra în lichidare, cu siguranță”.

Prim-ministrul a precizat că a cerut ministerelor o etapizare și o programare cât se poate de clară privind finalizarea procedurilor de selectare a conducerilor companiilor din subordine, în așa fel încât jalonul din PNRR asumat în acest sens să fie îndeplinit.

Publicitate

În cazul ROMARM, a menționat Ilie Bolojan, trebuie să existe o răspundere. „Cred că domnul Miruță are suficiente elemente clare în momentul în care a declanșat o astfel de sesizare. Nu am toate datele. Înseamnă că ceva, acolo, nu a fost în regulă. În condițiile în care modul în care au fost făcute aceste selecții nu este în regulă, trebuie să existe o răspundere pentru asta, dacă, într-adevăr, s-a încălcat în mod evident legea”, a subliniat premierul.

 

Citeste mai mult

Eveniment

Jumătate din județul Botoșani, în ceață! Meteorologii au emis COD GALBEN

Publicat

acum 3 ore

sâmbătă, 15.11.2025

de

Publicitate

Conduceți prudent! Meteorologii au emis un Cod galben de ceață pentru o parte din județul Botoșani, valabil până la ora 09:00.

Din această cauză, pe drumurile din Botoșani, Dorohoi, Vorona, Ungureni, Hudești, Corni, Mihai Eminescu, Coțușca, Suharău, Bălușeni, Havârna, Tudora, Vlădeni, Cristești, Vorniceni, Curtești, Rădăuți-Prut, Răchiți, Ibănești, Șendriceni, Vârfu Câmpului, Cristinești, Avrămeni, Dersca, George Enescu, Gorbănești, Manoleasa, Hilișeu-Horia, Păltiniș, Vlăsinești, Broscăuți, Coșula, Mileanca, Dângeni, Pomârla, Stăuceni, Roma, Unțeni, Știubieni, Darabani, Mihăileni, Drăgușeni, Nicșeni, Corlăteni, Leorda, Blândești, Cândești, Cordăreni, Viișoara, Hănești, Brăești, Săveni, Concești, Văculești, Lozna, Mitoc, Dimăcheni, Adășeni și Bucecea se va reduce vizibilitatea sub 200 de metri, izolat sub 50 de metri.

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025: Sfântul Cuvios Paisie de la Neamț

Publicat

acum 3 ore

sâmbătă, 15.11.2025

de

Publicitate

Cuviosul şi de Dumnezeu purtătorul Părintele nostru Paisie de la Neamţ s-a născut în oraşul Poltava din Ucraina în anul 1722, la 21 decembrie, într-o binecuvântată familie preoţească, fiind al unsprezecelea copil din cei doisprezece fraţi. Tatăl său se numea Ioan şi era protoiereu al Poltavei, iar mama sa se chema Irina. Din botez s-a numit Petru.

Tatăl său murind de tânăr, în anul 1735 copilul a fost dat de mama sa să înveţe carte la Academia teologică din Kiev, întemeiată de mitropolitul moldovean Petru Movilă. După patru ani, părăsind şcoala, intră în viaţa monahală la Mănăstirea Medvedeski, având vârsta de 19 ani. Aici este făcut rasofor, primind numele de Platon. După o scurtă şedere în Mănăstirea Pecerska, vine în Moldova, în anul 1745, şi se stabileşte la schitul Trăisteni – Vrancea, apoi la Mănăstirile Cârnu şi Dălhăuţi, aflate sub povaţa duhovnicească a Sfântului Vasile de la Poiana Mărului, care-l îndrumă şi pe rasoforul Platon.

În vara anului 1746 se duce la Muntele Athos, unde se nevoieşte ca sihastru timp de patru ani. În 1750 este tuns în monahism de Cuviosul Vasile de la Poiana Mărului, duhovnicul său, primind numele de Paisie. Apoi, este hirotonit ieromonah şi întemeiază o obşte monahală în Schitul Sfântul Proroc Ilie, unde se nevoieşte până în vara anului 1763, adunând în jurul său 64 de călugări români, ucraineni şi ruşi. Din pricina asupririi turceşti părăseşte Athosul şi vine în Ţara Românească, la Mănăstirea Vărzăreşti-Vrancea, dar, după o scurtă şedere acolo, trece în Moldova şi se stabileşte, împreună cu toţi ucenicii săi, la Mănăstirea Dragomirna, unde se nevoieşte doisprezece ani, până în 1775. La Dragomirna obştea urma întru totul rânduiala atonită.

Aici, Cuviosul Paisie formează o obşte mare de 350 de călugări şi traduce, împreună cu ucenicii săi români, care erau buni cunoscători ai limbii greceşti vechi, o parte din scrierile filocalice ale Sfinţilor Părinţi, devenind, astfel, ctitorul Filocaliei în limbile română şi slavonă. Filocalia de la Dragomirna din 1769 este prima colecţie majoră de traduceri româneşti filocalice (de 626 pagini), adunate de monahul Rafail. În anul 1775, Moldova de Nord căzând sub ocupaţie austriacă, Sfântul Paisie a fost nevoit să se stabilească la Mănăstirea Secu, împreună cu 200 de ucenici, lăsând la Dragomirna o obşte de 150 de monahi.

În anul 1779, cu binecuvântarea mitropolitului Moldovei Gavriil Calimachi şi la îndemnul domnitorului Alexandru Moruzi, Cuviosul Paisie s-a mutat la Mănăstirea Neamţ, cu o mare parte din obştea de la Secu. Timp de cincisprezece ani, cât a fost stareţ al celor două mânăstiri unificate, Neamţ şi Secu, Sfântul Paisie a păstrat cu sfinţenie aceeaşi rânduială. La biserică erau datori să ia parte toţi părinţii şi fraţii, afară de cei bolnavi sau cei trimişi la ascultări. Marele stareţ venea cel dintâi la sfintele slujbe şi neîncetat se ruga cu rugăciunea inimii, vărsând în taină multe lacrimi. Spovedania fraţilor obştii se făcea în fiecare seară, iar pentru cei mai sporiţi, o dată la trei zile. Pentru aceasta, Cuviosul Paisie a rânduit 24 de duhovnici, care spovedeau şi îndrumau duhovniceşte întreaga obşte, iar marele stareţ supraveghea bunul mers al celor două mănăstiri, atât în cele duhovniceşti, cât şi în ascultările de obşte, primind pe cei care veneau pentru sfat şi binecuvântare.

Cei neascultători primeau canon şi mustrare părintească. O atenţie deosebită a acordat Cuviosul Paisie traducerii din limba greacă a scrierilor patristice filocalice, continuând, astfel, şirul traducerilor de la Dragomirna şi Secu. Unii călugări moldoveni, munteni şi ardeleni, fiind buni elenişti, traduceau scrierile Sfinţilor Părinţi din limba greacă veche în limba română, iar călugării slavi traduceau în limba slavonă, făcând din Mănăstirea Neamţ o adevărată academie patristică şi duhovnicească, nemaiîntâlnită în alte ţări ortodoxe din acea vreme. Cuviosul Paisie era şi un bun organizator şi înnoitor al vieţii monahale, întemeind în jurul Muntelui Ceahlău câteva sihăstrii de călugăriţe, pe care le îndruma duhovniceşte, rânduindu-le duhovnic pe Cuviosul Iosif Pustnicul (†1828 pomenit la 16 august), unul dintre ucenicii săi de la Neamţ. Alt ucenic al său cu viaţă sfântă era Cuviosul Irinarh Rosetti (†1859), mare lucrător al rugăciunii inimii, ctitorul Mănăstirii Horaiţa din Moldova, precum şi al bisericii de pe Muntele Tabor, din Ţara Sfântă. Pentru sfinţenia vieţii sale, numele Cuviosului Paisie de la Neamţ era cunoscut în toate ţările ortodoxe, începând din Muntele Athos până în Lavra Peşterilor din Kiev şi de la Mănăstirea Optina până în sihăstriile din nordul Rusiei.

Publicitate

De aceea, în 1790, mitropolitul Ambrozie, trecând prin Moldova, l-a făcut arhimandrit. În vremea aceea, mulţi dregători, boieri şi chiar ierarhi sau domnitori poposeau la Mănăstirea Neamţ, dorind să vadă pe acest mare stareţ cu viaţă sfântă. Înrâurirea lui a fost mare asupra multor mănăstiri şi schituri din Moldova şi din Ţara Românească. În toamna anului 1794, îmbolnăvindu-se, şi-a dat sufletul său curat în mâinile Domnului nostru Iisus Hristos în ziua de joi, 15 noiembrie, la vârsta de 72 de ani. A fost plâns de toată obştea celor două mănăstiri, cu schiturile lor, care numărau peste 1000 de călugări români, ruşi, ucraineni, greci, bulgari.

Fiind cinstit ca sfânt, încă din viaţă, ucenicii săi i-au săvârşit slujba de pomenire, rânduindu-i ca zi anuală de prăznuire 15 noiembrie. În ultimele decenii ale secolului al XVIII-lea, precum şi în secolul al XIX-lea, ucenicii lui români au răspândit isihasmul în Ţările Române, iar cei slavi în peste 100 de mănăstiri din Rusia şi Ucraina. La mormântul lui de la Mănăstirea Neamţ vin să se închine şi să-i ceară ajutor nu numai credincioşi din România, ci şi din alte ţări ortodoxe.

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending