Fermierii români avertizează că vor intra în faliment dacă nu-și vând produsele. Suma de 10 milioane de euro propusă a fi alocată României din rezerva de criză a UE este „ridicol de disproporționată”.

Federaţia Naţională PRO AGRO, LAPAR şi UNCSV, în numele fermierilor şi cooperativelor din România, readuce în atenţia autorităţilor dificultăţile majore prin care trece sectorul agricol în contexul prelungirii conflictului armat din Ucraina.

În calitatea sa de stat cu graniţă comună cu Ucraina, România a oferit sprijin necondiţionat pentru refugiaţii ucrainieni şi a contribuit fără rezerve la facilitarea tranzitului produselor agricole din Ucraina către statele din Uniunea Europeană şi către destinaţii terţe.

Fermierii români au arătat solidaritate deplină în relaţia cu agricultorii ucrainieni şi au înţeles că este important ca, în aceste momente dificile, să contribuie pentru a evita extinderea problemelor generate de conflict, printr-o criză a alimentelor în statele din lumea a treia.

Adoptarea de către Consiliu a regulamentului care permite liberalizarea temporară a comerţului, precum şi alte concesii comerciale cu privire la anumite produse ucrainene, au generat, pe lângă efectele dorite, consecinţe colaterale negative, care au afectat direct activitatea şi stabilitatea financiară a fermierilor români, determinându-le pierderi contabile, situaţii financiare deteriorate, constituiri de TVA şi impozit pe diferenţele negative şi suportarea costurilor generate de aceste situaţii. Aceste aspecte au fost reclamate de un număr din ce în ce mai mare de fermieri.

România se află din martie 2022 sub presiunea fluxurilor ucrainene.

Tarifele pentru diferitele componente ale logisticii au crescut necontrolat (de cel puţin 5 ori), iar fermierii români au fost penalizaţi din cauza costurilor ridicate.

Fermierii români avertizează că intră în faliment dacă nu-și vând produsele. Volumele suplimentare de marfă ucraineană au exercitat presiuni extreme asupra preţurilor

Disponibilitatea mijloacelor de transport: vagoane, camioane, barje, etc. a constituit un alt impediment major, pentru că toate au fost deviate către punctele de trecere pentru a transporta marfa ucraineană, proprietarii firmelor de logistică au fost atraşi de preţurile mari plătite de vânzătorii ucraineni.

Volumele suplimentare de marfă ucraineană au exercitat presiuni extreme asupra preţurilor, creând mari scăderi pe piaţa grâului, porumbului, rapiţei, cărnii de pasăre şi ouă, miere, lapte, etc.

„Am subliniat, în repetate rânduri, problemele generate de amestecul de către intermediari a produselor din Ucraina cu cele din România şi vânzarea lor fără a se specifica originea corectă; acest lucru afectează imaginea României pe piaţa internaţională şi va avea un efect pe termen lung asupra preţurilor produselor din România.

Neconformităţile şi abaterile de la standardele de calitate zădărnicesc eforturile, deloc puţine, ale fermierilor europeni de a fi furnizori de hrană curată.

Prin rolul său de reprezentant al intereselor fermierilor şi cooperativelor din România, Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare a solicitat încă din mai 2022 introducerea unor clauze de salvgardare în legislaţia privind eliminarea tarifelor de import pentru Ucraina; aceste clauze nu au fost însă incluse, decidenţii europeni dând doar asigurări că vor veghea îndeaproape şi vor acţiona în cazul unor dereglări.

Dereglările s-au arătat curând şi au fost suportate cu bună-credinţă de către fermierii români, care nu au avut alt sprijin decât propria inventivitate şi propriile resurse”, arată fermierii.

Potrivit acestora, solidaritatea nu poate fi „într-un singur sens” şi „povara consecinţelor războiului nu poate fi suportată doar de statele limitrofe zonei de conflict, ci trebuie distribuită în egală măsură între statele membre”.

Fermierii români avertizează că intră în faliment dacă nu-și vând produsele. România are o mare problemă legată de reprezentarea interesului naţional

„Fiindcă nu putem schimba geografia, există nevoia unor măsuri de sprijin echitabile.

Eforturile fermierilor români şi nevoile lor, strict legate de consecinţele războiului, au fost supuse atenţiei autorităţilor române şi a celor europene în repetate rânduri.

Este o concurenţă neloială la adresa României, la adresa noastră, a fermierilor şi cooperativelor: din moment ce nu avem voie să cultivăm plante rezultate din tehnici de ameliorare moderne, cum putem să importăm produse agroalimentare GMO fără trasabilitatea necesară, conform regimului lor de reglementare?

Considerăm că România are o mare problemă legată de reprezentarea interesului naţional într-un context internaţional.

Este o lipsă de corectitudine şi solidaritate între ţările membre UE pentru rezolvarea acestei probleme punctuale de criză.

Considerăm că fără acordarea unui ajutor financiar de minim 100 euro/tona de produs pentru mărfurile agricole blocate în magaziile/silozurile fermierilor în această perioadă, vom discuta de falimentul fermierilor români, în anul 2023.

Fermierii români avertizează că intră în faliment dacă nu-și vând produsele. Fermierii au înfiinţat culturi agricole cu costuri mari de producţie în 2022 şi 2023

Estimăm că pentru circa 2 mil de tone blocate în stocuri, impactul financiar asupra fermierilor din România este de cca. 200 milioane de euro, în minus.

Fermierii au înfiinţat culturi agricole cu costuri mari de producţie în 2022 şi 2023, iar preţurile mici de vânzare ale acestora conduc către vânzarea în pierdere, iar pe termen scurt şi mediu înseamnă falimentul şi dispariţia majorităţii fermierilor autohtoni”, adaugă aceştia.

Fermierii arată că suma de 10 milioane de euro propusă a fi alocată României din rezerva de criză a UE este „ridicol de disproporţionată” în raport cu pagubele grave suferite de sectorul agricol românesc.

Compensările primite de fermieri ar fi absolut neglijabile şi fără niciun efect. Suma necesară este de cel puţin 200 milioane de euro.

Sursa: MediaFax