Connect with us

Eveniment

Fermierii din Botoșani sunt la capătul răbdării: „Nu mai rezistăm! La 100 de hectare abia am scos 100 de kilograme”

Publicat

Publicitate

Fermierii au tras linie după seceta din această vară și spun că au ajuns la capătul răbdării. Mai ales fermierii mici și mijlocii spun că nu mai pot rezista și cel mai probabil vor vinde tot. Aceștia se plâng că statul îi despăgubește prea puțin și oferă și subvenții prea mici, scrie Adevărul.

Seceta afectează de ani buni agricultura românească. Vara trecută a adus însă un pârjol la care puțini fermieri s-ar fi așteptat. Nici măcar ploile de la începutul toamnei nu au reușit să mai reducă proporțiile dezastrului estival în agricultură. Mai ales fermierii mici și mijlocii spun că au ajuns deja la capătul răbdărilor dar și la fundul sacului. Majoritatea mărturisesc că efectiv nu mai au resurse să mai continue. Cei mai optimiști spun că mai așteaptă până în vara lui 2025. Dacă aceasta vine tot cu secetă, cel mai probabil vor vinde tot și se gândesc să plece în străinătate. Pentru sătenii care trăiesc din două-trei vaci de lapte și câțiva ari este o adevărată tragedie. Efectiv nu vor avea ce mânca.

„La 100 de hectare abia am scos 100 de kilograme”

Întreaga țară a fost lovită de un val de secetă fără precedent în ultimele trei decenii. Județul Botoșani a fost, în această vară, conform statisticilor, cel mai calamitat din țară cu peste 156 de localități fără apă. În lipsa unor sisteme de irigație, la care se adăuga incapacitate rețelei publice de a furniza apă, pământul a fost efectiv pârjolit. La fel și recoltele. În condițiile în care județul Botoșani, unul dintre cele mai sărace din țară, se bazează aproape exclusiv pe agricultură, este o adevărată tragedie pentru locuitorii de la sate. Mai ales fermierii mici și mijlocii dar și agricultorii de subzistență, cu suprafețe mici de teren și câteva animale. În toamnă după ce fermierii au tras linia, au constatat magnitudinea dezastrului. Cifrele oficiale vor apărea cel mai probabil către finele anului, după analiza completă în teren a autorităților, dar fermierii simt deja crunt seceta din această vară. Vali are o suprafață de trei sute de hectare. O sută le-a cultivat cu porumb iar restul le-a împărțit între grâu, floare, soia. Vali mărturisește că avut un șoc atunci când și-a dat seama că a pierdut aproape întreaga recoltă de porumb, mai relatează  Adevărul..

„Chiar dacă a dat acuma un pic de ploaie, arșița din vara trecută, în câteva zile o topit tot. A plouat în toamnă peste uscăciune. La 100 de hectare de porumb nu scot nici măcar 100 de kilograme. Vă dați seama?”, mărturisește acesta.

La floare și grâu situația este aproape similară. „La grâu am scos numai 600 de kilograme! În condițiile în care trebuie să scoți măcar 5 tone la hectar ca să poți spune că supraviețuiești. Eu că se fac cu 600 de kilograme?”, adaugă botoșăneanul. În situația sa mai sunt și alți fermieri. „A dat faliment până și un neamț care avea pământ mult pe aici. Nu i-a ieșit nimic. A luat utilajele și a plecat, acuma toamna. Păi ce să mai facă?”, mărturisește un sătean din Gorbănești.

Publicitate

Mulți, trăiesc din zootehnie, Botoșaniul fiind renumit pentru șeptelul său, locul doi pe țară, după Suceava. Pentru a-și hrăni animalele cultivă pământul cu plante furajere. Nu le-a ieșit nimic. Sunt nevoiți să cumpere hrană din altă parte. „Toate au fost afectate, s-o uscat toate. Mâncare la animale puțină. Anul ăstsa trebuie să cumpărăm mâncare. Nu mai rezistăm. Cu vaca de lapte s-a terminat totul. Este gata.”, spune un crescător de vaci venit la APIA să se intereseze de eventuale despăgubiri pentru zonele calamitate.

„Nu mai rezistăm”

Vara a fost dificilă pentru toți fermierii, dar cei mai afectați au fost cei mici și mijlocii. Majoritatea s-au trezit în sapă de lemn. Producție nu au scos, nu au ce să-și achite ratele la bănci, unii nu mai au bani nici măcar pentru lucrările de toamnă. Sunt deciși să se lase de agricultură și eventual, cei mai tineri să plece în străinătate fie ca mecanizatori agricoli, fie ca lucrători în agricultură. „Eu sincer mai încerc doar anul viitor și atât. Am pierdut două miliarde jumătate, vechi. Dacă nu merge nici atunci, gata mă las. Nu mai pot efectiv. Încerc acum să fac amânare la ratele la combină. Nu am de unde să le plătesc.”, mărturisește Vali.

Cei care cresc vaci se plâng că subvențiile sunt prea mici, în schimb pagubele provocate de secetă sunt uriașe, la fel și prețurile la combustibil. În schimb prețul pentru kilogramul de lapte, dat țăranilor este bătaie de joc. „Subventiile sunt slabe iar pentru lapte îți dă numai doi lei litrul. Motorina este aproape opt lei. Unde ieșim?”, spune un mic fermier.

La culturi vegetale situația este asemănătoare. Se acordă în jur de 175 de euro pe tona de grâu, mai ales în port, la Constanța. Dacă fermierul scade cheltuielile se ajunge, în bani românești, la 0.76 de lei kilogramul de grâu. Iar costurile de înființare a unui culturi sunt de cele mai multe ori la nivelul de 3500-4000 de lei pe hectar. În zonele calamitate precum Botoșaniul, autoritățile agricole anunță că statul român va da 1000 de lei la hectar calamitat, despăgubire, după seceta din această vară.

„Conform Ordonanței numărul 120 primim fonduri pentru acordare de despăgubiri pentru culturile calamitate în acest an. Așteptăm producătorii agricoli care au procese verbal, pentru că în toate centrele APIA avem specialiștii DAJ care-i așteaptă și primesc aceste cereri pentru despăgubiri.”, spune Cristian Delibaș, director Direcția Agricolă Botoșani. Cei 1000 de lei pe hectar calamitat, spun fermierii nu acoperă nici măcar jumătate din pagubă. „Este bine nu zic. Mai bine decât deloc, mai achităm datorii că suntem până-n gât. Dar jumătate este pierdere. Și unii nu reușesc să-și revină”, spune un alt fermier.

Sursa:   Adevărul.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Educație

Indemnizația de hrană pentru personalul din învățământ: Bolojan a redus pragul salariilor nete până la care se acordă

Publicat

Publicitate

Din luna februarie, indemnizația de hrană va fi acordată exclusiv profesorilor și angajaților din sistemul de educație care au salarii nete de cel mult 6.000 de lei, potrivit unui ordin publicat marți în Monitorul Oficial, relatează alba24.ro.

Până în prezent, pragul de acordare pentru indemnizația de hrană lunară era salariul de 8.000 de lei net, potrivit Ordinului ministrului Educației nr. 4.441/2024.

Indemnizația de hrană pentru personalul din învățământ

Ordinul ministrului Educației privind acordarea indemnizației de hrană personalului din sistemul de învățământ de stat nr. 3.185/2026 a fost publicat marți, 10 februarie, în Monitorul Oficial.

Potrivit documentului, pentru personalul din sistemul de învățământ de stat, acordarea indemnizației de hrană se stabilește prin raportare la salariul net cuvenit funcției de bază.

Indemnizația de hrană se acordă personalului din sistemul de învățământ de stat al cărui salariu lunar net format din drepturile salariale aferente funcției de bază, altele decât indemnizația de hrană, este de până la 6.000 lei inclusiv.

Măsurile se vor aplica începând cu plata drepturilor salariale aferente lunii ianuarie 2026.

Publicitate

Potrivit Legii 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare, care modifică art. 18 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, „ordonatorii de credite acordă lunar, pentru personalul încadrat ale cărui salarii lunare sunt de până la 6.000 lei net inclusiv, o indemnizație de hrană de 347 lei lunar”.

Citeste mai mult

Administratie

Primari din Botoșani premiați la Gala ACoR: Distincții de 6 stele pentru mandate și merite în administrația locală

Publicat

Publicitate

Mai mulți primari din județul Botoșani au fost distinși în cadrul Galei „Recunoașterea meritelor”, organizată de Asociația Comunelor din România (ACoR), eveniment care a evidențiat continuitatea și rezultatele administrației publice locale din mediul rural.

Anunțul a fost făcut de liderul PSD Botoșani, deputatul Doina Federovici, care a transmis un mesaj de apreciere pentru edilii recompensați pentru activitatea lor și pentru încrederea acordată de comunități prin realegeri succesive.

Trofeul și diploma de excelență „Primar de 6 stele” au fost acordate lui Marce Chelariu, primarul comunei Suharău, și lui Costel Romănescu, primarul comunei Păltiniș, ambii ajunși la al șaselea mandat. Distincția „Primar de 5 stele” i-a revenit lui Vasile Sasu, primarul comunei Durnești, pentru cele cinci mandate obținute în fruntea administrației locale.

Potrivit mesajului transmis, realegerea repetată reprezintă cea mai importantă confirmare a muncii unui primar, iar premiile acordate de ACoR reflectă profesionalismul, consecvența și implicarea în dezvoltarea comunităților rurale.

În cadrul aceleiași gale, comuna Corni, prin primarul Valerian Vărvăruc, a primit Ordinul de Merit și Trofeul „Nicolae Săbău”, ediția a XIX-a, pentru anul 2025, distincție acordată pentru contribuția la promovarea și păstrarea valorilor tradiționale ale satului românesc.

Deputatul Doina Federovici a felicitat public edilii distinși și a subliniat rolul colaborării în dezvoltarea localităților botoșănene.

Publicitate

„Realegerea într-un nou mandat reprezintă cea mai importantă validare a activității unui primar, iar aceste distincții confirmă profesionalismul, consecvența și implicarea în dezvoltarea comunităților locale. Felicitări tuturor primarilor distinși și mult succes în continuarea proiectelor dedicate locuitorilor”, a transmis liderul PSD Botoșani.

Liderul PSD susține că distincțiile acordate în cadrul Galei ACoR reconfirmă implicarea administrațiilor locale botoșănene atât în modernizarea comunităților, cât și în păstrarea identității tradiționale, direcții considerate esențiale pentru dezvoltarea durabilă a mediului rural.

Citeste mai mult

Educație

Educația, prima linie împotriva drogurilor: Elevi și părinți din Botoșani, la o conferință dedicată prevenirii consumului

Publicat

Publicitate

Un număr de 400 de elevi din clasele a VII-a și a VIII-a din județul Botoșani, alături de 200 de părinți, au participat astăzi, 10 februarie 2026, la conferința „Educația – element esențial împotriva drogurilor”, un eveniment dedicat conștientizării riscurilor asociate consumului de substanțe interzise.

Activitatea s-a desfășurat în două sesiuni distincte, prima, între orele 12:30 și 14:30, fiind destinată elevilor, iar cea de-a doua, programată în intervalul 16:00 – 17:30, adresându-se părinților. Conferința a fost organizată la inițiativa Asociației MLNR, în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării.

Scopul principal al întâlnirii a fost creșterea gradului de informare privind pericolele consumului de droguri și evidențierea rolului decisiv pe care îl au educația, familia și comunitatea în prevenirea acestui fenomen. Participanții au primit informații utile, au adresat întrebări specialiștilor prezenți și au discutat despre modalități concrete de dezvoltare a unor comportamente responsabile și sănătoase.

Moderatorul conferinței a fost profesorul universitar doctor Cătălin Țone, care a facilitat dialogul dintre invitați și public, punând accent pe importanța comunicării deschise și a intervenției timpurii în situațiile de risc.

Prezența numeroasă a elevilor și părinților a demonstrat interesul tot mai mare al comunității pentru inițiativele de prevenție și necesitatea continuării unor astfel de demersuri educaționale, menite să ofere sprijin real tinerilor.

Inspectorul școlar general, prof. Bogdan Gheorghe Suruciuc, a subliniat, la finalul evenimentului, că educația rămâne cel mai puternic instrument de protejare a copiilor și adolescenților, iar combaterea consumului de droguri trebuie să se bazeze nu doar pe măsuri punitive, ci și pe informare corectă, dialog constant și colaborare între școală și familie.

Publicitate

„Le mulțumesc elevilor, părinților și specialiștilor implicați pentru deschiderea și responsabilitatea de care au dat dovadă. Inspectoratul Școlar Județean Botoșani va continua să susțină activități care promovează un mediu sigur, sănătos și echilibrat pentru fiecare copil”, a transmis acesta.

Organizatorii și-au reafirmat angajamentul de a continua programele dedicate protejării tinerilor și consolidării unui climat educațional în care informarea și dialogul să reprezinte principalele arme împotriva consumului de droguri.

Citeste mai mult

Eveniment

AJPIS Botoșani: Plăți de peste 35 milioane de lei pentru alocații, indemnizații de creștere a copilului și stimulent de inserție

Publicat

Publicitate

Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială (AJPIS) Botoșani a virat fondurile necesare pentru plata principalelor beneficii de asistență socială aferente lunii ianuarie 2026, destinate unui număr de 81.899 de beneficiari, în valoare totală de 35.692.829 de lei.

Plățile pentru alocații, indemnizații de creștere a copilului și stimulent de inserție au fost efectuate din data de 6 februarie 2026, pentru beneficiarii care au optat pentru primirea sumelor în cont bancar, iar începând cu data de 10 februarie vor fi achitate plățile pentru beneficiarii care au optat să primească dreptul prin mandat poștal.

De asemenea, aproximativ 10, 6 milioane de lei vor fi virați, începând cu 13 februarie 2026, de către AJPIS Botoșani, pentru plata drepturilor aferente celor 17.290 persoane cu dizabilități.

Începând cu 20 februarie 2026, vor fi efectuate plățile și pentru celelalte beneficii de asistență socială, după cum urmează: alocație lunară de hrană pentru persoanele cu HIV/SIDA, alocație de plasament, indemnizație lunară de hrană pentru persoanele cu TBC și venit minim de incluziune.

 

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending