Connect with us

Eveniment

Fermierii din Botoșani sunt la capătul răbdării: „Nu mai rezistăm! La 100 de hectare abia am scos 100 de kilograme”

Publicat

Publicitate

Fermierii au tras linie după seceta din această vară și spun că au ajuns la capătul răbdării. Mai ales fermierii mici și mijlocii spun că nu mai pot rezista și cel mai probabil vor vinde tot. Aceștia se plâng că statul îi despăgubește prea puțin și oferă și subvenții prea mici, scrie Adevărul.

Seceta afectează de ani buni agricultura românească. Vara trecută a adus însă un pârjol la care puțini fermieri s-ar fi așteptat. Nici măcar ploile de la începutul toamnei nu au reușit să mai reducă proporțiile dezastrului estival în agricultură. Mai ales fermierii mici și mijlocii spun că au ajuns deja la capătul răbdărilor dar și la fundul sacului. Majoritatea mărturisesc că efectiv nu mai au resurse să mai continue. Cei mai optimiști spun că mai așteaptă până în vara lui 2025. Dacă aceasta vine tot cu secetă, cel mai probabil vor vinde tot și se gândesc să plece în străinătate. Pentru sătenii care trăiesc din două-trei vaci de lapte și câțiva ari este o adevărată tragedie. Efectiv nu vor avea ce mânca.

„La 100 de hectare abia am scos 100 de kilograme”

Întreaga țară a fost lovită de un val de secetă fără precedent în ultimele trei decenii. Județul Botoșani a fost, în această vară, conform statisticilor, cel mai calamitat din țară cu peste 156 de localități fără apă. În lipsa unor sisteme de irigație, la care se adăuga incapacitate rețelei publice de a furniza apă, pământul a fost efectiv pârjolit. La fel și recoltele. În condițiile în care județul Botoșani, unul dintre cele mai sărace din țară, se bazează aproape exclusiv pe agricultură, este o adevărată tragedie pentru locuitorii de la sate. Mai ales fermierii mici și mijlocii dar și agricultorii de subzistență, cu suprafețe mici de teren și câteva animale. În toamnă după ce fermierii au tras linia, au constatat magnitudinea dezastrului. Cifrele oficiale vor apărea cel mai probabil către finele anului, după analiza completă în teren a autorităților, dar fermierii simt deja crunt seceta din această vară. Vali are o suprafață de trei sute de hectare. O sută le-a cultivat cu porumb iar restul le-a împărțit între grâu, floare, soia. Vali mărturisește că avut un șoc atunci când și-a dat seama că a pierdut aproape întreaga recoltă de porumb, mai relatează  Adevărul..

„Chiar dacă a dat acuma un pic de ploaie, arșița din vara trecută, în câteva zile o topit tot. A plouat în toamnă peste uscăciune. La 100 de hectare de porumb nu scot nici măcar 100 de kilograme. Vă dați seama?”, mărturisește acesta.

La floare și grâu situația este aproape similară. „La grâu am scos numai 600 de kilograme! În condițiile în care trebuie să scoți măcar 5 tone la hectar ca să poți spune că supraviețuiești. Eu că se fac cu 600 de kilograme?”, adaugă botoșăneanul. În situația sa mai sunt și alți fermieri. „A dat faliment până și un neamț care avea pământ mult pe aici. Nu i-a ieșit nimic. A luat utilajele și a plecat, acuma toamna. Păi ce să mai facă?”, mărturisește un sătean din Gorbănești.

Publicitate

Mulți, trăiesc din zootehnie, Botoșaniul fiind renumit pentru șeptelul său, locul doi pe țară, după Suceava. Pentru a-și hrăni animalele cultivă pământul cu plante furajere. Nu le-a ieșit nimic. Sunt nevoiți să cumpere hrană din altă parte. „Toate au fost afectate, s-o uscat toate. Mâncare la animale puțină. Anul ăstsa trebuie să cumpărăm mâncare. Nu mai rezistăm. Cu vaca de lapte s-a terminat totul. Este gata.”, spune un crescător de vaci venit la APIA să se intereseze de eventuale despăgubiri pentru zonele calamitate.

„Nu mai rezistăm”

Vara a fost dificilă pentru toți fermierii, dar cei mai afectați au fost cei mici și mijlocii. Majoritatea s-au trezit în sapă de lemn. Producție nu au scos, nu au ce să-și achite ratele la bănci, unii nu mai au bani nici măcar pentru lucrările de toamnă. Sunt deciși să se lase de agricultură și eventual, cei mai tineri să plece în străinătate fie ca mecanizatori agricoli, fie ca lucrători în agricultură. „Eu sincer mai încerc doar anul viitor și atât. Am pierdut două miliarde jumătate, vechi. Dacă nu merge nici atunci, gata mă las. Nu mai pot efectiv. Încerc acum să fac amânare la ratele la combină. Nu am de unde să le plătesc.”, mărturisește Vali.

Cei care cresc vaci se plâng că subvențiile sunt prea mici, în schimb pagubele provocate de secetă sunt uriașe, la fel și prețurile la combustibil. În schimb prețul pentru kilogramul de lapte, dat țăranilor este bătaie de joc. „Subventiile sunt slabe iar pentru lapte îți dă numai doi lei litrul. Motorina este aproape opt lei. Unde ieșim?”, spune un mic fermier.

La culturi vegetale situația este asemănătoare. Se acordă în jur de 175 de euro pe tona de grâu, mai ales în port, la Constanța. Dacă fermierul scade cheltuielile se ajunge, în bani românești, la 0.76 de lei kilogramul de grâu. Iar costurile de înființare a unui culturi sunt de cele mai multe ori la nivelul de 3500-4000 de lei pe hectar. În zonele calamitate precum Botoșaniul, autoritățile agricole anunță că statul român va da 1000 de lei la hectar calamitat, despăgubire, după seceta din această vară.

„Conform Ordonanței numărul 120 primim fonduri pentru acordare de despăgubiri pentru culturile calamitate în acest an. Așteptăm producătorii agricoli care au procese verbal, pentru că în toate centrele APIA avem specialiștii DAJ care-i așteaptă și primesc aceste cereri pentru despăgubiri.”, spune Cristian Delibaș, director Direcția Agricolă Botoșani. Cei 1000 de lei pe hectar calamitat, spun fermierii nu acoperă nici măcar jumătate din pagubă. „Este bine nu zic. Mai bine decât deloc, mai achităm datorii că suntem până-n gât. Dar jumătate este pierdere. Și unii nu reușesc să-și revină”, spune un alt fermier.

Sursa:   Adevărul.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Taxă pe Transfăgărășan: Variantă luată în calcul pentru șoferii care vor să ajungă la Bâlea Lac. Motivul

Publicat

Publicitate

Șoferii care vor să ajungă la Bâlea Lac ar putea fi taxați. Varianta ar fi luată în calcul pentru reducerea aglomerației de pe Transfăgărășan. Deși nu a fost deocamdată depusă la autorități, propunerea este susținută de o asociație de turism și de un reprezentant al Muzeului Astra din Sibiu, scrie alba24.ro.

Problema coloanelor de mașini ce se întind pe kilometri întregi, vara, pe Transfăgărășan, a comerțului stradal neorganizat sau urșilor atrași de gunoaie a pus în discuție varianta taxării accesului spre Bâlea Lac.

” Problema din zona Bâlea Lac este o problemă legată de sistematizare și acces (…). O resistematizare a zone Bâlea Lac necesită niște fonduri importante. Fiind vorba despre un drum național, aflat în proprietatea statului, trebuie studiate care sunt pârghiile legale pentru a impune o astfel de taxă”, a declarat președintele Asociației Juețene de Turism Sibiu, pentru turnulsfatului.ro.

Acesta spune că ”trebuie văzute toate aspectele” privind oportunitatea introducerii unei astfel de taxe.

Taxă pe Transfăgărășan. Condiții

Tot pentru sursa citată, Ciprian Ștefan, director al Muzeului Astra din Sibiu și fost consilier al ministrului Culturii spune că turismul actual de masă de la Bâlea Lac trebuie ”reașezat”.

Potrivit acestuia, ” acolo este un haotism urban care trebuie reperat. Tot noi trebuie să educăm, pentru că reguli sunt”. Directorul precizează că discuția trebuie purtată cu mai multe autorități, pentru că este zonă protejată.

”Da, ar putea fi o taxă, așa cum se practică peste tot”, mai spune acesta.

Publicitate

Banii colectați dintr-o astfel de taxă ar putea fi folosiți pentru amenajarea de parcări și organizarea unui turism autentic și sustenabil pe Transfăgărășan și la Bâlea Lac.

Transfăgărășan are 151 km și traversează nord-sud Munții Făgăraș, de la Cârțișoara (Sibiu) la Bascov (Argeș). Lacul Bâlea se află la altitudinea de 2042 metri. Alături de Transalpina (cel mai înalt punct 2145 metri), face parte din seria celor mai spectaculoase drumuri montane din România.

Citeste mai mult

Eveniment

România introduce Sistemul de înregistrare Intrare/ieșire la frontieră, din luna octombrie. Cum va funcționa

Publicat

Publicitate

România introduce Sistemul de înregistrare intrare/ieșire la frontieră, din 12 octombrie. Sistemul va fi aplicat alături de celelalte state membre ale Uniunii Europene, scrie alba24.ro. Sistemul de Intrare/Ieșire (EES), este un instrument modern de control la frontiera externă a Spațiului Schengen, transmite Poliția de Frontieră.

Cum funcționează sistemul

EES este un sistem electronic care înregistrează data și locul de intrare și de ieșire a cetățenilor țărilor terțe admiși pentru șederi pe termen scurt – inclusiv cetățenii Republicii Moldova.

Acesta înregistrează și datele alfanumerice și biometrice (imagine facială și patru amprente digitale) ale acestora.

De asemenea, calculează durata de ședere autorizată, potrivit sursei citate.

”Sistemul nu restrânge drepturile de călătorie existente, ci oferă un mecanism mai rapid și mai sigur de verificare, înlocuind treptat ștampilarea documentelor de călătorie”, precizează Poliția de Frontieră.

Publicitate
Potrivit instituției, obiectivul implementării acestui sistem este ”asigurarea unui control la frontieră mai sigur, mai rapid și mai eficient, care să reducă timpii de așteptare și să contribuie la o mai bună protejare a granițelor Uniunii Europene”.

Cum se va aplica sistemul

EES va fi pus în funcțiune progresiv, începând cu 12 octombrie 2025. România va utiliza sistemul etapizat, inițial în puncte de trecere selectate.

Apoi, acesta va fi extins treptat, până la implementarea deplină la întreaga frontieră externă, într-un termen de maximum 170 de zile calendaristice.

Pe durata perioadei de progresivitate, documentele de călătorie ale persoanelor vizate vor continua să fie ștampilate la intrare și la ieșire. Ștampilarea manuală va înceta odată cu operaționalizarea completă a sistemului.

Cum se va desfășura controlul la frontieră în cadrul EES

Atunci când cetățeanul unui stat terț efectuează controlul de frontieră, prezintă pașaportul și, dacă este cazul, alte documente necesare (de exemplu, permis de ședere sau permis de mic trafic). Polițistul de frontieră este îndreptățit să verifice scopul și durata călătoriei, precum și dovada mijloacelor de subzistență.

La prima intrare după operaționalizarea sistemului EES, se vor colecta datele biometrice – fotografia facială și patru amprente – pentru a crea un dosar individual. La călătoriile următoare, verificarea la frontieră se va efectua pe baza datelor biometrice deja înregistrate, ceea ce va scurta timpul de așteptare comparativ cu prima înregistrare în sistem.

În situația în care sunt îndeplinite toate condițiile legale, intrarea în țară va fi permisă și înregistrată electronic, iar polițistul de frontieră va informa persoana despre durata autorizată a șederii. Dacă, dimpotrivă, condițiile nu sunt îndeplinite, refuzul intrării este înregistrat în sistem și, de asemenea, comunicat persoanei, mai transmite Poliția de Frontieră.

Cine este vizat și care sunt excepțiile

EES se aplică cetățenilor statelor terțe (care nu fac parte din Uniunea Europeană, cu excepțiile precizate de regulament) care sunt admiși pentru o ședere pe termen scurt (max. 90 zile în oricare 180 zile), inclusiv cetățenilor Republicii Moldova, precum și cetățenilor terți care sunt membri ai familiei unui cetățean al Uniunii și nu dețin un permis de ședere.

Copiii sub 12 ani și persoanele pentru care prelevarea amprentelor este fizic imposibilă sunt exceptate de la amprentare.

Cetățenii țărilor terțe care dețin un document de ședere sau o viză de lungă ședere eliberată de un stat membru al UE, precum și membrii de familie ai cetățenilor UE care dețin un permis de ședere, nu intră sub incidența EES.

Protecția datelor

Datele sunt stocate în sistem pentru o perioadă de 3 ani (sau 5 ani în cazul refuzului intrării ori al depășirii perioadei legale de ședere), cu respectarea strictă a legislației europene privind protecția datelor. Persoanele vizate au dreptul de acces, rectificare și ștergere a datelor conform cadrului legal.

Informații utile pentru călători

Pentru a evita întârzierile în procesul de control la trecerea frontierei, persoanele care beneficiază de excepții de la implementarea în sistemul EES sunt rugate să prezinte, încă de la momentul controlului, documentele justificative care atestă acest statut.

Pe durata implementării progresive a EES, serviciul web de verificare a duratei șederii nu va fi disponibil. Calcularea automată a perioadei de ședere va fi funcțională după operaționalizarea completă a sistemului.

Citeste mai mult

Eveniment

Vești proaste pentru românii cu credite, din octombrie. Cu cât vor crește ratele

Publicat

Publicitate

Vești proaste pentru românii cu credite, începând cu luna octombrie. Ratele calculate în funcție de IRCC vor crește. Este vorba despre indicele în funcție de care sunt calculate creditele începând cu luna mai 2019, scrie alba24.ro.

Indicele de Referință pentru Creditele Consumatorilor (IRCC) va crește, de la 1 octombrie 2025, la 6,06%, potrivit analizelor financiare. Acum este la nivelul de 5,55%.

Asta înseamnă creșterea ratelor la credite pentru circa 500.000 de români, care au ratele legate de IRCC.

De exemplu, pentru un credit de 400.000 de lei pe 30 de ani, rata lunară va urca de la 2.865 lei la 3.007 lei, notează gândul.ro.

Indicele de Referință pentru Creditele Consumatorilor (IRCC) este calculat trimestrial pe baza tranzacțiilor efective dintre bănci. Acesta reflectă media dobânzilor reale practicate în piață.

Banca Națională a României a menținut deocamdată dobânda-cheie la 6,5%, după ce aceasta a crescut semnificativ în ultimii ani.

Publicitate

Instituția nu ia în calcul o scădere de dobânzilor în acest moment, având în vedere nivelul inflației, 9,9% în prezent și care ar putea crește, potrivit antena3.ro.

Citeste mai mult

Eveniment

Sprijin de la stat pentru mamele care doresc să se reintegreze pe piața muncii. Care este suma propusă

Publicat

Publicitate

Sprijin de la stat pentru mamele care doresc să se reintegreze pe piața muncii. Ministrul Muncii, Florin Manole, a prezentat, luni, detaliile unui program de sprijin, parte din pachetul de măsuri pentru relansarea economică propus de Ministerul Muncii, scrie alba24.ro.

Măsura principală a programului constă în acordarea unei subvenții lunare de 2.250 lei pe o perioadă de 12 luni.

„Pentru aceste mame, mame singure și nu numai, avem în vedere acordarea unei subvenții lunare de 2.250 lei pe o perioadă de 12 luni cu condiția ca raportul de muncă să continue cel puțin încă 18 luni după expirarea acestei facilități”, a explicat ministrul.

Sprijin de la stat pentru mamele care doresc să se reintegreze pe piața muncii. Condiții

Programul se adresează în special mamelor cu mai mulți copii care doresc să se întoarcă la muncă, răspunzând astfel unei provocări demografice majore.

„Îmbătrânirea populației este o preocupare peste tot în lume și atunci Partidul Social Democrat consideră de cuvință să încurajeze cât de mult se poate cu toate resursele disponibile inclusiv mamele cu mai mulți copii care vor să se întoarcă în piața muncii”, a precizat Manole.

Pe lângă subvenția lunară, programul include facilități complementare. „Pentru că această temă a sprijinirii mamelor cu mai mulți copii este extrem de importantă, propunem în plus față de subvenția despre care v-am spus și completarea acesteia cu o facilitate și anume cu scutirea de la plata contribuției asigurătorii pentru muncă, acces la programe de formare profesională pentru reîncadrare și sprijin financiar pentru acoperirea costurilor de îngrijire a copiilor de vârstă mică 0-6 ani”, a detaliat ministrul.

Programul va beneficia 5.000 de mame și va fi finanțat din multiple surse.

Publicitate

Ministrul a subliniat că aceste măsuri reprezintă investiții, nu cheltuieli. „Aș vrea să subliniez că aceste măsuri, având ca prim obiectiv mai multe locuri de muncă și mai mulți angajați în economie, înseamnă din primul moment nu cheltuieli, chiar dacă este vorba de fonduri europene, nici măcar atunci când este vorba de fonduri europene, ci înseamnă un beneficiu pentru economie din primul moment”, a spus Manole.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending