Pe 9 iulie 2025, Pământul a avut una dintre cele mai scurte zile înregistrate până acum, durata acesteia fiind cu 1,3 milisecunde mai mică decât cele 86.400 de secunde ale unei „zile solare” medii, potrivit dailymail.co.uk, citat de mediafax.ro. Astronomii estimează că zilele de 22 iulie și 5 august ar putea fi chiar și mai scurte.

Această scurtare este legată de poziția Lunii față de Pământ: în perioada când satelitul natural se află la cea mai mare distanță (apogeu), forța mareelor – care în mod normal frânează rotația planetei – este mai slabă. Prin urmare, Pământul se poate învârti ușor mai repede. Totuși, diferența este atât de mică încât nu este perceptibilă de oameni (o clipire durează aproximativ 100 de milisecunde).

Specialiștii atrag atenția că motivele exacte ale accelerării rotației Pământului rămân, în mare parte, necunoscute. Deși în mod obișnuit planeta își încetinește mișcarea de rotație cu aproximativ două milisecunde pe secol, măsurători cu ceasuri atomice au indicat o accelerare neobișnuită în ultimii ani, în special în 2020 și 2022.

Cercetătorii au propus diverse explicații, de la modificări în atmosfera terestră și slăbirea câmpului magnetic până la schimbări în dinamica nucleului planetei. Se crede că nucleul intern al Pământului a început să încetinească în jurul anului 2010 și chiar să se rotească în sens invers, influențând subtil mișcarea de rotație.

Istoric, rotația Pământului nu a fost niciodată complet stabilă. În era mezozoică, zilele durau aproximativ 23 de ore, iar în Epoca Bronzului erau cu aproape o jumătate de secundă mai scurte decât astăzi. Pe termen foarte lung, atracția gravitațională a Lunii (prin fenomenul de frânare mareică) continuă să încetinească progresiv planeta.

În schimb, în prezent, topirea ghețarilor și deplasarea apelor subterane asociate schimbărilor climatice contribuie la o ușoară creștere a duratei zilelor – estimată la 1,33 milisecunde pe secol între 2000 și 2018.

Cea mai scurtă zi înregistrată vreodată a fost pe 5 iulie 2022, cu o durată cu 1,66 milisecunde mai mică decât media. Experții avertizează că, dacă tendința de accelerare continuă, ar putea deveni necesară ajustarea timpului oficial prin reducerea unei secunde bisecte în jurul anului 2029 – o premieră în istoria cronometrajului modern.

Polițiștii locali din Botoșani au aplicat marți, 9 iulie 2025, un număr de 20 de sancțiuni contravenționale în valoare totală de 2.910 lei, în cadrul unei acțiuni pentru verificarea respectării normelor locale și rutiere.

Pe străzile Mihail Kogălniceanu, bd. Mihai Eminescu și str. Cuza Vodă, polițiștii au identificat zece șoferi care și-au parcat autoturismele neregulamentar, fie pe treceri de pietoni, fie în zone unde oprirea este interzisă, afectând astfel fluența traficului. Aceștia au fost amendați conform prevederilor O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice.

De asemenea, în colaborare cu reprezentanții S.C. Eltrans S.A., s-au desfășurat controale în parcările cu parcometre din oraș. Au fost identificate opt autoturisme fără tichet valabil sau cu termenul expirat. Polițiștii locali au aplicat opt sancțiuni contravenționale: cinci amenzi în valoare totală de 2.100 lei și trei avertismente. Totodată, roțile celor opt mașini au fost blocate.

Poliția Locală Botoșani a intervenit și pentru siguranța traficului rutier în urma ploilor torențiale care au afectat orașul. S-au semnalat zone inundate pe Calea Națională (în dreptul Brico Depot), unde apa a dislocat capacele canalelor, pe strada Mihail Kogălniceanu (zona Fabi Trans), dar și o surpare de carosabil pe strada Petru Rareș, unde zona a fost delimitată și semnalizată corespunzător.

Autoritățile locale anunță că astfel de controale vor continua zilnic și recomandă tuturor cetățenilor să respecte legislația în vigoare pentru evitarea sancțiunilor și pentru siguranța circulației în municipiu.

România va achiziționa sistemul Iron Dome, după ce ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a anunțat miercuri, 9 iulie, într-o emisiune la TVR, că a fost desemnat câștigătorul licitației pentru programul SHORAD-VSHORAD, relatează alba24.ro.

„Sunt rachete cu rază scurtă și foarte scurtă de acțiune. A fost derulată procedura de licitație restrânsă și există un câștigător al procedurii, urmează să fie semnat contractul. În toamnă.

Mai e un schimb de corespondență. Rafael e, din ce știu eu, este câștigătorul procedurii. Sper să nu ne încurcăm pe drum.

Sunt aceste baterii de rachete defensive pe care noi nu le avem și avem nevoie de ele. Dacă e să dau un exemplu familiar telespectatorilor noștri, când văd imagini de la Tel Aviv când atacă iranienii și văd Iron Dome-ul, acela e SHORAD-VSHORAD și protejează Tel Avivul.

O să ne protejeze și pe noi. Fie că e vorba de aeroporturi, de baze militare sau, Doamne ferește, să fie nevoie să ne apărăm orașele”, a spus Ionuț Moșteanu la TVR.

Cum funcționează Iron Dome?

Iron Dome constă în trei componente principale:

• Radarul de detecție și urmărire – detectează lansarea unei rachete și îi calculează traiectoria.
• Centrul de comandă și control – analizează dacă proiectilul va cădea într-o zonă locuită sau importantă.
• Unitatea de lansare a interceptoarelor – dacă racheta este considerată o amenințare, lansează un interceptor (rachetă Tamir) pentru a o distruge în aer.

Sistemul nu trage asupra tuturor rachetelor, ci doar asupra celor care riscă să lovească ținte critice, ceea ce îl face eficient și rentabil.

Rata de succes estimată este de peste 90% în interceptarea rachetelor considerate amenințări. Mai multe țări și-au anunțat intenția de a cumpăra un asemenea sistem.

Comisarii Gărzii de Mediu Botoșani au descoperit, în urma unui control efectuat în 8 și 9 iulie 2025, că în municipiul Botoșani s-au deversat direct în râul Luizoaia ape uzate menajere neepurate cu un debit estimat de 60 litri pe secundă.

Verificările au vizat un colector de canalizare situat pe strada Plopilor nr. 10, amonte de podul DN 29 (zona Săvenilor), în urma unei sesizări privind poluarea cursului de apă. Comisarii au constatat că operatorul sistemului de alimentare cu apă și canalizare din municipiu nu deținea autorizație de mediu pentru această activitate.

Problema identificată a fost colmatarea supraplinului colectorului de canalizare (diametru 400 mm), care a dus la deversarea continuă a apelor uzate neepurate în râul Luizoaia începând cu 5 iulie. Până la momentul încheierii notei de constatare, pe 9 iulie, poluarea nu fusese oprită.

Garda de Mediu a notat un disconfort olfactiv persistent de-a lungul întregului curs al pârâului, iar apa avea o culoare negricioasă și o turbiditate ridicată. În plus, la gura de evacuare și în aval s-a observat o contaminare accentuată.

Potrivit analizelor realizate de SGA Botoșani, în apa râului Luizoaia au fost înregistrate depășiri semnificative ale indicatorilor de calitate:

• Azot amoniacal: 29,78 mg/l la amonte pod DN 29 și 9 mg/l la confluența cu râul Sitna (față de limita admisă de 3 mg/l).
• Suspensii: 36,4 mg/l (limită legală: 35 mg/l).
• Detergenți: 0,583 mg/l (limită legală: 0,5 mg/l).

În plus, operatorul economic nu a notificat autoritatea teritorială pentru protecția mediului (ANMAP) despre avaria produsă și despre deversarea accidentală, așa cum este prevăzut de legislație.

Garda de Mediu Botoșani a deschis o fișă de avertizare în caz de poluare accidentală și a impus măsuri imediate pentru remedierea situației și monitorizarea cursului de apă până la dispariția efectelor poluării. De asemenea, operatorul a primit și obligații cu caracter permanent pentru prevenirea unor incidente similare.

„Pentru neregulile constatate, au fost aplicate două amenzi contravenționale în valoare totală de 100.000 de lei și un avertisment”, a transmis Garda de Mediu Botoșani.