Peste 80 de copii înscriși la Școala de vară organizată de Liceul „Demostene Botez” Trușești au avut parte, în această dimineață, de o întâlnire specială cu pompierii botoșăneni. Activitatea s-a desfășurat în baza protocolului de colaborare încheiat între unitatea de învățământ și Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Nicolae Iorga” al Judeţului Botoșani, sub sloganul „Siguranța nu intră în vacanță”.

Copiii și-au dorit să petreacă câteva ore alături de salvatorii pe care îi admiră, fiind curioși să afle mai multe despre intervențiile acestora și despre cum pot preveni evenimentele nedorite.

“Ne putem juca cu brichetele, chibriturile sau cu jarul din sobă?”, “Pornim singuri aragazul pentru a ne pregăti masa?”, “Se întâmplă ceva dacă umblăm la prize?” – sunt doar câteva dintre întrebările la care au primit răspunsuri clare și adaptate vârstei lor.

Pompierii le-au explicat că jocul cu focul poate provoca incendii, folosirea aragazului este interzisă la vârste fragede pentru a preveni accidentele sau exploziile de gaze, iar manipularea prizelor prezintă risc de electrocutare.

Activitatea a fost nu doar educativă, ci și interactivă. Copiii au avut ocazia să vadă îndeaproape autospeciala de stingere a incendiilor, să probeze echipamentele de protecție folosite în misiunile operative și să testeze presiunea furtunelor, simulând stingerea unui incendiu imaginar. Entuziasmul a fost la cote maxime, iar curiozitatea – răsplătită cu informații utile și experiențe de neuitat.

Totodată, micuții au învățat ce trebuie să facă în cazul producerii unui incendiu sau al unui cutremur, iar pompierii au reușit, prin exemple practice și explicații adaptate, să le transmită lecții importante de viață și de siguranță.

La final, toți participanții au primit materiale informative din cadrul campaniilor naționale „RISC „, „Nu tremur la cutremur „, „Ai grijă la cea mai mare grijă:siguranța copilului tău „, „Mie nu mi se poate întâmpla ” și „Un cămin sigur pentru copilul tău ”

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

UN VOLUM REVERENȚĂ

„Eminescu, un cuvânt generator de lumină. Cu darul lui Eminescu, putem să deschidem porțile sufletului”. Vorbele acestea frumoase aparțin unui mare îndrăgostit de Eminescu, artistul Vasile Pop Negreșteanu. Din „Cafeneaua literară” nr. 2 din 2021 aflu că artistul locuiește pe strada „Plantelor”, fereastra casei sale dând spre sanatoriul „Caritatea”, locul în care poetul s–a stins din viață. Astfel că, în fiecare dimineață, deschizând fereastra spune: „Bună dimineața, domnule Eminescu!”. Povestea aceasta mi-a amintit că am în bibliotecă un volum al poetei Maria Baciu despre care nu am scris: ”Eminență, bună seara!”( Editura „Quadrat”, Botoșani, 2019). Volumul se deschide cu o „Precizare” a autoarei din care consider că e bine să reluăm câteva fragmente: „Poeziile din această carte, departe de a fi niște ode, exprimă respectul față de cel mai mare poet român, care a ridicat limbajul poetic la nivelul perfecțiunii prin opera sa, rămasă oglindă a existenței unui neam statornicit în Istorie. Aceste poezii au fost scrise la intervale mari de timp, în perioada în care îmi exercitam profesia la Liceul Pedagogic din Botoșani, în urma consultării multor studii și în urma unor îndelungi meditații sau „descifrări” ale textelor, împreună cu elevii mei. Toate mi-au deschis căile înțelegerii pentru ceea ce înseamnă Eminescu și creația sa, oferindu-mi șansa de a scrie eu însămi despre ceea ce am înțeles din această Catedrală de trăiri și simțiri. Așadar cartea „Eminență, bună seara!” este mărturia felului în care îmi exprim eu recunoștința și desăvârșitul respect față de Poetul „nepereche”, cel care a conferit cea mai înaltă strălucire Limbii Române.”

Conceput ca o reverență făcută lui Eminescu, volumul este și o demonstrație de simțire lirică. Poeta, în trecerile ei , asemenea unui detector de metale rare, simte peste tot armoniile vibrațiilor eminesciene, aude încă vechile sunete ale cornului, buciumului și lirei, situații pe care le pune în ritmuri specifice marelui poet. Ipostazele sale din „Geniu pustiu” (novicele), „Rugăciunea unu dac” (discipolul) sau Hyperion din creația omonimă, sunt descoperite de Maria Baciu în cuvinte, în iarba de coasă, în trecerile Lunii, în teiul înflorit, într-un petic de pământ, pe o stradă din Botoșani, într-o viscolire, pe un portal, pe o icoană etc., menținând o perfectă secvențialitate logică. În totalitatea lui, volumul este un original eseu despre singurătatea poetului în această lume obosită: „Trece iarna prin cuvinte…/ Eminescu e tăcut./ Ninge ca și mai-nainte/ Peste țara mea de lut.// Înțeleg ce ostenire/ Stă în plopii fără soț/ Încărcați de grea iubire/ Și înstrăinați de toți…// Ninge într-un colț de țară,/ Troienind bătrânii tei,/ Însă poartă grea povară/ Numai unul dintre ei…// Trece iarna prin cuvinte…/ Eminescu e tăcut./ Ninge, ca și mai-nainte,/ Melancolic și durut…”(„Trece iarna prin cuvinte”).

Să remarcăm la Maria Baciu interacțiunea creativă cu biografia poetului. Pentru poetă Eminescu nu este o umbră, e un spirit izvorât din specificul românesc raportat la universalitate, nesfiindu-se să-i atribuie statutul de Big Bang al multiplelor forme ale culturii, un UNU în conformitate cu teoria dualității derivate a lui Constantin Noica. Nu întâmplător un poem se intitulează chiar „UNU”. „S-a întemnițat în sine lumea,/ Și s-a învechit, și e bătrână,/ Ca o Catedrală jefuită,/ Mirosind a fum și a rășină.// Sfinți puțini, ascunși după icoane,/ Luminează căile acele/ Până unde-și pierde ne-nțelesul/ Înțelesul plin de semne grele.// UNU singur nu se prăbușește/ Și nu-i măcinat de bătrânețe./ Lumea, apăsată de surpare,/ Amurgește-n propria-i tristețe…”.

Conștientă că, etimologic, Hyperion înseamnă „cel care merge pe deasupra pământului”, autoarea simte zborul poetului precum o stea tutelară care își veghează neamul: „Nicăieri nu ninge cu Luceferi,/ Nicăieri nu-i cer de Voroneț,/ Nicăierea cântecul nu doare/ Și cuvântul n-are-atâta preț// Ca în Nordul meu, în care secoli/ Au lăsat hrisoavelor destin/ Și o stea, de-a pururi tutelară,/ Pentru-ntregul nostru neam român!”

Înfiorează versurile poetei Mariei Baciu, care preiau de la Eminescu muzicalitatea limbii și structura simfonică de care s-a tot vorbit. Încă de la primul poem se sesizează timbrul poetic eminescian, totul ca o reverență în fața celui la care „nimeni nu se duce, decât ca un Isus urcând pe cruce”.

Zile libere 2025: următoarea minivacanță pentru români va fi în luna august, cu prilejul sărbătorii Sfintei Maria. Mai sunt patru zile libere, în afara celor de weekend, până la finalul anului 2025.

În acest an, minivacanța de Sfânta Maria va fi de trei zile. Bugetarii și unii angajați din privat vor avea liber vineri, 15 august, plus următoarele două zile de weekend: 16 și 17 august (sâmbătă și duminică).

Zile libere 2025: Adormirea Maicii Domnului

Praznicul este format din două momente: moartea și îngroparea Maicii Domnului și, în al doilea rând, înălțarea ei la cer. În Occident, sărbătoarea este cunoscută sub numele de Înălțarea Maicii Domnului.

Despre Adormirea Maicii Domnului se găsesc date doar în Tradiția Bisericii. Potrivit acesteia, Maica Domnului a fost înștiințată printr-un înger despre mutarea ei din această viață.

Apostolii, aflați în acel moment în diferite zone ale lumii, au fost aduși pe nori pentru a fi prezenți la eveniment.

Apostolul Toma nu a fost prezent la înmormântare, ci a venit trei zile mai tarziu. A cerut să se deschidă mormântul Maicii Domnului pentru a-i săruta mâinile acesteia. Dar a găsit mormântul gol.

Zile libere 2025: tradiții de Sfânta Maria

De Sfânta Maria Mare fetelor le este interzis să îşi taie părul şi să-l arunce la gunoi. De asemenea, este interzis scăldatul în ape curgătoare.

În alte zone, fetele care doresc să se mărite repede îşi pun busuioc proaspăt sub pernă, pentru a-şi visa jumătatea. Despre această zi se consideră că are o putere magică foarte mare, fapt pentru care, plantele de leac, culese de către tinerele necăsătorite, au forţa de a vindeca diferite boli.

Potrivit tradiției, bărbații de la sate își schimbau, 15 august, pălăria cu căciula, semn că se termină vara și se apropie sezonul rece.

Se mai spune că în această zi nu ar fi bine să te scalzi în ape de munte, să ții ușa închisă sau să călătorești neînsoțit.

Dacă înfloresc trandafirii, toamna va fi una lungă şi călduroasă.

În această zi se sărbătoreşte şi Ziua Marinei deoarece Maica Domnului este considerată ocrotitoarea marinarilor.

Zile libere până la finalul anului 2025

• 15 august – Adormirea Maicii Domnului (vineri)
• 30 noiembrie – Sfântul Andrei (duminică)
• 1 decembrie – Ziua Națională a României (luni)
• 25 decembrie – Prima zi de Crăciun (joi)
• 26 decembrie – A doua zi de Crăciun (vineri)

Zile libere 2025. Drepturi pentru salariați

Dacă anagajații nu primesc liber de Sfânta Maria sau în alte perioade cu zile libere legale, din cauza faptului că în instituția sau firma respectivă trebuie păstrată continuitate activității, aceștia au anumite drepturi.

Aceștia trebuie să primească compensații în zile libere, acordate în următoarele 30 de zile.

Dacă nu este posibilă acordarea de libere, se plătește spor de cel puțin 100% din salariul de bază corespunzător muncii prestate în programul normal de lucru.

Dacă nu respectă aceste prevederi, angajatorii riscă amenzi între 5000 și 10.000 de lei.