Connect with us

Eveniment

Fermierii din Botoșani sunt la capătul răbdării: „Nu mai rezistăm! La 100 de hectare abia am scos 100 de kilograme”

Publicat

Publicitate

Fermierii au tras linie după seceta din această vară și spun că au ajuns la capătul răbdării. Mai ales fermierii mici și mijlocii spun că nu mai pot rezista și cel mai probabil vor vinde tot. Aceștia se plâng că statul îi despăgubește prea puțin și oferă și subvenții prea mici, scrie Adevărul.

Seceta afectează de ani buni agricultura românească. Vara trecută a adus însă un pârjol la care puțini fermieri s-ar fi așteptat. Nici măcar ploile de la începutul toamnei nu au reușit să mai reducă proporțiile dezastrului estival în agricultură. Mai ales fermierii mici și mijlocii spun că au ajuns deja la capătul răbdărilor dar și la fundul sacului. Majoritatea mărturisesc că efectiv nu mai au resurse să mai continue. Cei mai optimiști spun că mai așteaptă până în vara lui 2025. Dacă aceasta vine tot cu secetă, cel mai probabil vor vinde tot și se gândesc să plece în străinătate. Pentru sătenii care trăiesc din două-trei vaci de lapte și câțiva ari este o adevărată tragedie. Efectiv nu vor avea ce mânca.

„La 100 de hectare abia am scos 100 de kilograme”

Întreaga țară a fost lovită de un val de secetă fără precedent în ultimele trei decenii. Județul Botoșani a fost, în această vară, conform statisticilor, cel mai calamitat din țară cu peste 156 de localități fără apă. În lipsa unor sisteme de irigație, la care se adăuga incapacitate rețelei publice de a furniza apă, pământul a fost efectiv pârjolit. La fel și recoltele. În condițiile în care județul Botoșani, unul dintre cele mai sărace din țară, se bazează aproape exclusiv pe agricultură, este o adevărată tragedie pentru locuitorii de la sate. Mai ales fermierii mici și mijlocii dar și agricultorii de subzistență, cu suprafețe mici de teren și câteva animale. În toamnă după ce fermierii au tras linia, au constatat magnitudinea dezastrului. Cifrele oficiale vor apărea cel mai probabil către finele anului, după analiza completă în teren a autorităților, dar fermierii simt deja crunt seceta din această vară. Vali are o suprafață de trei sute de hectare. O sută le-a cultivat cu porumb iar restul le-a împărțit între grâu, floare, soia. Vali mărturisește că avut un șoc atunci când și-a dat seama că a pierdut aproape întreaga recoltă de porumb, mai relatează  Adevărul..

„Chiar dacă a dat acuma un pic de ploaie, arșița din vara trecută, în câteva zile o topit tot. A plouat în toamnă peste uscăciune. La 100 de hectare de porumb nu scot nici măcar 100 de kilograme. Vă dați seama?”, mărturisește acesta.

La floare și grâu situația este aproape similară. „La grâu am scos numai 600 de kilograme! În condițiile în care trebuie să scoți măcar 5 tone la hectar ca să poți spune că supraviețuiești. Eu că se fac cu 600 de kilograme?”, adaugă botoșăneanul. În situația sa mai sunt și alți fermieri. „A dat faliment până și un neamț care avea pământ mult pe aici. Nu i-a ieșit nimic. A luat utilajele și a plecat, acuma toamna. Păi ce să mai facă?”, mărturisește un sătean din Gorbănești.

Publicitate

Mulți, trăiesc din zootehnie, Botoșaniul fiind renumit pentru șeptelul său, locul doi pe țară, după Suceava. Pentru a-și hrăni animalele cultivă pământul cu plante furajere. Nu le-a ieșit nimic. Sunt nevoiți să cumpere hrană din altă parte. „Toate au fost afectate, s-o uscat toate. Mâncare la animale puțină. Anul ăstsa trebuie să cumpărăm mâncare. Nu mai rezistăm. Cu vaca de lapte s-a terminat totul. Este gata.”, spune un crescător de vaci venit la APIA să se intereseze de eventuale despăgubiri pentru zonele calamitate.

„Nu mai rezistăm”

Vara a fost dificilă pentru toți fermierii, dar cei mai afectați au fost cei mici și mijlocii. Majoritatea s-au trezit în sapă de lemn. Producție nu au scos, nu au ce să-și achite ratele la bănci, unii nu mai au bani nici măcar pentru lucrările de toamnă. Sunt deciși să se lase de agricultură și eventual, cei mai tineri să plece în străinătate fie ca mecanizatori agricoli, fie ca lucrători în agricultură. „Eu sincer mai încerc doar anul viitor și atât. Am pierdut două miliarde jumătate, vechi. Dacă nu merge nici atunci, gata mă las. Nu mai pot efectiv. Încerc acum să fac amânare la ratele la combină. Nu am de unde să le plătesc.”, mărturisește Vali.

Cei care cresc vaci se plâng că subvențiile sunt prea mici, în schimb pagubele provocate de secetă sunt uriașe, la fel și prețurile la combustibil. În schimb prețul pentru kilogramul de lapte, dat țăranilor este bătaie de joc. „Subventiile sunt slabe iar pentru lapte îți dă numai doi lei litrul. Motorina este aproape opt lei. Unde ieșim?”, spune un mic fermier.

La culturi vegetale situația este asemănătoare. Se acordă în jur de 175 de euro pe tona de grâu, mai ales în port, la Constanța. Dacă fermierul scade cheltuielile se ajunge, în bani românești, la 0.76 de lei kilogramul de grâu. Iar costurile de înființare a unui culturi sunt de cele mai multe ori la nivelul de 3500-4000 de lei pe hectar. În zonele calamitate precum Botoșaniul, autoritățile agricole anunță că statul român va da 1000 de lei la hectar calamitat, despăgubire, după seceta din această vară.

„Conform Ordonanței numărul 120 primim fonduri pentru acordare de despăgubiri pentru culturile calamitate în acest an. Așteptăm producătorii agricoli care au procese verbal, pentru că în toate centrele APIA avem specialiștii DAJ care-i așteaptă și primesc aceste cereri pentru despăgubiri.”, spune Cristian Delibaș, director Direcția Agricolă Botoșani. Cei 1000 de lei pe hectar calamitat, spun fermierii nu acoperă nici măcar jumătate din pagubă. „Este bine nu zic. Mai bine decât deloc, mai achităm datorii că suntem până-n gât. Dar jumătate este pierdere. Și unii nu reușesc să-și revină”, spune un alt fermier.

Sursa:   Adevărul.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Bucecea

Concert-lecție la Bucecea: Rapsozii Botoșanilor – Ioan Cobâlă, întâlnire magică cu elevii orașului

Publicat

Publicitate

Orașul Bucecea se pregătește pentru un eveniment special, care aduce tradiția muzicii populare mai aproape de cei tineri. Marți, 18 noiembrie 2025, de la ora 11:00, sala de spectacole a Centrului Cultural Bucecea va găzdui un concert-lecție susținut de Orchestra Populară „Rapsozii Botoșanilor – Ioan Cobâlă”, un proiect educativ dedicat elevilor din învățământul local.

Evenimentul, organizat cu sprijinul administrației locale, îi va aduce în fața copiilor atât pe membrii orchestrei, cât și pe soliștii vocali Alina Huțu, Constantin Petrescu și Loredana Călin, alături de instrumentiștii Alexandru Todirel Marin (clarinet), Oleg Sacaliuc (vioară), Petru Oloieru (țambal) și Ionuț Scripcariu (trompetă).

Pe parcursul lecției interactive, elevii vor putea descoperi îndeaproape instrumentele muzicale, vor înțelege modul de organizare al unei orchestre populare și vor primi informații despre parcursul profesional al unui muzician, de la primele studii până la scena mare.

Primarul orașului Bucecea, Angel Gheorghiu, subliniază importanța unor astfel de activități care completează educația formală și oferă copiilor acces la experiențe culturale autentice. „Astfel de întâlniri îi ajută pe elevi să cunoască patrimoniul cultural și să înțeleagă ce înseamnă munca din spatele unei cariere artistice. Ne bucurăm că putem susține evenimente care aduc comunitatea mai aproape de artă.”, a transmis primarul orașului Bucecea, Angel Gheorghiu.

Organizatorii adresează mulțumiri Orchestrei Populare „Rapsozii Botoșanilor – Ioan Cobâlă”, managerului Dan Doboș, dirijorului Ion Oloieru, precum și conducerii Liceului Tehnologic Bucecea – director Carolina Enea și coordonator Simona Filote – pentru sprijinul acordat în desfășurarea proiectului.

Foto ilustrativ: Orchestra Populară „Rapsozii Botoșanilor – Ioan Cobâlă”

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Autoturism „fantomă” din Slovacia, depistat la PTF Racovăț: Șoferiță cu dublă cetățenie, cercetată pentru tăinuire și uz de fals

Publicat

Publicitate

Polițiștii de frontieră de la Punctul de Trecere a Frontierei Racovăț au descoperit, în urma unui control de rutină, un autoturism fabricat în 2020 care figura în bazele de date ca fiind furat din Slovacia. Mașina „fantomă”, înmatriculată în Lituania, a fost reținută, iar cercetările continuă pentru clarificarea situației.

Incidentul a avut loc pe 14 noiembrie 2025, în jurul orei 22:55, când la punctul de frontieră s-a prezentat o femeie de 56 de ani, cu cetățenie română și ucraineană, aflată la volanul autoturismului. Comportamentul conducătoarei auto și unele neconcordanțe observate în acte au ridicat suspiciuni, astfel că polițiștii au decis efectuarea unor verificări suplimentare.

În urma controlului, autoritățile au stabilit că certificatul de înmatriculare prezentat nu îndeplinea condițiile de formă și fond ale unui document autentic, fiind fals. Mai mult, într-o a doua etapă a verificărilor, s-a confirmat că autoturismul era semnalat furat în Slovacia.

Femeia a declarat că fiul ei ar fi cumpărat mașina din Cehia, de la doi conaționali, contra sumei de 15.000 de euro, și că ea nu ar fi avut cunoștință despre faptul că vehiculul era implicat într-un dosar de furt sau în vreun litigiu. Aceasta a spus că doar a fost rugată să ducă autoturismul acasă.

Polițiștii de frontieră au deschis un dosar penal pentru tăinuire, uz de fals și conducerea unui autoturism cu numere false de înmatriculare. Vehiculul, evaluat la aproximativ 150.000 de lei, a fost confiscat în vederea continuării cercetărilor și pentru stabilirea întregii filiere care a facilitat tranzacționarea mașinii furate.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Apeluri din străinătate la tarif local: Diaspora va suna în România fără costuri suplimentare

Publicat

Publicitate

Românii din diaspora vor putea suna acasă la același tarif ca apelurile locale din România, fără costuri suplimentare și fără limită de minute.

Anunțul a fost făcut de ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, care a precizat că măsura va avea un impact direct asupra milioanelor de români care trăiesc în statele Uniunii Europene.

„Pentru milioane de români care formează cea mai numeroasă diasporă din Uniunea Europeană, apelurile către țară vor fi curând la același cost ca apelurile locale, fără limită de minute”, a transmis ministrul, subliniind că noile reguli reprezintă un pas important în apropierea comunităților românești din afara granițelor de cei de acasă.

Schimbarea este prevăzută de Actul privind Infrastructura Gigabit, care a intrat în vigoare miercuri și care stabilește eliminarea treptată, până în anul 2029, a tarifelor suplimentare pentru apelurile internaționale efectuate dintr-un stat UE către altul. Practic, convorbirile între statele membre vor fi tarifate ca apeluri interne.

„Astăzi a intrat în vigoare Actul privind Infrastructura Gigabit care prevede eliminarea treptată, până în 2029, a costurilor suplimentare pentru apelurile telefonice efectuate dintr-un stat UE către altul. Astfel, românii din străinătate vor vorbi cu cei dragi din țară la costul unui apel local”, a mai precizat Oana Țoiu, citată de Mediafax.

Măsura este cu atât mai importantă cu cât România se află pe primul loc în Uniunea Europeană atât ca număr de cetățeni stabiliți în alte state membre, cât și ca procent din populația națională care locuiește în interiorul UE.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Cod galben de ceață în zeci de localități din Botoșani: Vizibilitate sub 200 de metri, șoferi avertizați să circule cu prudență

Publicat

Publicitate

Meteorologii au emis pentru această dimineață, un Cod galben de ceață pentru o mare parte din județul Botoșani. Fenomenul afectează traficul în numeroase zone, cu vizibilitate scăzută sub 200 de metri, iar pe alocuri chiar sub 50 de metri, ceea ce crește semnificativ riscul de accidente.

Localitățile vizate sunt Dorohoi, Ungureni, Hudești, Ștefănești, Coțușca, Suharău, Havârna, Vorniceni, Rădăuți-Prut, Ibănești, Șendriceni, Călărași, Cristinești, Avrămeni, Dersca, George Enescu, Manoleasa, Hilișeu-Horia, Păltiniș, Vlăsinești, Broscăuți, Mileanca, Dângeni, Pomârla, Santa Mare, Știubieni, Darabani, Drăgușeni, Dobârceni, Corlăteni, Mihălășeni, Cordăreni, Viișoara, Hănești, Săveni, Ripiceni, Concești, Românești, Lozna, Mitoc, Dimăcheni și Adășeni.

Pe aceste drumuri, șoferii sunt îndemnați să circule cu maximă atenție, deoarece ceața densă poate apărea brusc și poate reduce drastic capacitatea de observare a traficului și a obstacolelor.

Autoritățile recomandă reducerea vitezei, folosirea luminilor de întâlnire și a celor de ceață, creșterea distanței dintre vehicule și evitarea oricăror manevre riscante, în special depășirile care, în astfel de condiții, pot avea consecințe grave.

Pompierii militari botoșăneni transmit că sunt la datorie 24 de ore din 24 și pregătiți să intervină în orice moment, în cazul în care condițiile meteo nefavorabile generează situații de urgență.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending